Finante personale

“Atacul cipriot” si cum te afecteaza aceasta criza

Petros Karadjias/Associated Press

Petros Karadjias/Associated Press

Sambata, 16 martie 2013 s-a dat cel mai mare atac asupra credibilitatii bancare: depozitele din bancile cipriote au fost taxate fortat cu 6,7% sau 9.9% din valoarea lor. Practic, deponenti au fost furati de catre statul cipriot.

Detinatorii de depozite bancare din bancile cipriote sunt in stare de soc. Dupa ce anuntul a fost dat publicitatii, ei au incercat zadarnic sa scoata bani de la banci (care erau inchise), de la bancomate (care nu furnizau bani) sau prin transfer electronic (serviciile de internet banking au fost blocate).

De ce si cum?

Ca sa intelegi cum s-a intamplat lucrurile, iata o relatare concentrata:

  • sectorul bancar cipriot este de 8 ori mai mare decat economia tarii, deoarece multi ani Ciprul a avut statut de  jurisdictie off-shore si a oferit conditii avantajoase. O parte din depozitele bancare provin de la cetateni rusi.
  • avand bani la dispozitie, sectorul bancar a cumparat bonduri grecesti si a acordat imprumuturi grecilor
  • Grecia a intrat in criza si nu a mai putut sa-si plateasca datoriile catre Cipru
  • datorita acestui fapt, bancile cipriote au ajuns in situatia de a deveni falimentare
  • Ciprul a ceru ajutor Rusiei, care a zis ca da banii in schimbul concesionarii unor zacaminte de gaz din apele teritoriale cipriote
  • apoi Ciprul a cerut bani de la UE (in care a intrat de ceva ani)
  • de fapt negocierile au fost duse cu Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International, denumiti “Troica”
  • Troica a zis ca da 8.7 miliarde (din cele 17 cerute de C ipru) si a impus Ciprului sa faca rost de celelalti bani in felul urmator: sa puna o taxa fortata pe depozitele bancare din bancile cipriote, sa mareasca impozitul pe profit de la 10 la 12.5%, sa privatizeze intreprinderi de stat si sa acorde drept de exploatare firmelor europene pentru o parte din gazul cipriot
  • “taxa” este de 6.7% din depozitele sub 100.000 de euro si 9.9% din depozitele peste 100.000 de euro, din bancile cipriote
  • ulterior guvernul a zis ca va da, in schimbul banilor, in viitor, actiuni bancare sau actiuni la exploatarile de gaze (care vor incepe in… 2018)
  • inainte de intrarea in stare de faliment a Ciprului, la fel a fost cu Grecia, Spania, Portugalia si Irlanda, carora UE le-a dat bani pentru a iesi in criza dar nu a cerut taxarea depozitelor bancare, lucru care NU s-a intamplat nicioadata pana acum in UE

De ce e mare scofala?

  • Cipru face parte din UE
  • in UE exista pentru tarile membre garantarea depozitelor bancare pana la 100.000 de euro
  • prim ministrul cipriot a fost ales acum 3 luni, dupa ce a promis ca nu va taxa depozitele bancare

Care sunt concluziile?

  • exista tari UE si… alte tari UE, unele cu mai multe drepturi decat altele.
  • banii din depozitele bancare ERAU GARANTATI de legile UE si totusi au fost taxati
  • cand pui banii la banca, banca garanteaza pentru ei. Eventual se schimba impozitul pe dobanda, dar NICIODATA nu s-a mai pus taxa de banii din depozite
  • Cipru e o tara marginala, mica, din UE, care a intrat in probleme financiare. Oare cum se va comporta “Troica”  fata de Romania, daca vom avea probleme?
  • politicienii mint. Intotdeauna au mintit, intotdeauna vor minti. Statul face ce vrea, schimba regulile din mers, fura banii oamenilor, bani munciti din greu si apoi le da in schimb hartii (actiuni la banci, banci falimentare)

Mai putem avea incredere in ce spun politicienii?

Mai putem avea incredere in stat, ca sa ne protejeze munca si banii obtinuti cinstit?

Mai putem avea incredere in banci, sa ne depunem banii?

Mai putem avea incredere in UE?

Iti las tie sa raspunzi la aceaste intrebari. ..

Surse:

http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2013/mar/17/savers-horror-troika-raid-cyprus

http://www.guardian.co.uk/world/2013/mar/17/cyprus-savings-levy-questions-and-answers

http://www.nytimes.com/2013/03/18/business/global/facing-bailout-tax-cypriots-rush-to-get-their-money-out-of-banks.htm

Standard
Finante personale

Cod rosu: depozitele din banci

Imagine: ilco

Una dintre cele mai mari greseli de pe care le face cetateanul de rand este aceea de a sustine ca este investitor in momentul in care isi deschide un depozit la banca. Faptul ca ii vin niste bani “fara munca”, din dobanzi bancare,  il face sa creada ca acest lucru inseamna a fi investitor. E adevarat, dobanzile la depozitele bancare sunt venit rezidual, dar atat.

Am spus in repetate randuri si o voi repeta: e mai bine sa pui banii la banca, intr-un depozit sau intr-un cont de economii, decat sa-i tii “la ciorap”, dar acest lucru  te ajuta doar intr-un singur sens: sa te protejezi de aceasta “taxa ascunsa” care este inflatia.

Din pacate, in acest moment, depozitele din banci nu mai reusesc nici acest lucru. Rata dobanzilor este  (in medie) de 6%, iar inflatia prognozata pentru acest an este de 8-9% (sursa). Mai simplu spus:

  • daca ai depus 1000 de lei la banca, intr-un an castigi 60 de lei
  • in acelasi an, banii tai pierd prin inflatie contravaloarea a 80-90 de lei

In plus, guvernul te pune sa platesti impozit de 16% pe castigurile din dobanzi, deci:

60 x 16% = 9.6 lei

Daca faci calculul profitului, vei avea:

60 lei (dobanda) – 80 lei (pierderea prin inflatie) – 9.6 lei (impozit pe dobanda)

Rezultat final: –29.6 lei

Cu alte cuvinte, daca tii banii in banca, pierzi aproape 3% din valoarea lor, in loc sa castigi. Deci esti pe minus…

Standard
Finante personale

Cateva consideratii despre cum economisesc romanii

In toamna anului trecut a aparut in wall-street.ro un articol bazat pe doua sondaje de opinie realizate de IMAS si AVIVA, legate de obiceiurile de economisire ale romanilor. In articol datele prezentate sunt brute, fara prea multe comentarii. Voi aborda mai jos cateva dintre elementele aparute in sondaje, pentru a incerca sa dau o posibila explicatie cifrelor.

“Economiile sunt foarte importante pentru 42% din romani, in timp ce alti 41% le considera doar importante, iar 4% nu le acorda atentie, potrivit unui sondaj realizat de IMAS International si publicat de Banca Comerciala Romana. Astfel, cei mai preocupati de economisire sunt oamenii care au peste 50 de ani, peste jumatate dintre acestia sustinand ca economiile sunt foarte importante.”

Daca e sa ne uitam la datele demografice, vom vedea ca:

  • Tineri cu vârsta cuprinsa între 14 si 35 de ani: 7 milioane
  • Persoane în vârsta: 6 milioane (sursa)

La persoanele in varsta, este explicabila dorinta de economisire:

  • cu varsta consumul este in scadere, pentru ca nu se mai manifesta interes crescut pentru imbracaminte si incaltaminte si pentru schimbarea casei sau automobilului
  • cei peste 50 de ani au perspectiva crescuta pentru a se imbolnavi sau pentru a iesi prematur la pensie (tot din motive de boala) deci doresc sa isi realizeze rezerve.

Deoarece doar “peste jumatate” din cei peste 50 de ani sustin ca economiile sunt foarte importante, rezulta ca cealalta jumatate provine din grupele de varsta sub 50 de ani, ceea ce e foarte bine.

“Suma medie pe care romanii o economisesc lunar este de 183 de lei, studiul reliefand faptul ca barbatii economisesc in fiecare luna mai mult decat femeile, mai exact 207 lei, comparativ cu 147 lei. In aceste conditii, 30% din persoanele care au participat la realizarea sondajului sustin ca nu sunt multumite de suma de bani …”

Aici datele pot sa te induca in eroare. Ai crede ca romanii in medie economisesc aproape 200 de lei lunar, dar lucrurile nu stau chiar asa. Media se aplica intre zero (cei care nu economisesc) si maximul economisit, dar nu vorbeste despre numarul celor care economisesc putin sau de loc. Ceea ce poate insemna ca de fapt romanii economisesc foarte putin (ca si suma de bani), ipoteza sustinuta de trendul de a economisi mai putin in ultimul timp (vezi mai jos).

Nici constatarea ca femeile sunt mai “mana sparta” decat barbatii nu ma mira, tinand cont ca fenomenul “I love shopping” (iubesc cumparaturile) apare preponderent la femei.

🙂

“In functie de metoda in care romanii aleg sa economiseasca, cei mai multi decid sa isi plaseze banii in depozite, fiind urmati de cei care isi deschid conturi de economii sau contracteaza asigurari de viata. Pensiile facultative si certificatele de depozite se afla pe urmatoarele pozitii in preferintele romanilor in materie de economisire, in timp ce fondurile de investitii se claseaza pe ultimul loc”

Este clar ca romanul nu foloseste investitiile ca metoda de a economisi. Din acest punct de vedere, americanii sunt la antipod, pentru ca planul lor de pensii 401K se bazeaza in mare parte pe investirea acestor bani in piata de actiuni a SUA. Acesta posibilitate a aparut prin lege. Din acest punct de vedere, probabil suntem mai “la adapost” de caderile bursiere, in ceea ce priveste banul personal.

Pe de alta parte, pentru cei care se privep la investitii, castigurile din acest sector sunt mutl mai consistente, fata de metodele de economisire clasice. Dar aici e alta poveste…

“Studiul arata ca cei mai prevazatori sunt bucurestenii si dobrogenii, 38% si respectiv 35% declarand ca au facut economii pentru situatiile neprevazute, iar pe primul loc in topul regiunilor care nu economisesc se afla locuitorii Moldovei – 75% nu au economisit si nici nu planuiesc sa isi schimbe comportamentul in viitorul apropiat.”

Aceste informatii sunt deosebit de interesante. E clar ca distributia persoanelor care opteaza pentru economisire este legata de intensitatea activitatii economice si financiare: Bucurestiul este capitala, deci concentreaza activitatea financiara iar Dobrogea este, in mare parte, reprezentata de Constanta, unde activitatea comerciala legata de cea portuara este deosebit de intensa. Cu alte cuvinte, educatia financiara sta la baza tendintei de economisire.

“Motivele principale care ii impiedica pe romani sa economiseasca se refera la faptul ca nu isi pot permite (64%), creditele pe care le au in prezent sunt prea mari (18%), lipsa increderii in produsele financiare (13%), riscul de a-si pierde banii investiti (12%) sau faptul ca prefera mai mult sa cheltuiasca banii decat sa-i economiseasca util (7%).”

Aici lucrurile stau clar: romanul este inca la limita supravietuirii, pentru ca 64% (adica majoritatea) dintre cei care au raspuns la sondaj spun ca practic nu mai au bani ca sa puna deoparte. Si aici poate avea loc o discutie foarte interesanta, pentru ca, de exemplu, pentru roman, esential este sa aiba un telefon celular performant, sa fumeze si sa bea bere (cu berea ma refer la barbati). Cum spuneam in alt articol, doar renuntarea la fumat poate aduce economii substantiale la bugetul personal.

“Totusi, 43% dintre romanii care au participat la sondaj considera ca in urmatorii 5 ani vor ajunge sa economiseasca mai putin, principalele motive pentru acest lucru fiind preturile mai mari, instabilitatea economica, venituri mai reduse si costuri mai ridicate.”

Citatul meu preferat il stiti, probabil:

“Daca crezi ca poti sau crezi ca nu poti, in ambele cazuri ai dreptate”

Ce face romanul ? Se uita la televizor, vede ca e criza, poate e dat afara din slujba, tot din cauza crizei (ii spune patronul) si ajunge la concluzia ca n-o sa mai economiseasca.

E clar ca va fi mai greu de economisit in urmatoarea perioada, daca nu iti schimbi modul in care abordezi problema banilor, in timp de criza. E criza deci trebuie sa gandesti altfel: incearca sa avansezi pe scara ierarhica la jobul tau, sa-ti iei un al doilea job, sa-ti incepi in timpul liber o mica afacere, etc.

A economisi in timp de criza e esential. Este imperios necesar sa ai un fond de rezerva pentru a supravietui financiar daca esti dat afara din slujba. Dupa ce iti constitui fondul de urgenta, e bine sa pui deoparte bani pentru a-i inmulti (iar cea mai eficienta metoda raman investitiile, care necesita studiu si experienta). Dar acest subiect ar trebui tratat in alt articol.

Resurse:

Cei care doresc pot citi articolul original aici.

Standard