Provocare: Sarpele cheltuielilor

La un moment dat, pe cind imi faceam tabietul introducerii cheltuielilor personale in tabelul cu venituri si cheltuieli, fiica mea a avut o idee ingenioasa: a lipit toate chitantele, facturile si bonurile de casa adunata intr-o luna si a facut un sarpe de hirtie.

La final am avut curiozitatea de a masura jivina finantelor personale: era un boa de 14 metri lungime. Am scos aratarea afara si i-am facut o fotografie.

In nenumarate rinduri am insistat pe importanta mentinerii unui registru de venituri si cheltuieli, registru pe care vi l-am pus la dispozitie ca fisier tip excel in cadrul ebook-ului gratuit Bazele finantelor personale. Cum este vara si de multe ori timpul trece anevoie, va propun o ‘intrecere socialista’: va provoc sa va adunati toate chitantele, bonurile si facturile stinse intr-o luna, sa le lipiti, sa le masurati si sa le fotografiati.

Ma angajez ca la acest articol sa le postez, pentru comparatie. Nu este o intrecere, ci pur si simplu un exercitiu de exemplificare publica pentru a constientiza multimea cheltuielilor pe care le are o familie obisnuita intr-o luna si importanta monitorizarii cheltuielilor. In acest fel va puteti da seama de volumul banilor care ies din bugetul familiei.

Rog doritorii sa imi trimita:

o fotografie a sarpelui cheltuielilor
lungimea sarpelui
prenumele sau porecla celui care trimite datele

Pentru a da greutate provocarii, ma ofer sa dau prin tragere la sorti o carte ca premiu, celei mai originale fotografii.

Finante personale

Cc: Cumparatorul impulsiv

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro
cumpara

I se poate intimpla oricui: mergi la supermarket sa-ti faci cumparaturile de sfirsit de saptamana. Ai o idee despre ce ai nevoie dar nu ti-ai facut o lista. Te apuci si umpli cosul, de aici, de acolo, vezi ca mai ai nevoie si de asta, si de aia, cealalta trebuie s-o iei pentru ca e la reduceri.

Ai terminat. Ajungi la casa si incepi sa descarci ‘bagajul’. Curind iti dai seama ca scoti tot mai multe lucruri, mult mai multe decit ti-ai planificat. Iti ajung banii? Nu! Casiera se uita intrebatoare la tine, te decizi cu greu la ce sa renunti. Clientii din spatele tau, care asteapta la rind la casa privesc tot mai nervosi spre tine, asta mareste tensiunea alegerii. Pui mina nervos pe ceva, la intimplare. Casiera face totalul: ai suficienti bani. Umpli cosul si pleci mai departe.

Acasa faci evaluarea, dupa ce ai gasit o lista de cumparaturi, facuta cu o zi inainte, de care ai uitat. Un sfert din lucrurile pe care le-ai cumparat nu sunt pe lista. Ai o usoara senzatie de vina, pe care ti-o alungi cu un gest rapid din mina. Asta e!

Acest scenariu exemplifica o ‘forma usoara’ a sindromului cumparatorui impulsiv. Ea este determinata de conjunctia a doi factori:

ai plecat la cumparaturi fara lista
supermarketurile si producatorii utilizeaza tehnici foarte eficiente de a ‘scoate la lumina’ cumparatorul impulsiv care zace in fiecare dintre noi

Ce este un comparator impulsiv?

Acea persoana care are tendinta de a cumpara lucruri pe care nu a planificat sa le achizitioneze, tendinta ce apare pe moment, dintr-o senzatie puternica, ce are baze emotionale. Cumparatorul nu se poate abtine impulsului de moment. De cele mai multe ori produsul in sine nu are o necesitate imediata.

Dupa cum spuneam mai inainte, exista forme variate de exprimare a acestui ‘sindrom’, de la cele banale (vezi exemplul de mai sus) la cele acute, vecine cu disfunctia psihologica. Sunt persoane care de fiecare data cand pleaca in oras TREBUIE sa vina acasa cu ceva, indiferent daca au nevoie sau nu de acel produs. Desigur, exista preferinte, dar in general cumparatorul impulsiv actioneaza pur si simplu, fie asupra genului de produse care il tenteaza, fie asupra altui obiect fata de care simte o nevoie extrema de a-l poseda.

Exista citiva factori care actioneaza asupra fiecaruia dintre noi si care ne pot transforma in cumparatori impulsivi. Iata unii dintre ei:

lipsa unei liste in momentul in care plecam la cumparaturi
lipsa unei atitudini de autocontrol (disciplina autoimpusa) fata de actul de cumparare
lipsa unei persoane din familie sau din anturaj care sa ne opreasca in momentul in care avem impulsul de a cumpara
o stare de frustrare (indiferent de cauza)
o stare de nervozitate, stress sau neliniste
tehnicile de persuasiune din partea magazinelor
tehnicile de persuasiune din partea producatorilor

Ultimele doua sunt foarte interesante. De exemplu, un supermarket utilizeaza urmatoarele tehnici:

pune linga casa standuri cu produse de uz curent, avind preturi mici spre medii, pentru a tenta cumparatorul impulsiv (reviste, tigari, dulciuri, guma de mestecat, prezervative…)
semne distinctive, in culori tipatoare, pentru produsele la reducere, expuse alaturi de produse similare cu pret ridicat
produse cu pret ridicat alaturi de produse cu pret scazut, in zone de expunere vecine
oferirea de produse ‘de testare’

Producatorii se folosesc creativ de ambalaj pentru a determina impulsul de cumparare:

folosirea de culori vii, atragatoare
prezenta de femei apetisante pe produsele destinate atit barbatilor cit si femeilor (mecanismul de actiune este diferit, in functie de sexul cumparatorului si tipul produsului)
folosirea de simboluri nationale (steaguri, lozinci) care apeleaza la sentimentul patriotic

Cumparatorul impulsiv se bazeaza exclusiv pe emotii in momentul deciziei de cumparare. Ca atare orice procedeu care produce o emotie puternica poate ajuta la procesul ce cumparare. Desigur, fiecare dintre noi va experimenta aceste emotii, dar nu toti vom cumpara produsul. De ce?

Pentru ca avem un grad diferit de autocontrol si autodisciplina.

Cum putem sa scapam de tendintele de cumparare impulsive?

In primul rind trebuie sa vrem! Actul in sine produce o gratificatie imediata, o senzatie de bine, care ne elibereaza tensiunile (in cazul in care le avem) si ne produc o senzatie de putere personala, de control. Toate acestea sunt de scurta durata, tocmai de aceea vrem sa le repetam. De aceea nu este neobisnuit ca la persoanele care au o istorie indelungata in acest ‘domeniu’, sa apara dorinta de a repeta experienta imediat dupa ce au lucrul dorit in plasa. Necesitatea este atit de puternica incit se vor indrepta spre alt magazin pentru a-si satisface nevoia psihologica de a cumpara.

E vorba de un reflex. Cu cit acest reflex este mai des repetat, cu atit e mai greu de ‘vindecat’. Si ca orice lucru care produce placere, cumparatul sub impulsul de moment este dificil de controlat sau indepartat din lista comportamentelor indezirabile.

Iata citeva modalitati de a tine sub control aceasta tendinta:

pleaca la cumparaturi numai dupa ce ai facut o lista
utilizeaza lista si nu cumpara decit ce este in ea, indiferent de reduceri, ocazii, promotii etc.
ia cu tine o persoana apropiata, care sa te opreasca in momentul in care ai tendinta sa cumperi ceva care nu se gaseste pe lista
dupa ce ai terminat cumparaturile si ai ajuns acasa, recompenseaza-te pentru faptul ca ai reusit sa nu cumperi impulsiv (maninca o prajitura, vizioneaza un film si constientizeaza ca acest lucru este un premiu ‘de buna purtare’)

De cele mai multe ori impulsul de a cumpara apare chiar daca nu pleci in oras pentru a face cumparaturi. Mergi pe strada, treci pe linga o vitrina si vezi o pereche de pantofi se seara colosali (femeile stiu despre ce vorbesc…). Exista o tehnica simpla de a face fata la acest impuls:

in primul rind nu trebuie sa intri in magazin, sub nici o forma; in momentul in care esti acolo, nu vei rezista tentatiei sa probezi si sa cumperi perechea de pantofi!
multumeste-te sa privesti in vitrina, fa-ti planuri legate de pantofi, doar atit
iti vei spune: ‘voi cumpara aceasta pereche de pantofi peste o saptamina’
in acel moment trebuie sa pleci din fata magazinului, gindindu-te intens la momentul in care, peste sapte zile, te vei intoarce sa cumperi pantofii
fii puternica si rezista o saptamina fara sa te intorci la magazinul cu pricina
daca peste sapte zile iti doresti in continuare sa cumperi acea pereche de pantofi, inseamna ca probabil ai nevoie de ei

Aceasta metoda se poate folosi pentru orice produs de o valoare medie si mare. Tehnica merita efortul de a fi implementata, pentru ca te va proteja de a face cumparaturi scumpe, determinate de impulsuri de moment. Dupa ce vei reusi sa o folosesti cu succes in mod repetat, e cazul sa treci la controlul impulsului de moment pe care il simti cind cumperi lucruri ieftine. Curind vei vedea ca puterea de autocontrol este tot mai mare, pina in momentul in care nu vei mai avea aceasta problema. Se poate, totul e sa vrei suficient de tare 🙂

Finante personale

Cc: Povestea unei cariere

Cuprinsul seriei Cum sa faci bani inca din adolescenta

Cc: Cum sa faci bani inca din adolescenta: Introducere

Acest articol a aparut ca si guest post in Avantaj la start Online, site dedicat dezvoltarii personale pentru adolescenti.

Va voi spune povestea lui Lepold Magnussen, un tanar din West Shakenstal, orasel din indepartatul stat Monatana, SUA.

Leopold a fost pasionat de iahturi din copilaria timpurie. Pe la cinci ani a primit de ziua lui o macheta de velier. Cum in Montana nu exista ocean iar lacurile se gasesc destul de greu (mai ales in zona unde traia Leopold) acesta nu vazuse niciodata cum arata un vas de lemn, cu panze. De aceea mica jucarie care putea sa se propulseze, fara nici un motor, doar prin forta vantului a costituit o sursa constanta de uimire si placere pentru baiat. Se ducea deseori, in zilele de vara, la fantana arteziana din fata primariei si lansa la apa velierul, privind cu incantare cum se deplaseaza usor, purtat de adierea diminetii.

Pe la 13 ani Leopold a primit, de Craciun, un alt model de lemn, al unei legende ale iahtingului clasic, Altair. In acel moment, pasiunea lui pentru acest gen de ambarcatiune a inregistrat un salt impresionant: s-a hotarat sa devina designer de iahturi.

Sub presiunea entuziasmului, a inceput sa caute pe internet (era anul 1995) fotografii si informatii din acest domeniu. Curand si-a alcatuit o baza de date cu zeci de modele, pe care a organizat-o cronologic. A ajuns sa petreaca cel putin doua ore, in fiecare zi, cautand noi modele sau lucrand la baza de date.

La un moment dat si-a dat seama ca e cazul sa impartaseasca lumii ceea ce a adunat. Pentru ca in West Shakenstal nu mai gasise pe nimeni care sa aibe o asemenea pasiune exotica (toti baietii de varsta lui isi petreceau zilele vacantei calarind), Leopold s-a gandit sa-si puna baza de date pe internet, in speranta ca vor afla de ea alti tineri asemenea lui care sa ii impartaseasca iubirea pentru iahting.

Cum nu avea cunostinte despre web design, design grafic, hosting de site-uri si alte asemenea informatii de specialitate, a trebui sa inceapa de la zero. Spre norocul sau, internetul era plin de tutoriale. Si-a petrecut o intreaga vacanta de vara invatand cum se face prelucrarea de imagine, cum sa folosesti un program de design html, care sunt site-urile care iti ofera hosting gratuit si care sunt firmele care fac gazduire pe bani la cele mai bune preturi.

Dupa doua luni de studiu urmate de o luna de design si ajustari, Leopold si-a lansat site-ul. La acea vreme, in 1997, era unul dintre putinele site-uri de profil care sa contina informatii si fotografii despre iahturi clasice. Ca atare era destinat sa aiba succes.

La inceput lucrurile se miscau greu. Leopold era suparat ca nimeni nu-i vizita site-ul. A inteles intr-un tarziu ca a face un site si a-l pune pe internet nu e suficient. E necesar sa-l faci cunoscut, ceea ce se numeste marketing on-line. Tanarul a pornit sa invete despre cum sa-ti promovezi site-ul, utilizand tot resurse gratuite de pe internet.

Curand site-ul a inceput sa aiba trafic. Folosind uneltele de marketing on-line, Leo a inceput sa stranga adrese de email de la vizitatorii interesati sa stie cand se competeaza baza de date a site-ului. In acel moment a aflat cu stupoare ca vizitatorii sai nu erau adolescenti ca el, ci adulti pasionati de iahting. In plus, persoanele care il contactau i se adresau cu pronume de politete. A cautat pe site si si-a dat seama ca acest lucru se petrecea deoarece Leopold nu isi dezvaluise varsta nicaieri.

Timpul a trecut, baza de date a site-ului a inceput sa fie tot mai mare. In paralel, tanarul si-a concentrat atentia asupra stiintei designului de iahturi. A inceput sa urmareasca site-uri de specialitate de pe internet sau site-urile pasionatilor, unde se vorbea despre acest subiect. A inceput sa cumpere carti, a pornit sa deseneze propriile proiecte de iahturi. Dupa ce a strans vrei cinci design-uri, insumand patruzeci de planse, le-a postat pe internet.

Tot in acea perioada, site-ul sau a fost remarcat de o publicatie de profil, Yachting Magazine. Leopold a fost contactat de un redactor pentru un interviu. Dupa discutie, editorul a ramas foarte impresionat de varsta interlocutorului (tanarul avea pe atunci 17 ani). Ca atare, odata cu articolul s-a dezvaluit si cine se ocupa de site.

Lucrurile au inceput sa se precipite. Dupa aparitia lui Leo in revista, a inceput sa primeasca cereri de publicitate. Diverse firme care se ocupau cu vanzarea de iahturi au vrut sa-si expuna in site bannere cu ultimele modele de iahturi scoase la vanzare. Dupa o luna de la publicarea articolului, site-ul sau a fost premiat la categoria „cel mai tanar detinator de site web cu subiect de iahting” intr-un concurs organizat de Yachting Club of America. Faima sa a inregistrat un nou salt si odata cu ea au crescut cererile de bannere pentru publicitate. In decurs de patru luni de zile, Leopold castiga din reclamele afisate pe site mai mult decat obtinea mama sa din slujba de chelnerita la fast-food-ul din centrul orasului.

Din acel moment lucrurile au continuat sa se desfasoare pe o panta ascendenta. Schitele tanarului, postate pe site-ul sau au fost remarcate de un Colegiu de design naval, care i-a oferit o bursa de studii de trei ani. Imediat dupa terminarea liceului, a plecat din Montana la Newport, pentru a studia cei trei ani la Greenwitch Navy College. Au fost ani plini de impliniri si succese, pentru ca Leopold a participat constant la concursurile de design obtinand doua premii intai si o multime de premii doi si trei, care i-au adus nu numai notorietate dar si bani. Dupa terminarea celor trei ani de studii a ramas la Newport pentru programul de master.

Inca din studentie a primit oferte de angajare la firme renumite din domeniul designului de iahturi. Leo le-a refuzat pe toate pentru ca dorea sa-si deschida propria firma, ceea ce a facut in anul trei de colegiu. Dupa terminarea masterului s-a dedicat in intregime firme, Light Dream Boats. Dintre proiectele sale, doua au avut un succes rasunator, Admira (iaht in valoare de 5 milioane de dolari) si Cleopa (valoare 7 milioane de dolari). Dupa aceste doua comenzi, Leopold a ajuns pe prima pagina a revistei Times, ca fiind cel mai talentat designer al decadei, cu varsta sub 30 de ani. Nu numai atat, Leopold avea o situatie financiara, foarte buna, ajungand milionar inainte de 25 de ani.

Aceasta este povestea unui tanar dintr-un orasel anonim din Montana, animat de pasiunea pentru iahturi, care a reusit sa-si croiasca o viata plina de succese doar datorita faptului ca si-a urmat pasiunea. Am scris aceasta poveste pentru a va mentiona cateva dintre elementele care pot sta la baza unui succes de proportii:

gasirea pasiunii tale
dorinta de a invata permanent
folosirea internetului
crearea unei retele de cunostinte
munca sustinuta

Desi aceasta poveste este … doar o poveste, veti putea citi pe internet o multime de biografii asemanatoare cu cariera fictiva a lui Leopold Magnussen. Cameron Johnson si Mark Zuckerberg sunt doar doua dintre numele emblematice, tineri care au ajuns milionari inainte de 25 de ani prin viziune si munca pasionata. Va recomand sa studiati Top 40 al celor mai de succes milionari mai tineri de 30 de ani.

Toata lumea are nevoie de exemple. E important sa ai asemenea modele, ca cele propuse mai sus, nu ‘starurile’ furnizate de posturile de televiziune. Citeste-le biografia si vei vedea ca succesul nu e chiar asa de greu de obtinut. E nevoie doar de pasiune si munca.

Finante personale

Un Kiyosaki mai agresiv decat in mod obisnuit

Aruncand o privire de ansamblu asupra ofertei de metode de finante personale pe care o ofera autorii care abordeaza acest domeniu, pot spune cu usurinta ca aceste metode se impart in doua categorii mari:

recomandarile clasice (restrange-ti cheltuielile, economiseste, investeste conservativ si diversificat, etc.)
restul

Cand spun ‘restul’ sa nu credeti ca e vorba de o oferta foarte larga. Din contra, exista doar cateva voci distincte care predica altceva decat teoriile clasicele din domeniu. Una dintre aceste voci este Kiyosaki.

Traim, fara indoiala, vremuri ciudate. Expertii ne asigura ca aceasta criza economica si financiara este altfel decat cele de pana acum, ca ea nu numai ca nu a putut fi prezisa dar este extrem de greu de controlat. Mai mult, sunt experti care pretind ca cel mai greu punct al crizei nu a trecut.

Ca atare, realitatea se schimba. Din acest punct de vedere, mi se pare o greseala profesionala ca in calitate de specialist de finante personale sa dai aceleasi recomandari de ‘iesire din criza’ ca si acum cinci-zece sau zeci de ani in urma. A vorbi de economisire in stilul clasic (pune bani de-o parte, luna de luna, intr-un cont de economii la banca) in aceasta perioada in care FED ‘arunca cu banii din elicopter’ (dupa o celebra fraza a fostului sef FED, Alan Greenspan), este cel putin o naivitate. Daca acest lucru il face un cetatean obisnuit, pe care statul nu s-a inghesuit sa-l invete finante personale prin sistemul de invatamant, este un lucru pardonabil. De un alt tratament ar trebui sa beneficieze un specialist in finante personale.

Pentru a realiza mai bine despre ce vorbesc, va recomand sa vizionati acest clip, in care se arata cantitatea imensa de bani pe care FED a aruncat-o pe piata, pentru a contracara criza financiara actuala. Acesti bani vor produce o inflatie care va eroda economiile populatiei, care vor ramane in conturi cu sume fara nici un fel de valoare.

Daca nu puteti viziona acest clip, dati click aici.

Am facut aceasta introducere mai lunga pentru a va arata importanta adaptarii solutiilor de finante personale la actuala situatie prin care trecem.

In urma cu cateva zile Robert Kiyosaki a raspuns la zece intrebari puse de cititorii din toata lumea, in cadrul unei emisiuni realizate de revista Time. Intrebarile si raspunsurile sunt fara indoiala interesant de vizionat. Nu acest lucru vreau sa-l subliniez, ci prezenta televizata a unui Kiyosaki mai dur decat de obicei, care nu se sfieste sa catalogheze transant recomandarile ‘clasice’ referitoare la finantele personale. Am ramas surprins de duritatea replicilor. Am incercat sa explic aceasta ‘iesire’ ca rezultat al iritatii lui Kiyosaki fata de obstinatia cu care o parte din specialistii de finante personale continua sa recomande aceleasi tehnici care nu numai ca nu au efect azi, dar reprezinta un real pericol pentru cei care le vor utiliza.

Va propun acest interviu (pe care il puteti viziona aici) si va rog sa comentati referitor la modul in care se exprima Kiyosaki.

Finante personale

Cc: DAE sau tenebrele formulelor matematice bancar

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

By making the simple complex, the financial world sounds intelligent and makes you feel stupid when it comes to money. When you feel stupid, it is easier to take your money.
The Conspiracy Of The Rich, Robert Kiyosaki

„Transformind lucrurile simple in ceva complex, lumea financiara foloseste un limbaj ‘inteligent’ care te face sa te simti prost, cind vine vorba de bani. Cind te simti prost, e mai usor sa iti ia banii.”

Ce inseamna DAE?

Conform sondajului de opinie pe care il poti gasi pe site-ul bugetulfamiliei.ro, doar 29% din cei care au participat stiu raspunsul corect (Dobinda Anuala Efectiva). Oare citi dintre acestia stiu, cu adevarat, ce inseamna DAE?

Am vrut sa scriu mai demult despre subiectul DAE. Faptul ca o fac acum se datoreaza unui articol scris de Cristian Orgonas, care relateaza cazul unei institutii financiare non bancare, care da credite cu DAE 437%.

Este vorba despre un credit la care, pentru cei 1000 RON primiti, trebuie sa dai inapoi in rate saptamanale de 57.8 RON, 1502.8 de RON in 6 luni. Imediat dupa aparitia articolului, o mina de vajnici cititori revoltati l-au acuzat pe autor ca furnizeaza date gresite, ca nu stie sa calculeze, ca e un amator care scrie dupa auzite, etc.

Din pacate pentru cei care iau creditul, calculul DAE era corect, pentru ca DAE nu e dobanda obisnuita, ci un coeficient mai complex, care ia in calcul, printre altele, si perioada de timp in care se returneaza creditul.

DAE este reglementat de legea 289/2004, pe care o puteti citi aici. In aceasta lege se da formula de calcul a DAE si exemple practice. Pentru curiosi, iata formula:

K=m                 K'=m'
___     A(K)        ___      A'(K')
\   ------------- = \    -------------
/__ (1 + i)^t(K)    /__  (1 + i)^t(K')
K=1                 K'=1

unde
K = numarul de ordine al unui imprumut;
K' = numarul de ordine al unei rambursari sau al unei plati a cheltuielilor;

A(K) = valoarea imprumutului pentru numarul de ordine K;

A'(K’) = valoarea unei rambursari sau a unei plati a cheltuielilor pentru numarul de ordine K’;

SUMA = semnul care indica o insumare;

m = numarul de ordine al ultimului imprumut;

m’ = numarul de ordine al ultimei rate de rambursat sau al ultimei plati a cheltuielilor;

t(K) = intervalul, exprimat in ani si fractiuni de ani, intre data imprumutului nr. 1 si data imprumuturilor ulterioare de la nr. 2 la m;

t(K’) = intervalul, exprimat in ani si fractiuni de ani, intre data imprumutului nr. 1 si data ratelor de rambursare sau a platilor cheltuielilor de la nr. 1 la m’;

i = dobanda anuala efectiva care poate fi calculata (fie algebric, fie prin aproximari succesive, fie printr-un program pe calculator) atunci cand ceilalti termeni ai ecuatiei sunt cunoscuti prin contract sau in alt mod.

Mai simplu, aceasta se poate calcula folosind functia XIRR (o varianta a Internal Rate of Return) din Excel, functie care se gaseste numai in pachetul aditional Analyst Toolkit.

Iata ce spune un director de banca:

„DAE este o mare prostie. In primul rand, nici macar un angajat al bancii nu-l poate calcula daca nu are formula introdusa direct pe calculator, in fata. Apoi, DAE merge pe mai multe formule de calcul, cu plati egale sau inegale, si pe aproximari viitoare care pot sa nu corespunda deloc cu piata“

(sursa)

Ca sa va bag si mai tare in ceata, va voi spune ca DAE se calculeaza diferit, de la o institutie financiara la alta, ceea ce a facut ca UE sa ceara uniformizarea modalitatii de calcul a DAE, uniformizare care va avea loc din 2010 (sursa)

„Transformind lucrurile simple in ceva complex, lumea financiara foloseste un limbaj ‘inteligent’ si te face sa te simti prost, cind vine vorba de bani. Cind te simti prost, e mai usor sa iti ia banii.”

Nici nu e de mirare ca lumea nu stie de care picior sa-l apuce pe DAE !

Si totusi, DAE se foloseste si ne da informatii despre creditul pe care il vei lua. Voi incerca sa iti explic pe romaneste ce inseamna DAE si cum trebuie apreciat.

Daca te uiti cu atentie la formula de calcul al DAE, vei vedea doua variabile care sint cheia unei explicatii simple, si anume:

m’ = numarul de ordine al ultimei rate de rambursat sau al ultimei plati a cheltuielilor
t(K’)= intervalul, exprimat in ani si fractiuni de ani, intre data imprumutului nr. 1 si data ratelor de rambursare sau a platilor cheltuielilor de la nr. 1 la m’

Aceste doua variabile ne spun ca DAE depinde de:

numarul de rate in care rambursezi imprumutul
durata de timp in care rambursezi imprumutul

Ca sa intelegi, iti voi da un exemplu:
Vei primi un imprumut de 1000 RON pe care trebuie sa-l restitui. Va trebui sa restitui 1500 de RON.

cum iti convine, sa-l restitui in 15 rate sau intr-o rata?
cum iti convine, sa-l restitui peste o saptamana sau peste un an?

Evident, lumea prefera sa restituie:

in cit mai multe rate (pentru ca tu depinzi de un salariu lunar)
pe o perioada de timp cit mai mare (ca sa ai rate cit mai mici deci usor de suportat)

Plecind de la aceste concluzii de bun simt, si DAE va fi mai mic daca imprumutul e restituit pe o perioada mai mare si in rate mici.

Parca mai merge, nu?

N-are rost sa te chinui sa calculezi DAE. Poti sa-l folosesti empiric in aprecierea usurintei cu care se restituie un imprumut. Iata citeva idei (la data in care a aparut articolul):

DAE mediu pentru credite nevoi personale se invirt in jur de 27%
DAE cel mai mare, pe piata creditelor nevoilor personale este 35.45%
DAE in cazul descris de Cristian Orgonas era 437%

(conform sursa 1 si sursa 2)

Ca atare:

un DAE sub 25% se inscrie in normalitate (credite nevoi personale)
DAE intre 25-30% inseamna sa deschizi bine ochii
tot ce inseamna DAE peste 30% trebuie sa te intrebi daca merita
437%? hei, ai inebunit?

Daca vrei lucrurile si mai simplu, se poate. Cand te duci la o banca pentru un credit, intreaba:

citi bani primesti in mina
cit trebuie sa dai inapoi, inclusiv cheltuieli aditionale (vezi mai jos)
durata creditului
rata lunara
cheltuieli aditionale legate de credit (comision de acordare a creditului, comision de gestionare a contului, asigurari legate de credit, etc. etc.)

Adica:

iti convine cat profit face banca de pe spatele tau?
iti convine cit vei trebui sa platesti rate pentru produsul pe care il cumperi?
iti permiti rata lunara?

Sint intrebari simple, la care poate raspunde toata lumea. Uita de DAE si vezi daca te simti confortabil cu raspunsurile la intrebarile de mai sus.

Concluzie

Ca atare, cind banca iti mai flutura prin fata termeni exotici, ai curajul de a spune un nu politicos, cerind timp ca sa te informezi asupra situatiei. Altfel risti sa platesti a proasta, ca fraierul.

Aboneaza-te

- vei primi informatii exclusive si carti gratuite care te ajuta sa faci bani

Cuprinsul seriei Cum sa faci bani inca din adolescenta

Ce inseamna DAE?

Concluzie