Imagine: taesmileland, freedigitalphotos.net
Cheltuiele sunt cheia prosperitatii.
Propozitia de mai sus este atat de importanta, incat am sa ti-o repet: Cheltuielile sunt cheia prosperitatii.
Ca sa intelegi mai bine, am sa-ti spun o poveste adevarata, pe care am auzit-o de la mentorul meu in trading, Jorg Christian Manetti.
Intr-unul din cursurile de trading pe care le-a tinut, Jorg a incercat sa ne invete un lucru simplu, dar greu de aplicat: pentru prosperitatea personala, nu conteaza cati bani faci. Pentru asta, ne-a povestit despre un prieten de-al sau, american, fara sa-l numeasca. Acel prieten era bogat, dupa orice standard. Avea un cash flow personal de un milion (1.000.000) de dolari lunar, adica avea venituri de un milion de dolari. De unde? Detinea o firma de MLM.
Acea persoana reusea, luna de luna, sa cheltuie TOTI banii castigati. Cum? Cu stil. Avea un jet personal (care il costase o avere si care consuma o avere pentru a calatori cu el), era in continua miscare, poposind pe la cele mai scumpe hoteluri din lume, mancand la restaurantele cele mai „stelate” Michelin, cumparand tot felul de lucruri scumpe.
Concluzia acestei povesti? Nu exista limita, cand e vorba de a cheltui.
Aceasta poveste se desfasura in 2003, pe cand faceam cursuri cu Jorg, in Timisoara. De atunci nu stiu ce s-a mai intamplat cu persoana respectiva.
Exista doua tipuri de cheltuieli:
Cheltuielile reflecta, in general, Piramida lui Maslow:
Piramida lui Maslow Foto: wikipedia.org
Am spus ‘in general’, pentru ca, mai ales in Romania, intalnesti de multe ori persoane care cheltuiesc sume exorbitante pentru stima de sine si respectul primit de la altii, decat pentru propria siguranta si stabilitate financiara. Este vorba de persoanele care folosesc creditele bancare pentru a avea haine de firma, lucruri de firma, masini scumpe, pe cand aceleasi persoane care stau in chirie.
Actul de a cheltui bani este eminamente unul emotional. De aceea e posibila aceasta aberatie logica, descrisa mai sus. A cheltui inteligent inseamna a pune pe primul plan stabilitatea financiara, nu o falsa imagine, construita prin cheltuieli pe credit, pentru a cumpara lucruri perisabile (haine, masini). Pentru unii e foarte greu sa se abtina sa-si ia ultimul tip de celular, pe credit, sa plateasca credite scumpe pentru o masina care se devalorizeaza cu 20% in momentul cand o scoti pe poarta unui dealer de masini. Nu e nimic inteligent intr-un asemenea comportament.
Inteligent este sa iti mentii cheltuielile cat mai mult in zona nevoilor, sa economisesti suficient pentru a putea sa-ti construiesti stabilitatea financiara.
Pentru a cheltui eficient, e nevoie sa faci in asa fel incat sa obtii cat mai mult beneficiu (produse, servicii) cu cat mai putini bani, iar daca e posibil, sa obtii lucruri de valoare, gratuit. Faptul ca citesti articole din milionarulmioritic.com, gratuit, este unul dintre aceste moduri in care ‘cheltui eficient’…
Am scris destule articole pe acest subiect, pe blog. Poti incepe cu acest articol, care, la inceputul sau, are un link spre un alt articol. Cel mai indicat este sa cumperi cartea „Iesi din labirint„, unde am cateva capitole, grupate in subtitlul „Aceiasi bani”, unde vorbesc pe larg despre acest subiect.
Pentru o stabilitate financiara, este foarte important sa ai rezerve de bani lichizi. Este vorba despre asa numitul fond de rezerva, care, conform specialistilor, ar trebui sa acopere bugetul cheltuielilor personale sau familiale (daca ai familie) pentru 6 luni. De acesti bani nu te atingi decat daca ramai fara una dintre sursele tale de venit. Desigur, daca ai mai multe surse de venit, acest fond de rezerva va tine mai mult de 6 luni, dar in cazul in care dispar toate sursele tale de venit (caz improbabil, daca ai peste 3 surse de venit), acesti bani iti vor ajunge pe 6 luni, timp suficient pentru a-ti gasi un loc unde sa te angajezi.
Banii care iti raman, luna de luna, vor trebui sa ajute la constituirea altor surse de venit: fie ca e vorba de o afacere nou inceputa, dar mai ales pentru investitii. De ce investitii? Pentru ca investitiile sunt, de cele mai multe ori, surse de venit pasiv. Vom vorbi pe larg despre investitii in 2016 la Money Camp si, inainte de asta, in urmatorul articol al seriei.
Pana atunci te rog sa lasi un comentariu in care sa-mi spui daca reusesti sa economisesti, luna de luna, si ce vrei sa faci pentru a putea sa economisesti mai mult.
Photo: Ikunl, freedigitalimages.net
La inceputul acestei saptamani am inceput sa promovez Money Camp 2016, o initiativa unica in Romania, o intalnire semi-formala, de educatie, socializare si relaxare, dedicata micului investitor. Ca de obicei, atunci cand incep un asemenea proiect, incerc sa ofer o resursa gratuita. Pana acum, aceste resurse apareau sub forma unui minicurs, in format video. De aceasta data m-am gandit ca ar fi nimerit sa fac o serie de articole pe blog, pe care ulterior sa le grupez sub forma unui ebook.
Te-ai putea intreba ce rost are sa vorbesc despre stabilitate financiara, cand eu pregatesc un eveniment dedicat investitorilor. De la inceput trebuie sa spun ca nu exista, cu adevarat, stabilitate financiara, fara surse de venit pasiv, iar principalele surse de venit pasiv vin din investitii. Plecand de la acest postulat, am sa-ti arat ca investitiile, desi sunt importante, nu reprezinta decat pasii finali in mersul tau spre stabilitate financiara. Dar despre asta vom vorbi mai tarziu.
Cum stii deja, imi plac citatele. Unul dintre cele mai populare spune:
O CALATORIE DE O MIE DE MILE INCEPE CU UN PAS.
Aceste cuvinte sunt atribuite lui Laozi, filosof chinez care a trait cu 500 de ani inainte de Cristos si apar in Tao Te Ching, capitolul 64.
In cazul tau, drumul incepe cu o preocupare: cea pentru finantele personale. Atata timp cat vei fi o persoana care nu se gandeste la bani, care incepe sa-i cheltuie pana la ultimul, atunci cand ii castiga, vei ramane la o departare ‘confortabila’ de stabiltiatae financiara. Aceasta deoarece ai o abordare reactiva fata de bani: reactionezi la prezenta sau absenta lor.
Pentru a ajunge la stabilitate financiara, iti trebuie o abordare proactiva fata de bani: e necesar sa-ti alegi o tinta financiara, sa-ti faci un plan, sa incepi sa lucrezi la el, sa-l imbunatatesti pana cand ajungi la tinta.
Aceasta este calea pe care o stiu eu, calea pe care am ales-o, calea pe care am vazut ca pasesc nenumarati oameni si care ii duce, negresit, spre telul lor: o viata in care banii sunt suficienti ca sa-ti asigure stabilitate pentru nevoile tale materiale.
Pentru a ajunge la stabilitate financiara, e nevoie de cativa pasi simpli:
Pasii sunt simpli, dar dificil de executat, pentru cea mai mare parte din oameni. Cauza este lipsa de autocontrol si disciplina. De aceea vedem in jurul nostru diferitele grade de dizabilitate financiara :
Aici se afla o buna parte dintre noi, intr-una din situatiile de mai sus, in care ne complacem sau din care doar visam sa iesim, pentru a ajunge, candva, in zona stabilitatii financiare.
Mai este o categorie speciala, a oamenilor care reusesc sa economiseasca… si atat. Nu fac nimic cu banii economisiti, doar ii stocheaza, de cele mai multe ori la banca. Astfel ei cred ca sunt intr-o stare de stabilitate financiara, dar vremurile grele care se anunta le vor arata, cu cruzime si lipsa de discernamant, ca gresesc, pentru ca banii sunt doar o unitate de masura, o forma de energie, volatila si, mai nou, au devenit o vitrtualitate: o succesiune de informatii din computerele bancilor.
Te invit, in serialul care urmeaza, sa parcurgi, impreuna cu mine, drumul spre stabilitate financiara, in pasi simpli, explicati cu un limbaj comprehensibil.
Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro
Precizare: in acest articol vorbesc despre o anumita categorie de romani. Nu pot preciza cu exactitate cat la suta din populatia activa corespunde acestui portret, dar am convingerea ca mare parte din „clasa de mijloc” si din patura situata deasupra acesteia, dezvolta cel putin o parte din comportamentele descrise in acest articol. Desi folosesc termenul generic de „roman”, o fac din economie a textului si pentru usurinta exprimarii, fara a ma referi la „toti romanii”.
Romanul se pricepe la toate: de la politica la fotbal. Mai nou, studiind „fenomenul”, pot adauga la lista un alt domeniu: administrarea banilor pe care ii castiga.
Daca ii spui romanului ca nu stie sa-si gestioneze banii, ca ii risipeste cu usurinta si nonsalanta, va sari la gatul tau. De ce? Ai putea zice: „Pentru ca se simte lezat de un neadevar” . In spatele reactiei violente sta un raspuns mai nuantat: romanul stie, in adancul sufletului, ca nu e in stare sa-si gestioneze bine banii si il deranjeaza stramtoreala financiara in care se afla, dar nu e dispus sa recunoasca. De aceea are o asemenea reactie violenta.
Iti va spune ca pentru ananghia financiara in care se afla e de vina este situatia economica nationala sau mondiala, capitalismul salbatic in care traim, statul roman, incapabil sa stimuleze intreprinzatorii/sa protejeze oamenii cinsititi, muncitori, sau orice alt motiv pe care il citeste prin presa sau il aude la teveu. In niciun caz nu va recunoaste ca vina i se datoreaza.
E simplu: pentru ca placerea de a cheltui a romanului e mai mare decat impulsul rational de a-si pune ordine in cheltuielile, cu scopul de a-si echilibra bugetul si a avea finante personale sanatoase. Problema lui nu este, paradoxal, ca face putin bani, ci faptul ca el cheltuie peste posibilitatile sale.
Romanul e latin, iar latinii sunt pasionali. Ei simt mai mult decat gandesc. Sentimentele si emotiile ajung sa-i conduca, in cele mai multe cazuri, comportamentul, in dauna gandirii clare si a deciziei bazate pe evidente. Nu ca ar fi prost! Nici vorba, romanul e inteligent, iar cand nu e inteligent, e istet, tocmai de aceea se supara atat de tare cand ii spui ca nu e in stare sa-si gestioneze corect banii. El este constient ca ar fi in stare, dar nu se poate abtine sa fie condus de emotii si sentimente, atunci cand cheltuie.
Totul vine de la nevoia de recunoastere personala si sociala. Romanul simte imboldul sa epateze, sa arate ca e „cel mai tare din parcare”, ca duce o viata de rege, chiar daca nu e cazul. Avem o vorba foarte „tare”: „Afara-i vopsit gardul, inauntru-i leopardul.” Aceasta fraza defineste succint si cu exactitate ce face romanul: se infoaie in pene, dar penele sunt artificiale, „de la chinezi”.
Romanul vrea sa fie mai tare ca vecinul, mai „accesorizat” ca si colegul de serviciu, mai „umblat” ca seful sau. Nu va precupeti nicio cheltuiala pentru a creea aceasta iluzie. Dar mai presus de toate, romanul vrea sa se simta important, bogat. Si, in mintea lui, crede ca a cheltui mult inseamna a fi bogat.
Pentru aceasta e dispus sa sacrifice orice: independenta, libertate de miscare. Cum face asta? Ia credite!
Romanul ia credit, AICI, ACUM, pentru a-si indeplini nevoiele emotionale. O va face fie pentru „a se simti important”, fie pentru recunoastere sociala. De aceea, isi va cumpara o masina mai rapida decat posibilitatea de a fi condusa prin gropile din Romania, o casa care ar putea gazdui dublul componentei familiale, se va imbraca in „Bucci” si „Adidaci”, va merge la ski in „Ostria” si la mare in „Greace”. Totul pentru a se simti si a avea o imagine de „persoana importanta”.
Patinand cu indemanare printre jaloanele ratiunii financiare, care ii spune ca isi permite cu greu aceste cheltuieli, numai devenind un soi de aservit al bancii, romanul inchide ochii si face saltul: ia credit dupa credit, pana la maximum.
Sigur, in momentul respectiv, de cele mai multe ori, el poate sa faca fata ratelor. Romanul e optimist, deci pleaca de la ideea ca situatia lui se va imbunatati. Iar daca se imbunatateste, ce crezi ca face? Mai ia un credit!
Acest scenariu se poate repeta, de cateva ori. Dar cum ulciorul nu merge de multe ori la apa, asa si romanul, se trezeste, la un moment dat, ca are bugetul intins la maximum, din cauza ratelor, dar veniturile sale scad. Este momentul in care lucrurile iau o intorsatura neplacuta: este primul pas spre dezastru.
In momentul in care lucrurile incept sa se inrautateasca, conform legii lui Muprhy, vor continua sa se inrautateasca. Romanul trece de la extaz la o forma voalata de agonie: intretinerea imaginii pe care a imprastiat-o prin lume il obliga sa cheltuie in acelasi ritm alert, pe cand castigurile sale financiare se contracta. Necesarul de bani este la fel de mare, veniturile sunt tot mai mici si tot mai rare. Presiunile cresc, ratele incep sa fie amanate, platile facturilor intarzie de fiecare data. Suferinta creste, placerea se trasforma in frustrare pentru a deveni, in final, un chin.
De ele mai multe ori, romanul nu e in stare sa renunte singur, de buna voie, la atributele imaginii de om potent financiar, pe care s-a straduit s-o etaleze. Va fi nevoit s-o faca, atunci cand i se confisca masina luata in leasing, atunci cand i se blocheaza conturile si i se iau banii cu japca, de banca, atunci cand este dat afara din casa luata pe credit. Chiar daca aceste lucruri nu se intampla toate odata, detronarea romanului de pe piedestalul pe care s-a urcat singur, va avea loc. Chiar si in aceasta situatie, el va continua sa minimalizeze consecintele comportamentului sau, va brava cu talent de star, va incerca sa convinga lumea ca acesta este doar un episod tranzitoriu, ca isi va reveni in curand.
La un moment dat, din noroc sau prin jocul prielnic al astrelor, s-ar putea sa-si revina. Fericit ca a scapat ieftin, romanul va continua sa-si etaleze stilul de viata pe care crede ca-l merita, folosind aceiasi parghie, aceiasi schema veche de milenii, care ii da senzatia ca este puternic si bogat: va imprumuta puterea de la aceia care o au, va imprumuta bani de la banca. Ciclul se reia din nou, intr-un carusel perpetuu, cu suisuri si coborasuri, cu extaze si agonii din care romanul nu va fi in stare sa invete ce inseamna sa fii, cu adevarat, bogat.
Acest portret se potriveste la relativ putin romani, dar o mare parte dintre noi avem cel putin o farama din aceasta colectie de comportamente. Daca ai maturitatea de a recunoaste existenta unei probleme, deoarece iti platesti cu greutate ratele la banca, daca ai dorinta de a rezolva aceasta problema, iti propun un plan simplu de urmat, prin care sa-ti platesti mai usor ratele la banca si sa-ti imbunatatesti radical situatia financiara.
Tot ce trebuie sa faci, pentru a reusi, este sa recunosti ca ai o problema cu plata ratelor, sa vrei sa te schimbi si sa fii dispus sa inveti cum s-o faci. Daca indeplinesti aceste conditii, da click aici.
Toata lumea e putin neglijenta cand vine vorba de banii cash, si este bine sa-ti dai seama de asta. Dar ce te stoarce cu adevarat sunt banii aruncati cu lopata, atunci cand cumperi cu cartea de credit.
Jane Bryant Quinn
Dincolo de faptul ca este un americanism importat in limba romana, cash este un cuvant usor de folosit. De ce sa nu recunosti, suna mult mai bine decat „bani ghiata”, „bani pesin” sau chiar „numerar”, acestea fiind cele mai intalnite corespondente in limba romana. Cash a intrat puternic in fondul lexical modern, alaturi de alte cuvinte cum sunt trend, live, penalty sau happy-end.
In constiinta populara, cash-ul are o rezonanta puternica. Americanii spun „cash rules„, ceea ce s-ar putea traduce prin „banii inseamna putere„. Daca e sa treci de la popular la trivial, poti spune „banii vorbeste„, cum zice cantecul manelistului.
La polul opus se afla aprecierea unor specialisti in finante personale, in frunte cu Robert Kiyosaki, cel care spune „Cash is trash” (Banii sunt gunoi, fara valoare), referindu-se, evident, la faptul ca banii in circulatie, astazi, nu sunt acoperiti in aur, nici macar partial, spre deosebire de acum cateva zeci de ani. Cu alte cuvinte, sunt hartii a caror valoare este data de increderea populatiei in ele.
Exact acelasi slogan este vehiculat de vanzatorii de metale pretioase, mai ales acum, de cand a aparut criza financiara. Multi specialisti de renume in economie se asteapta la o inflatie galopanta, situatie in care metalele pretioase vor fi singurele care vor purta o valoare monetara. Intr-o asemenea varianta, hartiile bancnotelor vor deveni bune doar pentru a fi puse pe foc, asemeni gunoiului.
Pana una-alta, banii de hartie (bancnotele) sunt (deocamdata), cel putin in societatea romaneasca, cel mai raspandit mod de plata, la nivelul populatiei. Ei au mari avantaje pentru finantele personale, cum voi arata mai incolo.
Banii cash au, in ultimul timp, o concurenta acerba, din partea cardurilor de debit si a cardurilor de credit.
Textul integral al capitolului a fost disponibil GRATUIT pentru cititorii fideli ai site-ului Milionarul Mioritic.
Pentru a fi informat despre aparitia cartii si pentru a putea lansa o precomanda, care iti permite achizitionarea cartii cu o reducere semnificativa, te rog viziteaza aceasta pagina.
