In atentia mea

Recenzie: “Arhitectura independentei financiare” de Eusebiu Burcash

Arhitectura inteligentei financiare de Eusebiu Burcash

Arhitectura inteligentei financiare de Eusebiu Burcash (click pe imagine pentru a primi cartea)

 

Adevarul este ca n-am mai scris o recenzie pe acest blog de multicel, desi am citit… multicel ­čśë

De ce o recenzie?

In general, in ultimul timp, am citit carti de nisa, de la cele despre aparitia banilor (iti recomand cu drag, daca te intereseaza subiectul, “Debt: The First 5000 Years“), pana la cele de tranzactionare pe pietele financiare (“A Complete Guide To Volume Price Analysis: Read the book then read the market” este pe masa de lectura). Daca ar fi fost sa le recenzez, o faceam pentru o mana de oameni. In schimb, cand am primit ebook-ul “Arhitectura independentei financiare” si l-am citit, am inteles ca e timpul sa fac o noua recenzie.

Ebook?

Da, e o carte in format electronic, mai mult o brosura. Este numai buna de citit atunci cand ai o bresa de timp liber. Cele 17 pagini te-ar atrage prin numarul lor scazut: e doar o falsa parere. E drept, iti trebuie cam 30 de minute sa o parcurgi, dar e nevoie de cel putin doua ore… ca s-o digeri. E multa informatie, sunt lucruri pe care trebuie sa le rumegi, sunt intrebari la care trebuie sa-ti raspunzi. Daca ar fi sa folosesti cartea pentru a-ti face acel plan al independentei financiare, ti-ar lua o zi intreaga. Sau mai mult.

De ce e deosebita?

Mi-a placut in prima clipa si am incercat sa-mi dau seama de

ce. Era foarte bine paginata, intr-un stil modernist, cu pagini grupate in patrate. Culorile sunt sobre, citatele ies la iveala usor, cum imi place mie.

Dincolo de aspectul grafic, cartea pare si este consistenta, contine:

  • citate
  • bloc de text explicativ
  • dialoguri in stil stil “flash back” (a se citi “povestea”)
  • tabele
  • imagini
  • formule
  • resurse online

cu alte cuvinte, o multitudine de moduri de prezentare a informatiei. Fiecare tip de informatie este prezentat asa pentru un scop, si anume sa ajunga la cititor in forma potrivita.

Totusi, chiar e deosebita?

Citesc literatura de finante personale si investitii de douazeci de ani si literatura de dezvoltare personala din 1990. Nu o spun ca sa ma laud, ci sa sa intelegi ca nu prea sunt lucruri care sa ma surprinda. Cu toate acestea, am fost placut impresionat de faptul ca am gasit in acest ebook idei si resurse pe care le-am trecut cu vederea. As putea spune ca vor fi extrem de putini oameni care pot afirma ca au stiu dinainte informatii despre toate cartile, citatele sau resursele prezente in ebook (in afara de autor, evident).

Practica

Si, probabil mai presus de toate, e o carte unde gasesti indicatii practice. Poti face exercitiile, iti poti trasa un plan, poti urmari rezultatele. Nu e doar teorie.

Nu ma crezi?

Nu trebuie sa iei de bune afirmatiile mele. Nu am vrut sa te conving de ceva, am vrut sa fac o recenzie. Daca te-am facut curios, iti spun cum poti citi si tu “Arhitectura independentei financiare” gratuit, lasand adresa ta de email in pagina special dedicata (click aici).

Dupa ce o citesti, imi poti da un email, sa-mi spui daca m-am inselat… sau daca iti place ­čśë

Standard
Investitii la bursa

Cum se impoziteaza Bitcoin si criptomonedele in Romania

Bitcoin Imagine: sinisamaric1, pixabay.com

Bitcoin (Imagine: sinisamaric1, pixabay.com)

Pentru investitori, una dintre cele mai importante probleme este cea a impozitarii. De aceasta latura depinde randamentul final, deoarece acesta se calculeaza dupa aplicarea impozitarii pe profitul obtinut.

De aceea, pana nu demult, in Romania exista o problema cu care se confruntau cei care investesc sau mineaza Bitcoin: nu exista o reglementara clara a modului de impozitare. Lucrurile s-au clarificat, oarecum, in ianuarie 2019, cand  a fost modificat Codul fiscal prin Legea 30 din 2019, care modifica OUG 25 din 2018.

Iata ce a declarat un reprezentant ANAF, conform libertatea.ro:

‘Criptomoneda sau criptovaluta este un tip de moneda digitala, virtuala. Conform unui comunicat de presa al Bancii Nationale a Rom├óniei, moneda virtuala nu reprezinta o forma de moneda electronica, ├«n ├«ntelesul Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de moneda electronica, dar ├«n conformitate cu prevederile art. 14 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare ┬źVeniturile, alte beneficii si elemente patrimoniale sunt supuse legislatiei fiscale indiferent daca sunt obtinute din acte sau fapte ce ├«ndeplinesc sau nu cerintele altor dispozitii legale┬╗.

Av├ónd ├«n vedere ca veniturile din tranzactionarea criptomonedelor nu se regasesc enumerate printre veniturile neimpozabile, mentionate ├«n Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, rezulta ca acestea sunt venituri impozabile’, arata Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF).

Lucrurile s-au clarificat prin OUG 25/2018. Iata ce zice legea:

161. La articolul 114 alineatul (2), dupa litera l) se introduce o noua litera litera m), cu urmatorul cuprins:

m) venituri din transferul de moneda virtuala.

In traducere, veniturile din transferul de moneda virtuala se impoziteaza

Cum? Se explica mai jos:

165. La articolul 116 alineatul (2), dup? litera b) se introduce o noua liter?, litera c), cu urmatorul cuprins:

c) câstigului din transferul de moneda virtuala în cazul veniturilor prevazute la art. 114 alin. (2) lit. m), determinat ca diferenta pozitiva între pretul de vânzare si pretul de achizitie, inclusiv costurile directe aferente tranzactiei. Câstigul sub nivelul a 200 lei/tranzactie nu se impoziteaza cu conditia ca totalul câstigurilor într-un an fiscal sa nu depaseasca nivelul de 600 lei.»

Se spune, de asemenea, cand se declara aceste venituri:

163. La articolul 116, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

Art. 116. –

(1) Contribuabilii care realizeaza venituri din alte surse identificate ca fiind impozabile, altele decât cele prevazute la art. 115 alin. (1), precum si cele prevazute la art. 114 alin. (2) lit. l) si m) au obligatia de a depune declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pâna la data de 15 martie inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului.»

Valoarea impozitatii este indicata la alt articol, 116:

ART. 116 – Declararea, stabilirea si plata impozitului pentru unele venituri din alte surse
….

(2) Impozitul pe venit datorat se calculeaza de catre contribuabil, pe baza declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 10%

In concluzie, ar parea ca e foarte simplu:

  • castigul din tranzactia de monede virtuale se impoziteaza ca diferenta intre pretul de vanzare si cel de achizitie
  • declararea castigului se face in 15 martie pentru castigurile din anul anterior, in declaratia de venituri, la sectiunea “alte surse de venituri”
  • cota de impozitare este 10%

Intreaba un specialist in impozitare…

Si totusi… lumea criptomonedelor este ceva mai complexa decat atat. Exista situatii complicate (cel putin asa am crezut eu) , care nu sunt prevazute de lege. Am strans cateva din aceste situatii intr-o lista, si l-am rugat pe Adrian Benta, unul dintre cei mai buni consultanti fiscali din Romania, sa-si spuna parerea despre acest subiect. Iata lista de situatii pe care i-am trimis-o prin email:

    • 1. cu ce documente justificative dovedim castigurile aparute in tranzactionarea de criptomonede, deoarece sunt cazuri in care aceste documente nu exista, de exemplu cumpararea/vanzarea de la o alta persoana fizica?
    • 2.sunt cazuri in care investitori in criptomonede isi diversifica investitia. De exemplu cumpara Bitcoin, transfera moneda virtuala la un Exchange si cumpara alte
      2, 3 sau mai multe criptomonede. Care este moneda dupa care se face calculul profitului: Bitcoin sau fiat (USD, RON), tinand cont ca nu exista un curs in astfel de exchange-uri, decat cel mult fata de USD sau EUR? Situatia se poate complica si mai mult: sunt Exchange-uri care nu tranzactioneaza decat criptomonede, fara fiat. Dupa care rata de schimb apreciem variatia de capital, tinand cont ca fiecare Exchange care ofera posibilitatea de a schimba in fiat, rate de schimb diferite? ­čÖé
    • 3.daca s-a cumparat Bitcoin cu fiat (EUR, RON etc.) la inceputul anului, iar la sfarsitul anului detin tot acea suma in Bitcoin, deci nu am convertit inapoi in fiat, exista, conform legii, o tranzactie impozitabila?
    • 4.cum se impoziteaza minatul de criptomonede, tinand cont ca exista cheltuieli pe termen lung (aparatura de minare, spatii de gazduire a aparaturii etc.) si cheltuieli pe termen scurt (curentul electric, cheltuieli de intretinere a serverelor, etc.). Se pot deconta ca si cheltuieli, cele spuse mai sus, daca esti doar persoana fizica, sau ai nevoie de o entitate juridica (SRL.┬á PFA etc.)?
    • 5. sa spunem ca la inceputul anului am cumparat Bitcoin, pe care in timpul anului l-am folosit sa cumpar produse sau servicii. Este aceasta o tranzactie impozitabila? Daca da, cum se calculeaza “profitul”?
    • 6.daca am cumparat Bitcoin la inceputul anului, iar la sfarsitul anului l-am vandut la un curs mai mic, cu diferenta negativa de curs, obiectivata in pierdere (fata de monedele fiat, inclusiv RON), aceasta poate fi considerata o pierdere fiscala, ce┬á poate fi dedusa? Daca da, cum se face asta?

Raspunsul a fost dezarmant de simplu:

Cred ca e prea tehnica discutia.

Eu cred ca venitul din moneda electronica se realizeaza nu cand detii moneda electronica ci cand aceasta este convertita in bani flat (eur, dolar lei). De asemenea cand se achizitioneaza bunuri sau servicii platite in moneda electronica. Venitul este contravaloarea bunurilor sau serviciilor evaluate la pretul cu care ar fi fost cumparate in bani
clasici.
Astfel prima intrebare cea fundamentala cat este venitul realizat este simpla: banii clasici in moneda clasica realizati, din criptomoneda si suma bunurilor in natura la echivalentul in bani.

Urmeaza partea care intereseaza cel mai mult persoana fizica. Stabilirea chetuielilor.

Amintim ca impozitul este asupra castigului. Daca persoana fizica nu identifica documentele de cheltuieli e pierderea acesteia. Asa ca orice document ce atesta platile, cum ar fi extrase de cont, facturi etc sunt bine venite.

Declaratia se depune pentru anul in care am schimbat in bani fiat moneda virtuala sau pentru anul in care am platit cu aceasta si am primit bunuri sau servicii.

 

Voi incerca sa sintetizez ce spune Adrian Benta:

1. daca detii moneda virtuala NU trebuie sa declari ca ai realizat castig decat daca:
a.ai schimbat moneda achizitionata anterior, in fiat (lei, euro etc.), iar castigul este pretul de vanzare minus pretul de achizitie ori numarul de monede virtuale (trebuie sa faci dovada preturilor, cu documente!)
b.ai cumparat cu acea moneda produse sau servicii, caz in care se calculeaza castigul ca diferenta intre cotatia monedei la achizitionarea produsului si/sau serviciului in ziua achizitiei, minus cursul de schimb cand s-a achizitionat moneda, ori numarul de monede tranzactionate

2.daca ai minat criptomonede, poti sa-ti scazi din impozitul ce il ai de platit, daca ai documente cu care sa justifici cheltuielile de minare (pretul echipamentului, pretul chiriei pentru echipament, pretul curentului electric, sau pretul inchirierii de servere de minare). Modalitatea de calcul…va fi precizata de cei de la ANAF.

Concluzie

Lucrurile s-au mai clarificat: cel putin acum exista o prevedere legislativa.

In schimb, pentru cei care tranzactioneaza monede virtuale si pentru cei care le mineaza, cred ca problemele deabia acum incep. Cand vor declara castigurile la ANAF, inspectorii fiscal vor ridica din umeri, pentru ca nu vor stii cu ce garnitura “se mananca” monedele virtuale. Mai mult, pot sa pun pariu ca metodele de calcul al impozitarii vor fi diferite de la un judet la altul, pentru ca nu exista norme de aplicare la lege…cel putin nu la situatiile pe care le-am enumerat mai sus. Mai mult, cred ca aceste situatii sunt doar cateva din cele care exista in lumea reala.

Ca atare…iti urez succes in “lupta” cu fiscul. Daca te impotmolesti, iti recomand sa apelezi (cu incredere!) la Adrian Benta, care are si o revista specializata, “Prietenii fiscalitatii“.

Standard
Finante personale

Impozit si scutiri de impozit pentru studentii romani la studii in strainatate

Image: Stuart Miles, freedeigitalphotos.net

Image: Stuart Miles, freedeigitalphotos.net

Observatie de inceput

Am scris acest articol pentru ca de-a lungul anilor, desi cunosc o multime de consultanti fiscali si persoane care lucreaza in sistemul fiscal romanesc, mi-a fost frustrant de greu sa gasesc aceste informatii, pentru ca fiica mea, care este studenta romana in strainatate (UK), sa aiba situatia fiscala la zi. Iti sugerez ca si tu, ca parinte de student intr-o tara din UE, sau ca student in UE, sa faci la fel: sa ai situatia fiscala la zi.

Exista un numar tot mai mare de studenti Romani care studiaza in tarile europene (dupa unele cifre 35.000), fie gratuit (mai ales in tarile din nordul european), fie beneficiind de programe de finantare (in tari cum ar fi Regatul Unit al Marii Britanii). Majoritatea acestor studenti nu sunt preocupati de situatia lor fiscala, in parte pentru ca sunt tineri si nu au fost implicati pana acum in relatia cu organismul fiscal, parte pentru ca este extrem de greu sa obtii informatii despre o asemenea categorie de cetateni.

Studentii romani in spatiul UE, caci la ei ma voi referi in acest articol, sunt in continuare cetateni romani si, ca atare, sunt in vizorul legilor fiscale romanesti. Ei trebuie sa plateasca impozite si contributii, ca orice cetatea, cu anumite particularitati, pe care le voi evidentia mai jos. Trebuie evidentiat ca acestia au in contrinuare domiciliu in Romania, dar domiciliul fiscal (rezidenta fiscala), care este altceva, poate fi, si de obicei este, in tara unde studiaza.

In principiu, un cetatean roman care are venituri, INDIFERENT de natura lor, trebuie sa plateasca:

  • impozit pe venit
  • contributie pentru pensie
  • contributie pentru sanatate
  • alte tipuri de taxe, contributii si impozite

Studentul roman in strainatate poate fi incadrat in doua situatii diferite:

  • are venituri in timpul studentiei
  • nu are venituri

Voi aborda fiecare situatie in parte.

Studenti romani in strainatate, fara venituri

Legat de impozitul pe venit…

O parte din studentii romani in strainatate sunt suficienti de norocosi sa aiba parinti care sunt capabili sa-i tina la facultate, fara sa fie necesar sa munceasca. Daca nu sunt angajati si nu au venituri din alte surse,  NU sunt obligati sa depuna Chestionar pentru stabilirea reziden?ei fiscale a persoanei fizice la plecarea din România.

Legat de contributia la asigurarile de sanatate…

In principiu, daca mergi la studii in strainatate in spatiul UE, beneficiezi automat de asigurare de sanatate

in tara respectiva. Pentru perioada cat studentul se afla in Romania, in mod normal nu ar trebui sa plateasca asigurare. Din pacate se pare ca exista un gol legislativ, care nu acopera aceasta categorie, pe perioada cat studentii romani in strainatate se intorc in tara. Pentru a fi acoperiti in aceasta perioada, ar trebui sa plateasca o contributie la sanatate, care este de aproximativ 190 de lei pe luna.

Studentii romani in strainatate, cu venituri

Legat de impozitul pe venit…

Daca esti student roman in strainatate si ai venituri prin contract de munca, trebuie sa:

  • completezi si sa depui la sediul ANAF de care apartine domiciliul tau Chestionar pentru stabilirea reziden?ei fiscale a persoanei fizice la plecarea din Rom├ónia, cu cel putin 30 de zile inainte de plecare, in caz contrar platesti amenda de 50-100 de lei.
  • sa depui la ANAF contractul de munca din strainatate, pentru a nu fi impozitat si in Romania, si in tara in care lucrezi

Daca esti student roman in strainatate si ai venituri din alte surse decat contract de munca, trebuie sa:

  • completezi si sa depui la sediul ANAF de care apartine domiciliul tau Chestionar pentru stabilirea reziden?ei fiscale a persoanei fizice la plecarea din Rom├ónia, cu cel putin 30 de zile inainte de plecare, in caz contrar platesti amenda de 50-100 de lei.
  • sa depui anul urmator plecarii, Declaratia unica (in 2018 a fost formularul 212, vedem ce va fi in anii viitori), termenul fiind, de obicei, 25 mai

Legat de contributia sociala de sanatate…

Se depune Declaratia 603, pe proprie raspundere, pentru scutirea de plata a contributiei, deoarece ea este retinuta prin contractul de munca in strainatate sau prin plata unei asigurari de sanatate in strainatate.

Observatie importanta!

Una din problemele majore in Romania este fluiditatea legislatiei fiscale. In traducere, ce e valabil acum, in materie de reguli de impozitare, poata sa devina depasit peste cinci minute. Sunt zeci si sute de modificari care apar pe parcursul a cativa ani, ceea ce produce bulversari enorme pentru contribuabil.

Voi incerca sa aduc la zi acest articol, de aceea orice observatie din partea cititorilor este binevenita. Va rog lasati observatia ca si comentariu la articol

Totusi, dupa ce citesti acest articol, te rog sa verifici la un consultant fiscal daca informatiile mai sunt actuale. Cel mai bine este sa te duci la administratia financiara de care apartine domiciliul tau, sa mergi la biroul informatii si sa ceri o consultatie fiscala pentru contribuabili persoane fizice, care este gratuita.

Surse:

https://www.avocatnet.ro/articol_47301/CASS-2018-Cine-e-asigurat-automat-la-s%C4%83n%C4%83tate-f%C4%83r%C4%83-s%C4%83-achite-contribu%C8%9Bie.html

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/studentii-romanii-care-invata-in-strainatate-lasati-fara-asigurare-medicala-480466

https://adevarul.ro/locale/timisoara/romanii-asigurati-sistemul-public-sanatate-plata-contributiei-asigurat-bani-26-ani-1_5a96a7f0df52022f75118911/index.html

https://europa.eu/youreurope/citizens/health/when-living-abroad/health-insurance-cover/index_ro.htm

https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21994350-romanii-plecati-instrainatate-mai-mult-sase-luni-risca-amenzi-daca-nu-anunta-prealabil-anaf.htm

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/A2_74_2012.pdf

http://contabilul.manager.ro/a/22967/declaratia-unica-8211-formular-212-cine-are-obligatia-depunerii.html

https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/asistenta_contribuabili/toate_formularele_cu_explicatii/

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/603_OPANAF_3697_2016.pdf

Standard
In atentia mea

Pasi spre urmatoarea criza economica: cateva motive care ne aduc aminte de ce s-a intamplat in 2008

Despre criza (foto Stuart Miles, freedigitalphotos.net)

Despre criza (foto Stuart Miles, freedigitalphotos.net)

In fiecare luna, in afara vacantei de vara, in Buletinul informativ Luca Dezmir scriu articole de analiza, exclusiv, doar pentru abonati,  despre subiecte pe care le consider importante. Articolul acesta era destinat Buletinului. Il poti citi acum liber, pe blog, pentru ca am considerat ca este foarte important si ar fi bine sa fie disponibil tuturor celor preocupati de situatia lor personala.

 

Observatie importanta:

Cei care dau predictii exacte┬á despre evolutia sistemului economic si financiar (anul si luna in care “vine criza”, spre exemplu),┬á au o incredere prea mare in propria capacitatea de predictie sau au o agenda proprie (vor sa influenteze opinia publica). Acest articol nu pretinde a “vedea in viitor” cu exactitate, ci vrea sa evidentieze anumite elemente care, pentru mine, au aprins anumite “beculete de alarma”. Aceste informatii sunt furnizate cu rol educativ, ele trebuie trecute prin filtrul propriu. Ganditi si actionati cu mintea voastra.

Ce s-a intamplat in 2008-2009 in Romania

In 2008, criza financiara americana, determinata de creditarea nesabuita in domeniul imobiliar si de “inventia” unor instrumente financiare deosebit de periculoase (CDO-uri), a dus la o diseminare la nivel mondial. Romania, desi in plin avant al cresterii salarilor si a creditarii (poate datorita acestor factori) a fost lovita puternic. Pretul imobiliarelor a scazut, in timpul crizei,. mai mult de 40% in unele zone geografice.

Situatia in perioada dinainte de criza era caracterizata de:

  • cresterea salariilor
  • cresterea creditarii
  • cresterea preturilor in piata imobiliara
  • diminuarea veniturilor bugetare

Dupa aparitia crizei:

  • preturile pe piata imobiliara au scazut timp de cativa ani de zile
  • a crescut numarul de falimente ale firmelor particulare
  • a scazut numarul de locuri de munca la firmele care au supravietuit
  • salariile s-au diminuat sau, in cel mai bun caz, au inghetat
  • a urmat deflatia (scaderea preturilor din cauza scaderii consumului)
  • intarzierea sau oprirea platilor la ratele la credite a devenit endemica

Noua ani nu sunt multi, daca ai fost angajat sau ai avut o firma, sunt sigur ca iti amintesti “cu drag” de acele vremuri.

Cicluri economice: realitatea in care traim

Romania se afla situata georgafic in zona climei temperate. In aceasta zona exista un ciclu al anotimpurilor: primavara, vara, toamna iarna, un ciclu pe care toata lumea il stie si nu il poate nega.

Economia nationala sau mondiala evolueaza la fel, in cicluri: perioade de crestere economica si perioade de scadere si/sau stagnare economica. Este un ciclu pe care economistii il cunosc si nu il pot nega. Nu trebuie sa fii economist ca sa intelegi acest lucru: trebuie doar sa te uiti la datele economice sau sa constientizezi situatia ta economica in perioadele de avant sau criza economica.

Exista similitudini interesante intre anotimpuri si ciclul economic. Cand e vara, temperaturile cresc. La fel, in perioada de expansiune economica vezi cresteri ale activitatii economice, ale preturilor la produse si servicii. Iarna, temperaturile sunt scazute. La fel, in criza economica, activitatea firmelor se diminueaza, preturile si veniturile scad.

Diferenta intre economie si anotimpuri este ca, in economie, de cele mai multe ori, criza vine imediat dupa avantul economic: e ca si cum, in plin sezon de canicula, te trezesti a doua zi dimineata ca ninge si temperaturile sunt sub zero grade Celsius. O nebunie! Ieri a fost te luptai cu zapuseala, azi ingheti!

Daca te uiti la nivelul activitatii economice (temperatura aerului, in termenii vremii climatice), nu poti sa anticipezi venirea crizei (a iernii). Trebuie sa cauti alte semne, mai subtile, pe care doar economistii le cunosc si le apreciaza, desi majoritatea dintre ei nu reusesc sa se puna de acord asupra lor. De aceea previziunile economice nu sunt exacte, la fel ca si previziunile vremii.

Ce se intampa acum?

In urma cu un an, impreuna cu cel mai mare trainer de finante personale din Romania, Eusebiu Burcas, am lansat un curs despre criza economica si cum sa te protejezi de venirea ei. Motivul a fost simplu: am vazut ca economia nationala si mondiala a intrat “in calduri” si ca, mai devreme sau mai tarziu, va urma caderea. Nu stiam, nici atunci, nici acum, cand va veni criza, puteam doar sa face predictii calculate (“educated guess” cum zic americanii). Pe atunci, in 2016, nu aparusera semne ale crizei, dar am promis participantilor la curs si tuturor cunoscutilor, ca in momentul in care vor aparea primele semne, voi scrie pe blogul milionarulmioritic.com┬á Asta fac acum, prezentand cateva semne pe care le vad aparute in ultimele luni.

Cresterea salariilor

Cresterea salariilor este un element al cresterii economice. Este un lucru normal, aparut odata cu intensificarea cererii de produse si servicii, pe plan national sau mondial.

Dupa cum vezi, lucrurile sunt intretesute, la fel cum exista miliarde de interconexiuni intre parametrii economici: cresterea salariilor e determinata de cresterea activitatii economice, dar mai multi bani in buzunarele populatiei determina cresterea cererii de produse si servicii. In esenta nu e un semn rau, dar poate fi un semn prevestitor.

In economia romaneasca, exista doua tipuri de salariati: “la stat” si “la privat”. In ultimii doi ani au crescut salariile “la privat”, datorita cresterii activitatii economice si a consumului la nivel european si mondial (la care suntem conectati prin firmele multinationale si prin legaturile firmelor private romanesti cu exteriorul). Este normal, pentru ca a crescut cererea si, de cele mai mutle ori, productivitatea angajatilor.

Ce nu este normal este cresterea generalizata si brusca a salarilor bugetarilor (angajatilor “la stat”) datorita unui populism bine tintit al guvernantilor romani. Aceasta crestere nu s-a datorat cresterii productivitatii sau altor factor concreti (cresterea este mult mai mare decat o simpla corectie de inflatie). Cu alte cuvinte, ai dat mai multi bani unor oameni care fac acelasi lucru. Nu am nimic cu angajatii la stat, ei sunt oameni care muncesc onest. In schimb, acesti angajati trebuie sa inteleaga ca, in lumea reala a economiei, orice crestere de salarii, care nu este justificata de o crestere a productivitatii, produce tensiuni care duc la criza. Sa nu ne intelegem gresit: criza nu va aparea datorita faptului ca guvernul a crescut salariile la bugetari, nejustificat, dar acesta este un factor in multitudinea de factori, care, in final, vor duce la o criza economica.

De ce “e rea” cresterea salariilor?

Cum spuneam, nu e rea in sine (doar cresterea salariilor la bugetari produce tensiuni in ecosistemul economic), dar cresterea salariilor creeaza conditii pentru urmatorul factor, prezent┬á la criza din 2008, si anume…

Cresterea creditarii

In ultimul an a aparut o crestere alarmanta a creditarii. Mai

ales la nivelul Institutiilor Financiare Nebancare (IFN-uri), creditarea s-a dublat (link). Acest lucru a dus la interventia brutala a BNR, care a impus limite drastice la IFN-uri (link).

Chiar si asa, creditul “fara adeverinta”, similar creditului “fara buletin” dinainte de criza din 2008, a atins dimensiuni gargantuelice. Ce se intampla este dincolo de imaginatie: cum poti sa acorzi un credit de 110.000 de lei fara adeverinta de salariu, adica fara sa stii bonitatea creditatului?! Ce model economic este in spatele acestei politici de creditare?

Ca sa intelegi nebunia creditului fara adeverinta, ai mai jos o imagine cu prima pagina de cautare pe google.com, de la mijlocul lui septembrie 2017, dupa cuvintele cheie “credit fara adeverinta” (am sters numele firmelor…)

Credite "fara adeverinta"

Nu doar creditele la IFN-uri au crescut, ci si la banci, atat de mult incat bancile au inceput sa puna frana la acest tip de creditare, prin restrictionarea lor (link)

De ce “e rea” cresterea creditarii?

Creditarea pune probleme mai ales atunci cand nu exista mecanisme puse pentru a filtra persoanele carora li se dau acest tip de credite, mai bine zis nu se face selectia celor care sunt in stare sa plateasca ratele la credite (asa cum ai vazut mai sus).

Nu doar creditele de consum au crescut, ci si creditele imobilare.  Acestea ajung in 2017 la un maxim istoric de dupa 2008 (link).

Atat de mult au crescut, incat BNR a inceput sa “ia in vizor” creditul “Prima Casa”, pe care il vrea oprit (link). BNR stie ceva: prea multe credite inseamna o crestere nejustificata a pietei imobiliare, care este alt semn prevestitor al crizei…

Bula imobiliara

Ce este o bula imobiliara?

Este o crestere nejustificata a preturilor imobilelor, determinata de usurinta cu care populatia poate lua credite. Populatia poate lua credite mai usor si pe sume mai mari, deoarece salariile au crescut (sunt sigur ca ai inceput sa unesti punctele, pentru a obtine “desenul” mecanismului prin care apare criza economica…).

Viteza cu care au crescut preturile la imobiliare a suprins pe multi, mai ales in ultimul an, in orasele cu intensa activitate economica: Clujul este campion, urmat de Bucuresti si Timisoara (link). Preturile au atins, in anumite sectoare ale pietei imobiliare si anumite zone geografice, maximele din 2008, dinainte de criza. (link). Acest lucru a crescut pretul materialelor de constructii si a ridicat salariile angajatilor, care…ai ghicit, consuma mai mult si iau credite mai mari, la fel ca toti angajatii din economia nationala. Sunt sigur ca vezi cum se contureaza acel ciclu care se intretine pe sine insusi, spre o crestere aberanta (salarii-credite-consum-crestere economica-salarii…).

De ce “e rea” bula imobiliara?

In timpul bulei imobiliare, in afara de cumparatori, (aproape) toata lumea zambeste: producatorul de materiale de constructii, constructorul, angajatii acestuia, investitorul imobiliar, agentul imobiliar. Pana si cumparatorul zambeste cu jumatate de gura, fericit ca si-a luat casa, dar e un zambet care prevesteste furtuna. Daca nu ma crezi, intreaba pe cei care au cumparat imobiliare imediat inainte de criza din 2008…

Dar si zambetele producatorului de materiale de constructii, constructorului, angajatilor acestuia, investitorului imobiliar si a agentului imobiliar se vor transforma in amaraciune. Fiecare dintre ei, daca nu si-au luat masuri de prevedere, au ajuns sa-si extinda activitatea  dincolo de sustenabilitate (constructorul si investitorul) si sa ia credite peste masura (celelalte categorii), ceea ce va duce la faliment, de firma sau personal, odata cu aparitia crizei.

Tensiunea bugetara

Bugetul unei tari este format din venituri si cheltuieli. In ultima perioada de timp, datorita inabilitatii guvernantilor, a aparut o tensiune intre venituri si cheltuieli (link): veniturile la buget au scazut (datorita scaderilor de impozite), iar cheltuielile au explodat (datorita cresterii salariilor bugetarilor si a pensiilor). Tabloul este absolut similar cu cel de dinainte de criza din 2008 (vezi imaginea de mai jos).

Tensiunea Bugetara. Sursa: logec.ro

Tensiunea Bugetara. Sursa: logec.ro

De ce “e rea” tensiunea bugetara?

Bugetarii si pensionarii trebuie platiti. De unde bani, daca nu de la buget? Din imprumuturi. Tara s-a imprumutat major de cand a venit ultima guvernare. Sunt bani pe care trebuie sa-i platim noi toti, prin taxe si impozite mai mari. Pai nu demult s-a pus din nou acciza pe carburanti, nu-i asa? (link)

Un branci de care nu avem nevoie… dar care va veni

Dupa cum vezi pe pielea ta, indicatorii economici de mai sus, in sine, nu duc la criza financiara. Ei sunt doar preambulul crizei: factorii care vor favoriza o viitoare criza economica. Ea va fi initiata de un simplu branci, venit de pe piata mondiala. Aici, la fel, sunt conditii propice pentru o noua criza de proportii. Iata cateva dintre ele:

  • Brexit-ul
  • populismul guvernelor din anumite tari europene, care duce la decizii economice catastrofale
  • tari care nu si-au revenit dupa criza trecuta (Grecia)
  • instabilitatea notorie a liderului “lumii libere”, Donald Trump
  • o posibila criza economica in China, unde de asemenea exista o bula imobiliara de proportii astronomice
  • conflictele armate continue din jurul Europei (nordul Africii, Orientul Apropiat, Ucraina)
  • fluxul continuu de emigranti economici si de razboi spre Europa
  • criza Nord Coreeana

Mai sunt si altele. E posibil ca niciunul din aceste evenimente sa nu fie cauza viitoarei crize, ci o lebada neagra, ca la criza din 2008 (link).

Daca e sa ma refer doar la un posibil razboi in peninsula Coreana, acesta ar produce, cu mare certitudine, o criza mondiala. Coreea de Sud este primul producator mondial de ecrane cu cristale lichide (40% din productie), al doilea producator mondial de semiconductori (17% din productia mondiala) si unul dintre cei mai mari producatori de automobile. Un razboi poate duce la o scadere cu pana la 80% a produsului national brut al tarii. Nici nu trebuie sa spun mai mult, daca vrei detalii citeste un articol (link).

Deci, cand vine criza?

Zilele trecute circula o gluma morbida (un meme) pe Facebook, in care Kim Jon-un te invita sa participi la Al Treilea Razboi Mondial, invitie la care puteai raspunde cu “Partikip”. Cand va avea loc? Nu se preciza.

La fel si cu criza. Personal cred ca in momentul de fata sunt intrunite suficient de multe conditii ca in cazul unei probleme la nivel mondial, Romania sa intre intr-o criza economica si financiara, in care marea majoritate a populatiei sa aiba de suferit. Astept sa vina acel moment si sunt pregatit pentru el.

Acum, dupa ce ai terminat de citit acest articol, te invit sa reflectezi la acest subiect…

Standard
Finante personale

Pensia la protap: cine se joaca cu banii tai?

Tu lupti pentru pensia ta? (imagine: freedigitalphotos.net, Ambro)

Tu lupti pentru pensia ta? (imagine: freedigitalphotos.net, Ambro)

“Banuiam cu totii ca vin vremuri grele. Daca stam cuminti, fiecare ├«n coltul lui, atunci o sa fim ca mieii la taiere.”

Moise Guran – in articolul online “Razboiul pensiilor abia incepe…”

Aparent, totul a inceput cu o scrisoare adresata de fondul de pensii NN catre clientii sai…

Filmul evenimentelor

Dar sa facem o recapitulare a faptelor:

  • 1 aprilie (nu e gluma…): prim vice-presedintele PNL Catalin Predoiu declara ca “guvernul ia in discutie nationalizarea fondurilor de pensii private” (lucru care s-a intamplat anterior in Polonia si Ungaria)
  • 11 aprilie: fondul de pensii NN trimite o scrisoare persoanelor asigurate in cadrul Pilonului II, despre discutiile “in spatiul public” legate de nationalizarea pensiilor Pilonul II (pentru transparenta, declar ca am si eu Pilon II la NN- am primit si eu acel email)
  • guvernul neaga nationalizarea Pilonului II de pensii
  • ASF (Autoritatea pentru supraveghere financiara) pentru┬á declara ca “Nu au fost ?i nu sunt discu?ii oficiale pe acest subiect.”
  • NN saluta declaratia guvernului
  • Liviu Dragnea ataca dur NN, guvernul Olandei, ASF, multinationalele (!), pe Misu Negritoiu, directorul ASF, legat de acest subiect.

Lupta politica

Scandalul actual este, evident, unul politic, si are o miza clara, din moment ce in trecut:

  1. alte tari est europene au nationalizat sistemele de pensii private (Ungaria, Polonia)
  2. chiar s-a discutat in trecut despre aceasta optiune, de catre puterea din Romania, la acea data

Nu vreau sa intru in analiza si polemica politica pe subiect. Nu am fost si nu sunt interesat de politica. Dar ce pot sa spun este faptul ca politica influenteaza clar, taios si uneori nemilos, suma de bani pe care o ai in buzunar, iar acest lucru nu poate fi negat de nimeni, asa ca subiectul ma intereseaza.

Stai putin, despre ce bani vorbim?

Inca o data, pentru transparenta totala, va reproduc bilantul fondului meu de pensii, Pilonul II,  asa cum l-am primit de la NN in 2016.

Pana vei primi documentul (scrisoarea in posta), iti spunem ca in ultima zi a lunii decembrie 2016, activul tau personal net totaliza 2.426,43 lei.

Deci, hai s-o spunem pe cea clara: la pensie, din Pilonul II, voi primi, esalonat sau in transe, echivalentul de atunci a sumei de 2400 de lei. Cum ar spune romanul, bani de-o bere. Sa zicem ca la 65 de ani mai am in fata, optimist spus, 20 de ani de viata. Pai ce fac eu cu 2400 de lei? Pentru ce imi ajung? Pentru mai nimic (impartit la numarul de ani/luni de pensie).

Dar nu asta e ideea!

De ce ar trebui sa ne isterizam

Toata tevatura asta cu Pilonul II, pentru majoritatea romanilor, care vor avea din Pilonul

II sume similare cu a mea, este nesemnificativa financiar. Problema se pune la nivel de principiu.

Actuala putere (si guvernele anterioare, dealtfel) ne dau de inteles, prin comportamentul lor, ca se gandesc la nationalizarea pensiilor, la blocarea virarii ei, la alte artificii tehnico-financiare astfel incat sa nu mai primim pensia sau, in cel mai bun caz, s-o primim partial sau la o valoare nesemnificativa.

Acest comportament nu e ceva nou si trebuie sa-l intelegi (adica sa intelegi de ce se produce…) si sa-l accepti. Statul a facut in totdeauna ce-a vrut, cu pensia ta, cu salariul tau, si de multe ori, n-a facut asta spre binele tau, mai ales in timpuri de criza. Si te asigur ca vor mai fi crize economice!.

Accepta si gaseste solutii

Trebuie sa accepti ca puterea spune, apoi se razgandeste (adica, mai pe romaneste, te minte in fata), inclusiv cand e vorba de banii tai. De aceea NICIODATA nu m-am bazat pe pensia de la stat. De ani buni incoace am devenit obsedat de crearea de surse de venit pasiv, acel venit pentru care e nevoie de maximum o ora pe zi pentru a-l tine in stare de functionare (de multe ori e nevoie de muuuult mai putin timp).

Veniturile pasive ma ajuta de ani buni sa am o stabilitate financiara, dar mai ales vor constitui pensia mea sigura, atunci cand ma voi baza pe sursele de venit care aproape ca nu au nevoie de  prezenta mea, pentru a functiona.

Am vorbit despre sursele de venit pasiv in cursul online “Chrysalis”. Am vorbit despre gaurile negre si falimentul pensiei la stat in cursul online”Senecto”, unde am detaliat cum imi construiesc eu pensia. Aceste cursuri au fost facute pentru cei care inteleg, cateodata in ultimul ceas, ca NU poti sa te bazezi pe stat, cand e vorba de siguranta ta financiara si mai ales de pensia ta.

Ca tot veni vorba…

Pentru ca exista un interes major pe aceste subiecte, acum, cu ocazia  scandalului legat de NN si sistemul de pensii private, m-am gandit sa ofer un discount de 30% pentru cele doua cursuri online de care ti-am vorbit mai sus.

Codul de reducere este:

SCANDALPENSII

cu litere mari, fara spatii, si este valabil doar o saptamana de la data publicarii acestui articol.

Pentru a activa codul, pune in cos unul sau amandoua din cursurile amintite mai sus, mergi la cos si completeaza codul in campul de sub lista produselor comandate, in stanga, unde scrie “Cupoane reduceri”

Mai jos ai cele linkurile spre cele doua cursuri de care ti-am vorbit:

Chrysalis: https://www.lucadezmir.com/shop/ro/home/38-chrysalis-varianta-gold.html

Senecto: https://www.lucadezmir.com/shop/ro/cursuri-online/77-senecto-ghidul-modern-si-actualizat-al-pensiei-tale.html

P.S. chiar daca iti construiesti pensia prin venituri pasive, asta nu inseamna ca trebuie sa ramai placid la evenimentele de acest gen. In momentul in care statul se leaga de banii tai, ar trebui sa protestezi. Eu o voi face.

 

Standard