Finante personale

Cc: Ce au in comun romanii saraci si romanii „bogati” (partea I)

, , , , , 4 comentarii

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

In ciuda unei aparente prapastii financiare, intre romanul care imprumuta 1000 de lei ca sa-si cumpere un celular nou, de Craciun  si romanul care isi „cumpara” Rolls Royce Phanton cu 459.950 euro, exista o asemanare frapanta.

Romanul sarac ia credite cu DAE 200%

Intr-un articol foarte relevant pentru starea educatiei financiare in Romania (si nu numai), Cristian Orgonas ne prezinta evolutia fulminanta a creditelor „la domiciliu”, care au inlocuit vestitul „credit cu buletinul”. Acestea au crescut, numai in cadrul unei firmei specializate in acordarea unor asemenea imprumuturi, cu 70% , fata de anul trecut, numarul clientilor ajungand la 164.000

Pentru cei care nu cunosc, „creditul la domiciliu” este:

  • un credit pentru care angajatul institutiei de credit non-bancare (asa se numesc ele) se deplaseaza la domiciliul clientului
  • un imprumut cu sume intre 1000 si 3000 de lei
  • DAE este de peste 200% (uneori pana la 500%)
  • un imprumut pe termen scurt, de pana la 56 de saptamani
  • se achita in rate egale

Acest gen de „produse financaire” se acorda persoanelor sarace, care au o situatie economica ce nu le califica pentru un imprumut bancar. In general, numarul de  credite nereturnate este foarte mare, dar firma iese in profit pentru ca pierderile sunt recuperate din creditele care sunt returnate.

Romanul sarac accepta asemenea credite din mai multe motive:

  • bancile nu ii dau credit pentru ca situatia lui financiara este dezastruoasa
  • de cele mai multe ori romanul intreaba care este rata lunara, pentru a vedea daca isi poate permite imprumutul, iar acest criteriu este singurul pe care il ia in considerare la luarea creditului
  • tinand cont de afirmatia de mai sus, romanul sarac nici nu calculeaza cat va plati in plus fata de banii luati. Oricum, chiar daca i se spune ce e DAE, nu stie despre ce e vorba si nu are curiozitatea sa intrebe (detalii despre DAE aici)
  • romanul sarac ia asemenea credite pentru ca… e sarac. Mai bine zis, e sarac pentru ca deciziile sale in domeniul finantelor personale sunt catastrofale, din lipsa de educatie si din lipsa dorintei de a se informa (educa)
  • romanul sarac ia asemenea credite pentru ca profilul lui psihologic se bazeaza pe recompensa imediata: vede un lucru si vrea sa-l aiba, pe loc, indiferent de consecintele financiare ale acestei decizii (daca are bani, cumpara chiar daca va renunta la mancare sau la plata intretinerii; daca nu are bani,  se imprumuta. De aceea e sarac, de aceea ia asemenea credite.

Trecand in fuga peste elementele de mai sus, vei vedea ca pe departe cea mai importanta cauza este „amanarea recompensei”. Romanul sarac e sarac nu pentru ca nu are educatie, ci pentru ca nu are disciplina necesara pentru a fi chibzuit. Nu e nevoie de educatie pentru a-ti da seama ce se intampla daca cheltui mai mult decat castigi. Pentru aceasta constatare nu trebuie nici macar sa stii aritmetica, pentru ca realitatea te invata direct: iti dai seama ca ia cheltuit prea mult in momentul in care ai bagat mana in buzunar si vezi ca e gol.

Cu alte cuvinte, romanul sarac nu e prost, ci pur si simplu nu se poate abtine sa cheltuie. Punct.

Voi analiza romanul „bogat” in articolul urmator.

Standard
Finante personale

Cc: DAE sau tenebrele formulelor matematice bancar

, , , , , 4 comentarii

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

By making the simple complex, the financial world sounds intelligent and makes you feel stupid when it comes to money. When you feel stupid, it is easier to take your money.
The Conspiracy Of The Rich, Robert Kiyosaki

„Transformind lucrurile simple in ceva complex, lumea financiara foloseste un limbaj ‘inteligent’ care te face sa te simti prost, cind vine vorba de bani. Cind te simti prost, e mai usor sa iti ia banii.”

Ce inseamna DAE?

Conform sondajului de opinie pe care il poti gasi pe site-ul bugetulfamiliei.ro, doar 29% din cei care au participat stiu raspunsul corect (Dobinda Anuala Efectiva). Oare citi dintre acestia stiu, cu adevarat, ce inseamna DAE?

Am vrut sa scriu mai demult despre subiectul DAE. Faptul ca o fac acum se datoreaza unui articol scris de Cristian Orgonas, care relateaza cazul unei institutii financiare non bancare, care da credite cu DAE 437%.

Este vorba despre un credit la care, pentru cei 1000 RON primiti, trebuie sa dai inapoi in rate saptamanale de 57.8 RON, 1502.8 de RON in 6 luni. Imediat dupa aparitia articolului, o mina de vajnici cititori revoltati l-au acuzat pe autor ca furnizeaza date gresite, ca nu stie sa calculeze, ca e un amator care scrie dupa auzite, etc.

Din pacate pentru cei care iau creditul, calculul DAE era corect, pentru ca DAE nu e dobanda obisnuita, ci un coeficient mai complex, care ia in calcul, printre altele, si perioada de timp in care se returneaza creditul.

DAE este reglementat de legea 289/2004, pe care o puteti citi aici. In aceasta lege se da formula de calcul a DAE si exemple practice. Pentru curiosi, iata formula:

K=m                 K'=m'
___     A(K)        ___      A'(K')
\   ------------- = \    -------------
/__ (1 + i)^t(K)    /__  (1 + i)^t(K')
K=1                 K'=1

unde
K = numarul de ordine al unui imprumut;
K' = numarul de ordine al unei rambursari sau al unei plati a cheltuielilor;
A(K) = valoarea imprumutului pentru numarul de ordine K;
A'(K’) = valoarea unei rambursari sau a unei plati a cheltuielilor pentru numarul de ordine K’;
SUMA = semnul care indica o insumare;
m = numarul de ordine al ultimului imprumut;
m’ = numarul de ordine al ultimei rate de rambursat sau al ultimei plati a cheltuielilor;
t(K) = intervalul, exprimat in ani si fractiuni de ani, intre data imprumutului nr. 1 si data imprumuturilor ulterioare de la nr. 2 la m;
t(K’) = intervalul, exprimat in ani si fractiuni de ani, intre data imprumutului nr. 1 si data ratelor de rambursare sau a platilor cheltuielilor de la nr. 1 la m’;
i = dobanda anuala efectiva care poate fi calculata (fie algebric, fie prin aproximari succesive, fie printr-un program pe calculator) atunci cand ceilalti termeni ai ecuatiei sunt cunoscuti prin contract sau in alt mod.

Mai simplu, aceasta se poate calcula folosind functia XIRR (o varianta a Internal Rate of Return) din Excel, functie care se gaseste numai in pachetul aditional Analyst Toolkit.
Iata ce spune un director de banca:

„DAE este o mare prostie. In primul rand, nici macar un angajat al bancii nu-l poate calcula daca nu are formula introdusa direct pe calculator, in fata. Apoi, DAE merge pe mai multe formule de calcul, cu plati egale sau inegale, si pe aproximari viitoare care pot sa nu corespunda deloc cu piata“

(sursa)

Ca sa va bag si mai tare in ceata, va voi spune ca DAE se calculeaza diferit, de la o institutie financiara la alta, ceea ce a facut ca UE sa ceara uniformizarea modalitatii de calcul a DAE, uniformizare care va avea loc din 2010 (sursa)

„Transformind lucrurile simple in ceva complex, lumea financiara foloseste un limbaj ‘inteligent’ si te face sa te simti prost, cind vine vorba de bani. Cind te simti prost, e mai usor sa iti ia banii.”

Nici nu e de mirare ca lumea nu stie de care picior sa-l apuce pe DAE !

Si totusi, DAE se foloseste si ne da informatii despre creditul pe care il vei lua. Voi incerca sa iti explic pe romaneste ce inseamna DAE si cum trebuie apreciat.

Daca te uiti cu atentie la formula de calcul al DAE, vei vedea doua variabile care sint cheia unei explicatii simple, si anume:

m’ = numarul de ordine al ultimei rate de rambursat sau al ultimei plati a cheltuielilor
t(K’)= intervalul, exprimat in ani si fractiuni de ani, intre data imprumutului nr. 1 si data ratelor de rambursare sau a platilor cheltuielilor de la nr. 1 la m’

Aceste doua variabile ne spun ca DAE depinde de:

  • numarul de rate in care rambursezi imprumutul
  • durata de timp in care rambursezi imprumutul

Ca sa intelegi, iti voi da un exemplu:
Vei primi un imprumut de 1000 RON pe care trebuie sa-l restitui. Va trebui sa restitui 1500 de RON.

  1. cum iti convine, sa-l restitui in 15 rate sau intr-o rata?
  2. cum iti convine, sa-l restitui peste o saptamana sau peste un an?

Evident, lumea prefera sa restituie:

  1. in cit mai multe rate (pentru ca tu depinzi de un salariu lunar)
  2. pe o perioada de timp cit mai mare (ca sa ai rate cit mai mici deci usor de suportat)

Plecind de la aceste concluzii de bun simt, si DAE va fi mai mic daca imprumutul e restituit pe o perioada mai mare si in rate mici.

Parca mai merge, nu?

N-are rost sa te chinui sa calculezi DAE. Poti sa-l folosesti empiric in aprecierea usurintei cu care se restituie un imprumut. Iata citeva idei (la data in care a aparut articolul):

  • DAE mediu pentru credite nevoi personale se invirt in jur de 27%
  • DAE cel mai mare, pe piata creditelor nevoilor personale este 35.45%
  • DAE in cazul descris de Cristian Orgonas era 437%

(conform sursa 1 si sursa 2)

Ca atare:

  • un DAE sub 25% se inscrie in normalitate (credite nevoi personale)
  • DAE intre 25-30% inseamna sa deschizi bine ochii
  • tot ce inseamna DAE peste 30% trebuie sa te intrebi daca merita
  • 437%? hei, ai inebunit?

Daca vrei lucrurile si mai simplu, se poate. Cand te duci la o banca pentru un credit, intreaba:

  1. citi bani primesti in mina
  2. cit trebuie sa dai inapoi, inclusiv cheltuieli aditionale (vezi mai jos)
  3. durata creditului
  4. rata lunara
  5. cheltuieli aditionale legate de credit (comision de acordare a creditului, comision de gestionare a contului, asigurari legate de credit, etc. etc.)

Adica:

  • iti convine cat profit face banca de pe spatele tau?
  • iti convine cit vei trebui sa platesti rate pentru produsul pe care il cumperi?
  • iti permiti rata lunara?

Sint intrebari simple, la care poate raspunde toata lumea. Uita de DAE si vezi daca te simti confortabil cu raspunsurile la intrebarile de mai sus.

Concluzie

Ca atare, cind banca iti mai flutura prin fata termeni exotici, ai curajul de a spune un nu politicos, cerind timp ca sa te informezi asupra situatiei. Altfel risti sa platesti a proasta, ca fraierul.

Standard
Finante personale

Agitatie in jurul lui DAE

, , Un comentariu

Saptamana trecuta s-a iscat o mica furtuna in jurul unui articol scris de economistul Cristian Orgonas, legat de creditele acordate de Provident, care pot ajunge la un DAE de 437%. O lista lunga de comentarii a aratat ceea ce se stia din sondaje, anume ca populatia a auzit vag de DAE dar nu stie cu exactitate ce este, cu atat mai putin cum se calculeaza.

O parte din comentariile lasate la articol atacau mai mult sau mai putin direct autorul, acuzindu-l ca nu stie sa calculeze o dobinda, desi este economist. Acuzatiile erau lipsite de fundament, dupa cum a aratat cunoscutul expert Ion Radu Zilisteanu (doctorand in economie), unul dintre putinii care au luat apararea lui Khris. De altfel, Zilisteanu a scris si un articol in care explica ce inseamna DAE.

Am incercat sa explic, intr-un articol care a aparut a doua zi, in empower.ro, cum poate fi apreciat DAE, propunind o modalitate simpla de analiza a unui credit, indiferent de tipul acestuia. Fiecare dintre noi are datoria sa analizeze cu atentie inainte de a lua un credit, pentru a sti cu certitudine ce cheltuieli presupune acesta. Ignoranta, de cele mai multe ori, costa bani.

Resurse:
http://khris.ro/index.php/06/2009/despre-creditele-la-domiciliu-cu-432-dae/
http://reflectiieconomice.zilisteanu.ro/2009/06/dae-un-mister.html

DAE sau tenebrele formulelor matematice bancare

Standard