Tagul: economisire

Finante personale

Cc: Romanul a devenit econom si nu mai ia credite. Sau nu?

, , , , , 9 comentarii

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

Cand citesti ziarele si revistele de profil, blogurile specialistilor si site-urile cu profil economic, mai ca nu te apuca admiratia fata de poporul roman. El a devenit, dintr-odata, econom si chibzuit.

Cifrele par sa vorbeasca de la sine, intr-un sondaj realizat de Daedalus Millward Brown pentru Raiffeisen Banca pentru Locuinte (sursa):

  • 53%  dintre romani au reusit sa economiseasca in 2010
  • 60% au avut ca scop situatiile neprevazute (32% se gandesc la viitorul copiilor lor iar 23% vor sa-si renoveze locuinta)
  • 53% prefera banii lichizi, 32% depun in conturile curente, 13% in depozite la termen si 12% in asigurari de viata/pensii private

Nu numai atat. In 2010, cererea de credite a ajuns la minimul ultimilor 6 ani (sursa)!  Datele certifica faptul ca numarul creditelor noi este mai mic decat numarul creditelor ajunse la scadenta sau rambursate  in avans. In ultimele doua luni ale anului 2010, chiar si soldul restantelor (creditele la care sunt intarzieri in plata ratelor) a inceput sa se stabilizeze.

Aceste cifre par sa spuna ca romanul s-a desteptat, din punct de vedere al educatiei financiare. Chiar daca aceasta trezire s-a datorat crizei mondiale, e o desteptare bine venita.

Sa nu?

Daca te uiti mai atent la cifre, vei vedea adevaratul tablou din spatele primei impresii:

  • 60% economisesc pentru situatii neprevazute. In traducere, de frica, cel mai probabil din cauza crizei economice
  • 23% economisesc pentru consum (adica in final, tot vor cheltui banii)
  • 53% prefera banii lichizi; este cea mai nefericita modalitate de economisire, banii erodandu-se prin inflatie, adica intr-un an, suma tinuta „la ciorap” in lei, isi pierde 8% din valoare
  • 32% depun banii in conturi curente; aceste conturi au dobanda subunitara, adica practic nu au dobanda
  • 13% folosesc depozitele (care, in ultimul timp, au randament real negativ, adica nu reusesc sa acopere pierderea de valoare prin inflatie- sursa)
  • 12% investesc intr-un sistem de pensii/asigurari

Informatiile de mai sus arata ca:

  • majoritatea romanilor economiseste de frica, speriat de criza economica
  • majoritatea romanilor nu are educatie financiara, alegand cele mai proaste metode de economisire
  • o minoritate (25%) folosesc metode care sa contrabalanseze pierderea de valoare ce apare prin inflatie

Si la americani se economiseste mai mult. In schimb, studiile au aratat ca la sfarsitul anului 2010 au lasat-o mai moale. In noiembrie, americanii au o vacanta care este dedicata traditional cumparaturilor. Cifrele au aratat ca anul 2010 a fost cel mai bun an in vanzari, in ultimii patru ani (sursa).

Ce se intampla? Termenul de specialitate este frugality fatigue. Oamenii obosesc sa mai economiseasca. Ei pornesc sa cheltuie ca pe vremuri, desi nu exista o crestere economica in adevaratul sens al cuvantului.

Acest lucru a aparut la americani in 2010, pentru ca la ei a debutat criza. Desi previziunile oficiale spun ca revenirea economica in Romania mai are de asteptat, cred ca romani va intra in frugality fatigue nu peste mult timp. Asa suntem noi: timpul ne face sa uitam repede. Unii analisti cred ca romanii deja au obosit sa economiseasca (sursa).

Iar despre credite, lucrurile sunt mult mai simple. Romanul nu mai ia credite pentru ca nu mai poate. Cei care erau dispusi sa ia credite nu mai pot lua, iar cei care pot lua nu mai vor sa ia. Nu e vorba ca romanul a devenit mai destept, ci ca e obligat sa stea departe de credite.

Concluzie

Romanii nu au invatat lectia. Criza nu le-a aprins dorinta de a invata finante personale. In continuare, ei reactioneaza instinctiv, manati de frica,  si reactiv, dupa ce raul a fost facut. Daca totusi iau decizii bune (sa economiseasca), folosesc metode nepotrivite, care ii fac sa piarda bani.

Nici americanii nu stau mai bine. O spune seful FED, Ben Bernanke (sursa). Dar asta nu ma incalzeste deloc.

Standard
Finante personale

Porneste un fond de rezerva

, , , , , 5 comentarii
„Aflati in situatia de a face fata unor gauri potentiale in capacitatea de a acoperi cheltuielile proprii, angajatii se simt mai vulnerabili si mai expusi. Forta de munca de astazi este intr-o situatie de risc financiar, mai mult ca oricand.”
Randy Horn, Presedinte de companie si CEO

Cand e vorba de fonduri de rezerva, sau fonduri de urgenta, cum sunt numite de autorii de finante personale americani, as putea sa-ti povestesc o groaza de intamplari. Experienta mea personala este vasta, pentru ca, de la inceputul activitatii mele profesionale, am avut nevoie de ele.

Am lucrat doar o scurta perioada in calitate de angajat la stat, mai putin de jumatate de an. Am decis sa trec, aproape imediat, „la patron”, apoi mi-am deschis propriu cabinet medical, in parteneriat cu un fost coleg de facultate. In final am ajuns sa lucrez sub propriul cabinet medical.

Una din provocarile cele mai mari, determinate de aceasta decizie, a fost faptul ca nu avem un venit fix, luna de luna. Erau luni bani bune, erau luni mai rele. In traducere, aveam luni in care imi acopeream cheltuielile personale, altele in care nu faceam suficient profit pentru ca sa am destui bani pentru cheltuieli.

Am observat aceasta situatie in primele luni de activitate. A trebuit sa economisesc bani, pentru ca sa nu fiu nevoit sa imprumut, in perioadele in care incasarile erau mai slabe. Din cauza seriozitatii situatiei, am strans bani pentru a-mi creea un fond de rezerva care sa-mi acopere cheltuielile personale (si apoi ale familiei) pentru sase luni de zile.

Chiar si dupa ce am inceput sa fac investitii, situatia nu s-a modificat, pentru ca in familie avem un principiu clar: banii de investitii „nu exista”, pana in momentul in care nu s-a adunat un capital suficient de mare, care sa nu fie pus in pericol de retrageri pentru cheltuieli urgente.

Lucrurile s-au imbunatatit treptat. In 2008 incepusem sa-mi cladesc cateva linii de venit rezidual, care la inceputul lui 2010 au devenit active. Situatia bugetului personal s-a imbunatatit brusc, ajungand sa am un excedent financiar, luna de luna. Dar asta e alta poveste, pentru care merita sa scriu o carte in sine.

Revenind la fondul de rezerva, pot spune cu mana pe inima, ca el a reprezentat o prezenta extrem de importanta in finantele mele personale. Te invit insistent sa-ti cladesti unul.

Textul integral al capitolului a fost disponibil GRATUIT pentru cititorii fideli ai site-ului  Milionarul Mioritic.
Pentru a fi informat despre aparitia cartii si pentru a putea lansa o precomanda, care iti permite achizitionarea cartii cu o reducere semnificativa,  te rog viziteaza aceasta pagina.

Standard
Finante personale

Economie pe timpul verii

, , , , , , Lasa un comentariu

Stiu: vara s-a incheiat. Cu toate astea, eu scriu un articol despre economii facute pe timp de vara.  Considerati ca sunt idei pe care sa le „rumegati” pana vine urmatoarea canicula.

E vorba de cateva idei mai mult sau mai putin ieftine, care o sa va creasca gradul de confort termic in casa si care, daca aveti aparate de aer conditionat, o sa reduca factura la curent electric.

1. camuflati ferestrele

…cu folie de aluminiu. Este o metoda extrem de ieftina, care reflecta lumina si caldura de la ferestre. Cel mai mare efect il veti avea la ferestrele cu expunere sudica, apoi la cele pe vest si est, in final la cele pe nord. Sa nu credeti ca ferestrele cu expunere nordica nu incalzesc interiorul casei, intr-o zi cu soare canicular! Lumina poate patrunde, reflectata de imobile sau orice alt obiect, iar odata cu lumina solara intra si caldura in casa.

2. montati jaluzele exterioare sau interioare

Foto: rulouri-exterioare.org

Cele exterioare sunt mai scumpe, dar va apara si de grindina. Eu le recomand, mi-am pus la casa cand am construit-o si de atunci ma felicit. Iarna asigura un strat protector suplimentar intre geam si  jaluzea, vara indeparteaza caldura si protejeaza de grindina (ale mele sunt ciobite in cateva locuri, semn ca au salvat geamul de la impactul „fatal”)

3.folositi perdele de plante agatatoare

Ele pot fi folosite pentru a creea, pe timpul verii, o perdea ce protejeaza nu numai fereastra dar si peretii. Daca stati la casa, nu ezitati sa plantati fasole (daca sunteti inclinati spre gradinarit), vita de vie sau plante cu flori (pentru aspectul estetic).

Daca stati la bloc, puneti o glastra pe toata lungimea ferestrei si montati o plasa cu ochiuri mari deasupra ferestrei pentru a conduce plantele.

4.vopsiti acoperisul in alb

Aceasta idee este ultima moda in materie de reducere a temperaturii in interiorul cladirilor. Cu cat stai intr-o zona in care ai mai multe zile senine, cu atat economia e mai mare. Pana si reteaua de magazine Wall Mart din SUA s-a gandit la asta, ei au instalat acoperisuri albe la 75% din cladirile din SUA (sursa).

5.acoperis cu… iarba

Sunt bune izolatoare de caldura, atat iarna cat si vara, dar necesita conditii speciale de montare. Se pot monta pe acoperisurile plane, punand un strat izolator suplimentar, un strat de nisip-pietris, apoi de pamant iar deasupra gazon sub forma de rulou sau, mai simplu, folosind o solutie ca in imaginea de mai jos.

Unele dintre aceste idei pot fi concretizate ieftin, punandu-le chiar voi in aplicare, iar altele pot fi comisionate unui arhitect, pentru a produce efecte arhitectonice deosebite. Depinde de buzunar. In ambele cazuri apar economii de curent electric pe timp de vara, prin reducerea activitatii aparatelor de aer conditionat.

Daca mai stiti si voi alte idei, scrieti un comentariu la acest articol.

Standard
Finante personale

Cateva consideratii despre cum economisesc romanii

, , , , , , Lasa un comentariu

In toamna anului trecut a aparut in wall-street.ro un articol bazat pe doua sondaje de opinie realizate de IMAS si AVIVA, legate de obiceiurile de economisire ale romanilor. In articol datele prezentate sunt brute, fara prea multe comentarii. Voi aborda mai jos cateva dintre elementele aparute in sondaje, pentru a incerca sa dau o posibila explicatie cifrelor.

„Economiile sunt foarte importante pentru 42% din romani, in timp ce alti 41% le considera doar importante, iar 4% nu le acorda atentie, potrivit unui sondaj realizat de IMAS International si publicat de Banca Comerciala Romana. Astfel, cei mai preocupati de economisire sunt oamenii care au peste 50 de ani, peste jumatate dintre acestia sustinand ca economiile sunt foarte importante.”

Daca e sa ne uitam la datele demografice, vom vedea ca:

  • Tineri cu vârsta cuprinsa între 14 si 35 de ani: 7 milioane
  • Persoane în vârsta: 6 milioane (sursa)

La persoanele in varsta, este explicabila dorinta de economisire:

  • cu varsta consumul este in scadere, pentru ca nu se mai manifesta interes crescut pentru imbracaminte si incaltaminte si pentru schimbarea casei sau automobilului
  • cei peste 50 de ani au perspectiva crescuta pentru a se imbolnavi sau pentru a iesi prematur la pensie (tot din motive de boala) deci doresc sa isi realizeze rezerve.

Deoarece doar „peste jumatate” din cei peste 50 de ani sustin ca economiile sunt foarte importante, rezulta ca cealalta jumatate provine din grupele de varsta sub 50 de ani, ceea ce e foarte bine.

„Suma medie pe care romanii o economisesc lunar este de 183 de lei, studiul reliefand faptul ca barbatii economisesc in fiecare luna mai mult decat femeile, mai exact 207 lei, comparativ cu 147 lei. In aceste conditii, 30% din persoanele care au participat la realizarea sondajului sustin ca nu sunt multumite de suma de bani …”

Aici datele pot sa te induca in eroare. Ai crede ca romanii in medie economisesc aproape 200 de lei lunar, dar lucrurile nu stau chiar asa. Media se aplica intre zero (cei care nu economisesc) si maximul economisit, dar nu vorbeste despre numarul celor care economisesc putin sau de loc. Ceea ce poate insemna ca de fapt romanii economisesc foarte putin (ca si suma de bani), ipoteza sustinuta de trendul de a economisi mai putin in ultimul timp (vezi mai jos).

Nici constatarea ca femeile sunt mai „mana sparta” decat barbatii nu ma mira, tinand cont ca fenomenul „I love shopping” (iubesc cumparaturile) apare preponderent la femei.

🙂

„In functie de metoda in care romanii aleg sa economiseasca, cei mai multi decid sa isi plaseze banii in depozite, fiind urmati de cei care isi deschid conturi de economii sau contracteaza asigurari de viata. Pensiile facultative si certificatele de depozite se afla pe urmatoarele pozitii in preferintele romanilor in materie de economisire, in timp ce fondurile de investitii se claseaza pe ultimul loc”

Este clar ca romanul nu foloseste investitiile ca metoda de a economisi. Din acest punct de vedere, americanii sunt la antipod, pentru ca planul lor de pensii 401K se bazeaza in mare parte pe investirea acestor bani in piata de actiuni a SUA. Acesta posibilitate a aparut prin lege. Din acest punct de vedere, probabil suntem mai „la adapost” de caderile bursiere, in ceea ce priveste banul personal.

Pe de alta parte, pentru cei care se privep la investitii, castigurile din acest sector sunt mutl mai consistente, fata de metodele de economisire clasice. Dar aici e alta poveste…

„Studiul arata ca cei mai prevazatori sunt bucurestenii si dobrogenii, 38% si respectiv 35% declarand ca au facut economii pentru situatiile neprevazute, iar pe primul loc in topul regiunilor care nu economisesc se afla locuitorii Moldovei – 75% nu au economisit si nici nu planuiesc sa isi schimbe comportamentul in viitorul apropiat.”

Aceste informatii sunt deosebit de interesante. E clar ca distributia persoanelor care opteaza pentru economisire este legata de intensitatea activitatii economice si financiare: Bucurestiul este capitala, deci concentreaza activitatea financiara iar Dobrogea este, in mare parte, reprezentata de Constanta, unde activitatea comerciala legata de cea portuara este deosebit de intensa. Cu alte cuvinte, educatia financiara sta la baza tendintei de economisire.

„Motivele principale care ii impiedica pe romani sa economiseasca se refera la faptul ca nu isi pot permite (64%), creditele pe care le au in prezent sunt prea mari (18%), lipsa increderii in produsele financiare (13%), riscul de a-si pierde banii investiti (12%) sau faptul ca prefera mai mult sa cheltuiasca banii decat sa-i economiseasca util (7%).”

Aici lucrurile stau clar: romanul este inca la limita supravietuirii, pentru ca 64% (adica majoritatea) dintre cei care au raspuns la sondaj spun ca practic nu mai au bani ca sa puna deoparte. Si aici poate avea loc o discutie foarte interesanta, pentru ca, de exemplu, pentru roman, esential este sa aiba un telefon celular performant, sa fumeze si sa bea bere (cu berea ma refer la barbati). Cum spuneam in alt articol, doar renuntarea la fumat poate aduce economii substantiale la bugetul personal.

„Totusi, 43% dintre romanii care au participat la sondaj considera ca in urmatorii 5 ani vor ajunge sa economiseasca mai putin, principalele motive pentru acest lucru fiind preturile mai mari, instabilitatea economica, venituri mai reduse si costuri mai ridicate.”

Citatul meu preferat il stiti, probabil:

„Daca crezi ca poti sau crezi ca nu poti, in ambele cazuri ai dreptate”

Ce face romanul ? Se uita la televizor, vede ca e criza, poate e dat afara din slujba, tot din cauza crizei (ii spune patronul) si ajunge la concluzia ca n-o sa mai economiseasca.

E clar ca va fi mai greu de economisit in urmatoarea perioada, daca nu iti schimbi modul in care abordezi problema banilor, in timp de criza. E criza deci trebuie sa gandesti altfel: incearca sa avansezi pe scara ierarhica la jobul tau, sa-ti iei un al doilea job, sa-ti incepi in timpul liber o mica afacere, etc.

A economisi in timp de criza e esential. Este imperios necesar sa ai un fond de rezerva pentru a supravietui financiar daca esti dat afara din slujba. Dupa ce iti constitui fondul de urgenta, e bine sa pui deoparte bani pentru a-i inmulti (iar cea mai eficienta metoda raman investitiile, care necesita studiu si experienta). Dar acest subiect ar trebui tratat in alt articol.

Resurse:

Cei care doresc pot citi articolul original aici.

Standard
Finante personale

Cc: Economisirea vs. managementul cheltuielilor

, , 5 comentarii

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

Economisire” suna a saracie. Asa crede majoritatea. E foarte greu sa schimbi o perceptie la nivel de societate. De aceea de acum inainte nu voi mai vorbi despre economisire. O sa introduc un termen nou: managementul cheltuielilor.

Ce fac eu este doar o cosmetizare. In esenta este vorba de acelasi lucru. Dar acest truc psihologic este mult mai puternic decat ati crede. Probabil ati auzit de Edward Louis Bernays. In timpul primului razboi mondial a fost angajat de guvernul american pentru a face… propaganda de razboi. Cand s-a terminat razboiul a vrut sa-si ofere serviciile catre companii. Insa termenul de “propaganda” speria pe toata lumea. Astfel a aparut prima firma de… public relations – relatii publice.

Deci managementul cheltuielilor, nu economisire!

O alta bariera psihologica legata de managementul cheltuielilor (vedeti, nu e vorba de economisire :) ) este perceptia ca trebuie “sa tai”, sa reduci ceva. O sa incerc sa va schimb aceasta obisnuinta mentala.

Intr-un articol anterior despre cheltuieli introduceam o alternativa eleganta la reducerea cheltuielilor: inlocuirea cu o varianta mai ieftina, fara a reduce calitatea. Este o solutie care ar trebui sa va intre in obisnuinta pentru ca poate face minuni in managementul cheltuielilor. De ce sa cheltui pe un lucru 100 de lei daca poti avea ceva la o calitate similara platind 50 de lei sau… primindu-l pe gratis?

Un exemplu (legat de gratis, pentru ca stiu ca va place!) este… apa plata.

Multa lume nu bea apa de la robinet. Cel putin in Timisoara, unde traiesc eu, apa din reteaua de apa potabila se poate bea dar are un gust neplacut, de clor. Oamenii rezolva aceasta problema consumand apa plata. Chiar daca Romania este una din tarile Europei cu cea mai ieftina apa plata de pe piata, cheltuiala se aduna. O familie de trei persoane consuma pana la cinci litri de apa potabila pe zi (daca adunam si apa folosita pentru gatit).

3 x 30 de zile = 90 litri
90 x 1 leu = 90 lei/luna pentru apa plata
(dar poate costa mai mult, in functie de brand)

Acum vine partea interesanta. Constienta de gustul apei potabile de la retea, primaria Timisoarei a facut un dar extraordinar cetatenilor: a forat zeci de fantani la mare adancime (peste 100 metri) pana la stratul acvifer de apa potabila. Periodic primaria verifica prin analiza potabilitatea apei si intretine fantanile. Oricine poate sa ia de la fantana… apa plata, pa gratis. Este o cheltuiala pentru primarie, pentru ca fantanile folosesc hidrofoare (care consuma curent), face analize, foreaza noi fantani daca apar probleme…

Printr-un bun management al cheltuielilor poti reduce de la bugetul tau 90 de lei pe luna folosind o apa care are calitati similare cu apa plata.

Asta nu e totul. Pentru a fi si mai multumit de isprava ta, mai poti face doua lucruri:

  1. In fiecare luna, pe langa evidenta bugetului familiei, tine o contabilizare a reducerii cheltuielilor. Ai folosit apa de la fantanile publice? Adauga 90 de lei pe lista. Ai vazut un DVD inchiriat, cu prietenii, in loc sa te duci la cinema? Adauga 40 lei (pentru familia de trei persoane – trei bilete la cinema: 15×3=45 lei din care scazi inchirierea DVD-ului:5 lei).
  2. La sfarsitul lunii faci adunarea. O sa te sperii (de bucurie!) cu cat ai redus cheltuielile.

ACESTI BANI SUNT BANI IN PLUS.

E important sa intelegi acest lucru. A face management al cheltuielilor inseamna a face bani. Iar pentru ca mintea ta sa priceapa acest lucru, trebuie sa ii arati intr-un fel aparte. In fiecare luna, calculeaza cat face 30% din banii obtinuti prin reducerea cheltuielilor si fa-ti (tie sau familiei tale) un dar. Cumpara unn lucru care iti (va) place, organizeaza o iesire la un restaurant in oras… orice!

In acest fel creierul tau va crea o conexiune pozitiva intre economisire – pardon, managementul cheltuielilor – si placere. Pentru ca asa ar trebui sa fie. Daca ai inteles acest lucru, ai facut un pas gigantic spre bogatie. Pentru ca acest principiu (managementul cheltuielilor) se face la orice nivel financiar.

Cu cat ai mai multi bani, cu atat rezultatele sunt mai spectaculoase. Una este sa faci 100 lei prin reducerea cheltuielilor, alta este sa produci in acest mod (pentru ca, sper ca ai inteles, ai produs niste bani!) 10.000 de euro la un nivel financiar superior.

Invata aceasta lectie si pune-o in aplicare.

P.S. In orice moment mintea mea se gandeste cum poate obtine lucruri cu bani putini sau poate pe gratis. Este o obisnuinta de care ma folosesc cu succes.

Ea a aparut in timpul primelor investitii imobiliare, unde eram confruntat cu eficientizarea cheltuielilor. Ele trebuiau reduse la minim FARA AFECTAREA CALITATII! Eu am un somn foarte linistit. Stiu ca in casele pe care le-am construit si le-am vandut noii proprietari traiesc in siguranta. Pentru ca stiu cum s-au construit acele case.

Nu poti obtine profit in investitii fara un atent management al cheltuielilor. Nu poti obtine un control adevarat al finantelor personale fara un atent management al cheltuieilor.

Standard