Categoria: Finante personale

Articole despre tehnici si metode de gestionare a banilor personali.

Finante personale

Alternative la bani

, , , , , , 6 comentarii

Banii reprezinta o parte din viata noastra, din momentul in care ne maturizam si intelegem cu adevarat realitatea din jurul nostru. Ei sunt omniprezenti, ceea ce ne face sa-i acceptam ca atare, ca o componenta inevitabila si necesara a vietii, cum sunt aerul si apa.

Aceasta este o realitate pe care putem s-o acceptam … sau nu. Din pacate, modul in care este organizata viata moderna ne creeaza o dependenta nemeritata fata de bani. Spun „nemeritata” pentru ca banii sunt o creatie artificiala, care ne obliga sa avem relatii de „vasalitate” fata de organisme si persoane, cum sunt statul si  firma (patronul) care ne angajeaza. Doar o minoritate dintre oameni inteleg acest adevar trist: banii sunt o structura artificiala care ne limiteaza libertatile si ne predispune la dependente.

Trecand peste acest subiect deosebit de generos, caruia o sa-i dedic o carte (mai e pana atunci, pentru ca inainte de ea vor fi altele, iar prima este Iesi din labirint care va apare in lunile viitoare), voi spune ca exista metode, mai mult sau putin eficiente, pentru a reduce dependenta de bani. Voi aborda cateva dintre ele in acest articol. Fiind proiecte cu dezvoltare locala, voi insista asupra celor din Timisoara.

De ce?

Sunt multe posibile motive pentru care ai putea utiliza motodele si tehnicile care iti permit sa beneficiezi de servicii sau obiecte, gratuit, in cadrul unor schimburi intre persoane afiliate acestei idei (de a nu folosi bani) sau datorita unor proiecte de donatii:

  • lipsa banilor
  • criza financiara mondiala actuala
  • dorinta de a te indeparta cat de mult posibil de dependentele artificiale pe care le creeaza banii
  • dorinta de a „iesi din sistem”
  • inclinatia ta spre socializare
  • dorinta de a-ti face prieteni cu care impartasesti aceleasi idealuri sau conceptii
  • …multe altele

Cum

Exista doua mari tipuri de surse:

  • sistemele de schimburi libere de obiecte, servicii sau resurse
  • sistemele prin care unele persoane doneaza obiecte iar altele beneficiaza de donatii

Exemple

The Freeconomy Community

O traducere aproximativa ar fi „Comunitatea Economiei Libere”. Este o idee generoasa care se bazeaza pe impartirea (punerea la dispozitie catre altii) a:

  • abilitatilor (tu stii sa faci web design si vrei sa ajuti alte persoane sa dispuna gratuit de aceasta abilitate pe care o ai)
  • obiecte-unetle (ai o masina de tuns iarba si o oferi gratuit altor persoane pentru a o folosi)
  • spatii (ai un garaj care este gol si te oferi sa depozitezi lucruri pentru persoanele interesate)

Conform site-ului, in acest moment exista o retea de:

  • 16581 membrii
  • 129 tari
  • punand la dispozitie 302994 abilitati
  • 59071 obiecte/unelte
  • si 265 spatii

Mod de functionare: iti faci un cont, oferi o abilitate/unealta/spatiu si cauti in oferta membrilor ceea ce ai nevoie.

Couche surfing

Este un proiect prin care se ofera cazare gratuita membrilor comunitatii. Membrii primesc calificativee de la cei care innopteaza gratuit. Pana acum sunt peste 1.7 milioane de couch surfers (surferi de canapea) si peste 1.8 milioane de experiente reusite de couch surfing.

Este o modalitate excelenta de a-ti face cunostinte si prieteni si de a reduce la minim cheltuielile unei vacante. Se recomanda mai ales tinerilor si cuplurilr, fiind aproape deloc folosita de familii.

Freecycle

Este una dintre cele mai de succes initiative „non-bani”. Ideea ei se bazeaza pe conceptul ecologic de a oferi gratuit lucruri de care nu ai nevoie dar sunt inca bune, si care pot fi folosite de altii. In acest fel gropile de gunoi nu vor fi umplute cu obiecte care sunt inca „bune de ceva”.

Organizatia are 4,775 grupuri cu 7,090,000 de membri in toata lumea. Ei se organizeaza in comunitati locale care ofera si primesc obiecte, pe gratis.

In Timisoara exista o asemenea comunitate, care are o lista de yahoo cu peste o mie de membri. Cei interesati se pot inscrie la http://groups.yahoo.com/group/freecycletimisoara/

Lucruri gratis

La lucrurigratis.ro poti sa oferi lucruri si, se pare, mai nou, servicii. Pana acum sunt peste 2000 de oferte. Site-ul se declara „versiune beta” .

Mod de functionare: oferi un produs, lumea se inscrie pentru el, la finalul perioadei de ofertare alegi cine va primi acel produs. Exista facilitati de feeback si reputatie, atat pentru cel care ofera cat si pentru cel care primeste (obiecte).

La momentul in care scriu sunt 69 de persoane inscrise din judetul Timis si si aproape 2400 in intreaga tara.

Donatii online

La donatiionline.eu sunt doua categorii: donez/dau si doresc/vreau. Site-ul este la inceput, cu doar 30 de abonati feedburner si putin peste o suta de  oferte/cereri.

Ofer gratuit

Adresa:ofergratuit.ro Site ceva mai activ, cu 312 anunturi, din care 117 cereri.

Dincolo de bani

La final am lasat o initiativa timisoreana care mi se pare interesanta din doua motive:

  • are acelasi nume cu unul dintre primele ebook-uri gratuite care le-am oferit in Milionar (Dincolo de bani,  actualmente denumit Magia inmultirii banilor)
  • are o conceptie grafica deosebita

De fapt din trei motive: are o sectiune de multumiri, in care cei care au primit un produs sau serviciu isi arata recunostinta catre cei care l-au oferit.

Vizitand aceasta sectiune, observi un lucru deosebit: acest gen de proiecte sunt in primul rand o buna metoda de socializare si de a-ti gasi prieteni, dincolo de binefacerile ecologice si financiare.

La final…

Eu zic sa incercati!

🙂

Standard
Finante personale

Cc: Nevoie, dorinta si puterea de cumparare

, , , Lasa un comentariu

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

De fiecare data cand cumperi (un produs sau un serviciu) o faci pentru ca ai luat o decizie. Chiar si refuzul de a cumpara este tot o decizie. Aceste decizii sunt luate rapid sau dupa o indelunga cugetare, dar de multe ori nici nu constientizezi ca, de fapt, a avut loc un proces decizional. Este important sa intelegi care sunt elementele care stau la baza acelei decizii.

Declansatorul

Procesul decizional este amorsat de un declansator. Acesta este realizat de o nevoie sau de o dorinta.

Nevoia este legata de o necesitate: fizica, psihica sau de alta natura.

Am nevoie de mancare si de un adapost ca necesitati de supravietuire. Sunt elemente de la baza piramidei lui Maslow, fara de care nu putem exista ca fiinte vii.

Am nevoie de recreere. Este o necesitate psihica, fara de care creierul uman nu poate functiona in parametri normali.

Nevoile sunt un puternic element decizional. Ele ne obliga sa gasim resursele necesare pentru a ne indeplini, chiar daca pentru aceasta vom plati un pret pe care il consideram prea mare.

Dorintele nu sunt legate direct de supravietuire. In schimb ele sunt determinate de nevoia de confort, de producerea unei senzatii de placere. Ca urmare, sunt un declansator mai putin puternic decat nevoile.

Puterea de cumparare

Indiferent care este declansatorul, actul cumpararii nu poate avea loc daca este depasita puterea de cumparare. Puterea de cumparare poate fi definita foarte simplu: cumpar daca am suficienti bani in buzunar.

Desigur, lucrurile sunt mai complicate. In ziua de azi poti cumpara pe credit, dar si creditul, la randul sau, este determinat de capacitatea de plata, care se traduce, tot simplu: „cati bani ai in buzunar”.

Nu conteaza daca ai o nevoie puternica sau o dorinta mai putin stringenta, puterea de cumparare este cea care decide daca are loc actul de cumparare.

Revenind la decizia de cumparare: de fiecare data cand o luam, ea se bazeaza pe faptul ca ne va indepli o dorinta sau o nevoie, iar acest lucru se face in functie de puterea noastra de cumparare. Am intrat in aceste detalii tehnice pentru a te indemna sa transformi actul de decizie al cumpararii, dintr-unul inconstient (cum este la majoritatea dintre noi) intr-unul constient.

Pentru aceasta trebuie sa-ti puneti trei intrebari:

1.declansatorul procesului decizional este o nevoie sau o dorinta?

2.am puterea de cumparare necesara?

3.care este relatia intre pret, puterea de cumparare si declansator?

Sa-ti dau un exemplu: vreau sa-mi cumpar ultimul tip de telefon celular. Costa 2000 de lei. Salariul meu lunar este de 700 de lei.

Imi pun cele trei intrebari, la care imi dau trei raspunsuri sincere:

1. este o dorinta

2. da (pentru ca voi lua imprumut banii)

3. puterea mea de cumparare este solicitata la maxim. Din cauza imprumutului, voi avea probleme la plata cheltuielilor obligatorii (chirie, intretinere…), va trebui sa-mi reduc cheltuielile esentiale de supravietuire (mancare, medicamente) si sa reduc sau sa elemin alte tipuri de cheltuieli.

Concluzia: actul de cumparare se bazeaza pe o dorinta, nu pe o nevoie si produce tensiuni majore in finantele mele personale. Indiferent cat de mare este dorinta de a cumpara acest telefon celular, logica imi spune ca nu trebuie sa-l cumpar.

Avantajul acestei tehnici este urmatorul:  majoritatea deciziilor inconstiente, automate, se bazeaza pe sentimente, nu pe logica. De aceea, daca nu faci pasii de gandire de mai sus, constient, vei cumpara acel celular, deoarece in timpul deciziei inconstiente sentimentele sunt mai puternice decat logica.

Folosirea acestei tehnici te va ajuta sa scurcircuitezi acest proces si sa iei decizii inteligente de cumparare. Povesteste-ne din experienta ta de cumparator si spune-ne cum iei tu decizia de cumparare si cum faci pentru a rezista tentatiei de a face decizii emotionale, care produc probleme bugetului tau personal.

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

De fiecare data cand cumperi (un produs sau un serviciu) o faci pentru ca ai luat o decizie. Chiar si refuzul de a cumpara este tot o decizie. Aceste decizii sunt luate rapid sau dupa o indelunga cugetare, dar de multe ori nici nu constientizezi ca, de fapt, a avut loc un proces decizional. Este important sa intelegi care sunt elementele care stau la baza acelei decizii.

Declansatorul

Procesul decizional este amorsat de un declansator. Acesta este realizat de o nevoie sau de o dorinta.

Nevoia este legata de o necesitate: fizica, psihica sau de alta natura.

Am nevoie de mancare si de un adapost ca necesitati de supravietuire. Sunt elemente de la baza piramidei lui Maslow, fara de care nu putem exista ca fiinte vii.

Am nevoie de recreere. Este o necesitate psihica, fara de care creierul uman nu poate functiona in parametri normali.

Nevoile sunt un puternic element decizional. Ele ne obliga sa gasim resursele necesare pentru a ne indeplini, chiar daca pentru aceasta vom plati un pret pe care il consideram prea mare.

Dorintele nu sunt legate direct de supravietuire. In schimb ele sunt determinate de nevoia de confort, de producerea unei senzatii de placere. Ca urmare, sunt un declansator mai putin puternic decat nevoile.

Puterea de cumparare

Indiferent care este declansatorul, actul cumpararii nu poate avea loc daca este depasita puterea de cumparare. Puterea de cumparare poate fi definita foarte simplu: cumpar daca am suficienti bani in buzunar.

Desigur, lucrurile sunt mai complicate. In ziua de azi poti cumpara pe credit, dar si creditul, la randul sau, este determinat de capacitatea de plata, care se traduce, tot simplu, cu „cati bani ai in buzunar”.

Indiferent daca ai o nevoie puternica sau o dorinta mai putin stringenta, puterea de cumparare este cea care decide daca are loc actul de cumparare.

Revenind la decizia de cumparare: de fiecare data cand o luam, ea se bazeaza pe faptul ca ne va indepli o dorinta sau o nevoie, iar acest lucru se face in functie de puterea noastra de cumparare. Am intrat in aceste detalii tehnice pentru a va indemna sa transformati actul de decizie al cumpararii, dintr-unul inconstiei (cum este la majoritatea dintre noi) intr-unul constient.

Pentru aceasta trebuie sa va puneti trei intrebari:

1.declansatorul procesului decizional este o nevoie sau o dorinta?

2.am puterea de cumparare necesara?

3.care este relatia intre pret, puterea de cumparare si declansator?

Sa-ti dau un exemplu: vreau sa-mi cumpar ultimul tip de telefon celular. Costa 2000 de lei. Salariul meu lunar este 700 de lei.

Imi pun cele trei intrebari, la care imi dau trei raspunsuri sincere:

1.este o dorinta

2.da (pentru ca voi lua imprumut banii)

3.puterea mea de cumparare este solicitata la maxim.Din cauza imprumutului, voi avea probleme la plata cheltuielilor obligatorii (chirie, intretinere,abonamente…) si va trebui sa-mi reduc cheltuielile esentiale de supravietuire (mancare, medicamente)

Concluzia: actul de cumparare se bazeaza pe o dorinta, nu pe o nevoie si produce tensiuni majore in finantele mele personale. Indiferent cat de mare este dorinta de a cumpara acest telefon celular, logica imi spune ca nu trebuie sa-l cumpar.

Avantajul acestei tehnici este urmatorul: majoritatea deciziilor inconstieite, automate, se bazeaza pe sentiment, nu pe logica. De aceea, daca nu faci pasii de gandire de mai sus, constient, vei cumpara acel celular, deoarece in timpul deciziei inconstiente sentimentele sunt mai puternice decat logica.

Folosirea acestei tehnici te va ajuta sa scurcircuitezi acest proces si sa iei decizii inteligente de cumparare. Te rog sa contribui la acest articol, povestind din experienta ta de cumparator si sa ne spui cum iei tu decizia de cumparare si cum faci pentru a rezista tentatiei de a face decizii emotionale, care produc probleme bugetului tau personal.

Standard
Finante personale

Robert Kiyosaki se ia de Suze Orman

, , 8 comentarii

Sursa: Getty Images

Saptamana trecuta am asistat amuzat la un „deuel” pe Twitter intre Suse Orman (@suzeormanshow)  si Robert Kiyosaki (@therealkiyosaki).

In total au fost schimbate patru replici (scurte si taioase) din care trei a lui Kiyosaki (cel care a deschis „discutia”) si una a lui Suze Orman (deci barbatii sunt mai vorbareti…).

Iata replicile lui Kiyosaki:

(dati click pe imagine pentru marire)

…si replica lui Suze:

sursa: Your Money Mogul

Dupa cum vedeti, imaginea a doua este luata de pe un site, pentru ca acest tweet nu se mai gaseste pe contul lui Suze Orman. Iar acest lucru nu este singura ciudatenie a situatiei de fata (voi reveni mai incolo asupra subiectului).

Pareri pe net

Incidentul nu a putut trece neobservat pe internet, fiind comentat incepand cu bloggeri care sunt impotriva lui Kiyosaki si terminand cu un articol de pe site-ul postului TV ABC, sectiunea „Money”. Au mai fost si articole ale unor bloggeri cu atitudine rezervata sau neutra.

Ultimul articol citat este interesant de urmarit, mai ales de citit comentariile, care sunt extrem de echilibrate. Publicul interesat de finantele personale urmareste in acelasi timp atat pe Orman cat si pe Kiyosaki, iar fiecare dintre ei spun lucruri care rezoneaza la un anumit segment de cititori.

Recomand in special articolul de la ABC, care analizeaza in detaliu evenimentul si prezinta mai multe opinii ale specialistilor in finante personale, referitoare la incident. Nu-l ratati.

Ce s-a intamplat, de fapt?

Povestea a inceput si a escaladat deoarece fiecare din cei doi autori de finante personale au o pozitie clara, in general antagonista, pe care si-o sustin. Suse Orman are un show TV in care da recomandari de finante personale la cei care prezinta situatia lor particulara, prin scrisori sau emailuri. Intr-un astfel de show, Orman recomanda planul de pensii 401k, care presupune investirea banilor de pensii in actiuni ale firmelor americane, pe bursa.  Ca urmare, Kiyosaki nu s-a putut abtine si trimis primul tweet:

„Nu pot sa cred , aceasta doamna… nu crede o iota din ce spune.”

Reactia a fost determinata de faptul ca majoritatea americanilor au pierdut o groaza de bani din fondul de pensii, odata cu prabusirea bursei americane din 2007.

Reactia  lui Suze a fost prompta:

„Cel putin eu nu am indemnat milioane de oameni sa ia drumul prin care si-au pierdut tot banii in investitii imobiliare. Sa-ti fie rusine.”

Robert a continuat (explicand primul tweet):

„Daca vorbim despre pierderi, atunci sa vorbim despre trilioanele pierdute prin planul 401k”

si apoi…

„Investitorii imobiliari speculativi (flipperi) au pierdut bani, dar eu recomand investitiile pentru flux de numerar, nu pentru cresterile de capital”.

Cine sunt cei doi?

O analiza ar trebui inceputa de la pozitia celor doi:

Suze Orman

Scrie carti de finante personale, are un show TV de finante personale, este deosebit de populara in SUA, fiind privita ca un guru al finantelor personale. Ea sustine actualul sistem de pensii si sistemul de carti de credit. Este pe statele de plata ale FICO (firma care realizeaza scoruri dupa care sunt apreciati utilizatorii cartilor de credit si in functie de care se acorda creditele).

Are aproape 1.100.000 urmaritori pe Twitter.

Robert Kiyosaki

Scrie carti de finante personale, are o firma de consultanta si training de finante personale (intre multe altele), tocmai a inceput o serie de documentare de finante personale (despre care o sa scriu cu alta ocazie).

Recomanda exact inversul a ce „predica Suze”:

  • sa nu te increzi in sistemul de pensii, care la un moment dat va intra in faliment (vezi „Profetiile tatalui bogat„
  • sa tratezi cu circumspectie, sa fii bine informat in legatura cu actualul sistem financiar, incepand cu Wall Street (marile finante americane) si sistemul de impozitare, care stimuleaza bogatii si taxeaza muncitorii si clasa de mijloc (vezi Conspiratia bogatilor)
  • sa-ti deschizi o firma si sa faci investitii

Are aproape 32.000 de urmaritori pe Twitter.

Concluzii

Lucrurile sunt clare:

  • Suze Orman se adreseaza marii majoritati a populatiei, fiind sustinatoarea actualului sistem financiar (aflat in plina criza); ea indeamna la o atitudine lipsita de riscuri (cum e investirea in sistemul de pensii, care numai lipsita de riscuri nu e, cum o dovedeste actuala criza bursiera)
  • Robert Kiyosaki este „contra sistemului”, indemnand la educatie financiara, indepedenta financiara, luarea de riscuri calculate
  • desi recomanda si speculatia in imobiliare, Kiyosaki este sustinatorul investitiei pentru venit pasiv (vezi „Conspiratia bogatilor”), el insusi avand sute de imobile cumparate pentru a fi inchiriate, deci acuzatia lui Suze Orman este cumva lipsita de obiect
  • proportia de urmaritori de Twitter (30:1 in favoarea lui Orman) spune clar despre numarul de oameni si profilul lor financiar (cei mai multi oameni nu doresc sa riste si nu se gandesc la independenta financiara)

Eu ii urmaresc pe amandoi autorii, pentru ca fiecare dintre ei are ceva de spus si poti invata ceva folositor. Desigur, cum toata lumea care citeste acest site stie, personal imi place Kiyosaki pentru ca sunt un adept al independentei financiare, care este pentru mine un tel important in viata.

Ce as vrea sa subliniez este atitudinea lui Orman referitoare la acest episod:

  • ea a sters de pe contul de Twitter comentariul legat de Kiyosaki
  • a refuzat sa raspunda interpelarii postului ABC legata de incident (Kiyosaki in schimb a dat o declaratie)

Nu stiu care este motivul pentru care Suze Orman a decis sa faca cele de mai sus, dar e clar ca ea vrea sa se distanteze de aceasta poveste. Pe de alta parte e clar ca Robert este cel care a declansat toata „tarashenia”.

Voi ce parere aveti?

Standard
Finante personale

Cc: Tipurile de credite si negative equity

, , , , , , , , , Lasa un comentariu

Cuprinsul seriei Negative equity

  1. Invata sa negociezi

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

Cumpararea unui imobil cu destinatie de locuinta (adica, in termeni obisnuiti, daca iti iei casa sau apartament ca sa lolcuiesti in ea/el) reprezinta pe departe cea mai importanta cheltuiala din viata financiara a unui individ sau a unei familii. Stiu, sunteti obisnuiti sa-i spuneti investitie, pentru ca asa spun „specialisti” iar cumpartorii se simt bine in postura de „investitor”.

Casa in care stai nu este o investitie, este o cheltuiala. Cea mai simpla metoda de a face o distinctie clara intre o cheltuiala si o investitie este cea propusa de Robert Kiyosaki, care spune foarte plastic:  „O investiei (reusita) iti baga bani in buzunar, o cheltuiala iti scoate bani din buzunar.”

Conform acestei sintagme, casa in care locuiesti este o cheltuiala. Punct.

Trecand peste acest aspect care nu este minor, trebuie sa abordez modul in care clientul obisnuit „rationeaza”  la luarea unui credit, inclusiv al unuia imobiliar:

  • cati bani imi trebuie (ma calific)?
  • care este rata lunara?

Restul nu conteaza. Este potrivita o asemenea abordare? Las la latitudinea voastra sa apreciati, dupa ce veti termina de citit acest articol.

Sunt nevoit sa intru in detalii legate de modul in care se acorda creditele, cu referire la creditele imobiliare (cu garantie ipotecara). Aceste credite au trei elemente principale, care influenteaza ce-l doare mai tare pe roman adica valoarea ratei lunare:

  1. eventualele perioade de gratie
  2. tipul de dobanda
  3. modul in care evolueaza rata

Perioadele de gratie

Sunt totale (nu se plateste deloc rata in primele luni) sau partiale (se plateste dobanda si/sau comisioanele datorate bancilor). Nu poate depasi 24 de luni.

Scopul perioadei de gratie: metoda psihologica de atrage clientii. La inceput rata este mica, ceea ce este deosebit de „apetisant” pentru cel care doreste sa ia un credit.

Tipul de dobanda

Dobanzile variaza in functie de mai multi parametri:

  • indicii monetari (EURIBOR pentru creditele in valuta sau ROBOR pentru cele in lei)
  • dobanda de referinta a bancii
  • dobanda de referinta BNR
  • riscul de tara
  • protectia impotriva deprecierii cursului de schimb
  • protectie legata de evolutia dobanzii

Chiar si pentru mine, care studiez cu interes acesti parametri, pentru a intelege mecanismul dobanzilor, este mult.  Sunt 7 (sapte) parametri care se pot combina in felurite… feluri, pentru a da o groaza de variante.

O impartire mult mai simpla este: dobanzile sunt fixe, variabile sau mixte (fixe pe o perioada de inceput  si variabile dupa terminarea perioadei de dobanda fixa).

Se pune o intrebare legitima: de ce o asemenea complicareala?

Unul din lucrurile pe care le-am invatat pe proprie piele, in aceasta viata, este ca fiecare detaliu care exista in realitate are un motiv bine stabilit pentru care exista. Nimic nu ia fiinta dintr-un capriciu. Ghidandu-ma dupa acest principiu, pot spune ca aceste elemente pentru calculul dobanzii exista din doua motive:

  1. pentru ca banca sa se protejeze cum stie mai bine fata de  modificarile pietei, pentru a nu pierde bani in momentul in care se deruleaza creditul
  2. pentru a avea un avantaj de marketing asupra clientului

E clar: banca nu trebuie sa piarda atunci cand acorda credite. Banca este o institutie axata pe profit, asa ca in functie de cum propun specialistii departamentului de reducere a riscurilor (nici nu stiu daca exista asa ceva, am inventat acest departament din ratiuni didactice …) se propune o varianta de calcul a dobanzii, care sa fie avantajoasa bancii si competitiva fata de concurenta.

Poate cu punctul doi nu sunteti intru totul de acord cu mine. E posibil sa n-am dreptate, dar pot sa va asigur ca exista un avantaj clar de marketing din aceasta modalitate complicata de a calcula dobanda.

Client: Cat trebuie sa platesc pe luna?
Ofiter de credit: Sa vedeti, in primul an este dobanda fixa, 5%, precedata de o perioada de gratie de 6 luni in care platiti doar dobanda si comisionul bancii, apoi din al doilea an este o dobanda variabila, in functie de EURIBOR, la care se aplica…
Clientul incepuse sa caste discret dupa primele cuvinte ale ofiterului de credit.
Clientul: Deci cat trebuie sa platesc in prima luna?
Ofiter de credit: 100 de euro
Clientul: OK, iau creditul
Ofiter de credit: Din anul al doilea va trebui sa platiti 150 de euro, daca indicii monetari se mentin la actualele valori…
Clientul (stramband putin din nas): Ma calific pentru acest credit?
Ofiter de credit: Cred ca da… trebuie sa mai studiez…
Clientul: Bine… faceti actele.

Intr-un fel nu e de mirare ca mai toti clientii nu se obosesc sa puna intrebari suplimentare legate de cat vor plati rata daca parametri financiari o iau razna. Nici nu se gandesc la asta. Iar in zilele noastre traim tocmai o asemena situatie.

Modul in care evolueaza rata

Rata poate fi crescatoare, fixa sau descrescatoare, in functie de tipul dobanzii si tipul creditului.

Evolutia ratelor si negative equity

La nebunia detaliilor care v-am prezentat-o mai sus se adauga un factor suplimentar de stres: negative equity. Au fost cazuri in care bancile au luat masuri care au dus la cresterea dobanzii (si deci a ratelor) tocmai datorita acestui fenomen. Lucrurile au fost posibile deoarece  in contract existau clauze prin care banca putea modifica in voie o anumita componenta a dobanzii, deci dobanda in sine.

Dobanda si in consecinta rata  (pentru dobanzile variabile) poate avea doua evolutii care sa afecteze capacitatea de plata:

  • crescatoare
  • descrescatoare

De obicei ratele descrescatoare in aceasta perioada de criza au fost determinate de dobanzi care au depins de EURIBOR sau ROBOR plus o marja fixa a bancii. Cei doi indici monetari au scazut, marja fiind fixa a determinat o reducere a dobanzii deci a ratelor. Mai ales la inceputul creditului, cand de obicei principalul (partea din rata care este de fapt fractiune din banii care i-ai imprumutat initial) este mic si dobanda mare, produce o reducere destul de mare a ratei.

Ratele crescatoare sunt determinate de toate celelalte cazuri in care formula de calcul permite bancii sa-si acopere riscurile pe spatele clientului. Aceasta situatie a dus la multe din cazurile in care clientul a intrat in incapacitate de a achita ratele. Din punct de vedere legal clientul este de vina pentru ca nu a citit contractul.

Cel mai dramatic caz este cel in care clientul este in negative equity iar rata lui creste, in conditii de criza. Cu alte cuvinte, nu ajunge ca e criza (si fac mai putin bani decat inainte), in plus banca ma taxeaza cu o rata mai mare, culmea! la un imobil care nu mai valoareaza nici cat am eu datorie la banca.

Revin la intrebarea de la inceputul articolului: „Este potrivita abordarea pe care majoritatea clientilor o au cand iau un credit, analizand superficial conditiile creditarii?”

Sper ca dupa acest articol veti privi cu alti ochi modul in care analizati un credit, mai ales un credit imobiliar, in momentul in care doriti sa contractati unul. Acela trebuie sa fie un moment in care decizia trebuie luata cu timp, dupa o analiza atenta. Nu e nicio rusine daca nu intelegeti termenii contractului. Intrebati personalul bancii, intrebati prietenii care activeaza in domeniul bancar, cereti explicatii pana cand veti intelege mecanismele care stau la baza stabilirii dobanzii si a ratelor lunare la creditul pe care il luati. Altfel veti putea ajunge intr-o situatie de neinvidiat, in care se gasesc cei care sunt in negative equity si care, in timp de criza, platesc rate tot mai mari.

Standard
Finante personale

Atentie la restante!

, , , , Un comentariu

Fie ca ai de platit rate la creditele pe care le-ai luat de la banca, fie ca e vorba de impozite si taxe, pe care oricum trebuie sa le platesti, intarzierea la plata iti poate aduce neplaceri extraordinare.

Intarzierea la plata ratelor la credite merita un articol separat.

Astazi o sa-ti spun o poveste adevarata, o poveste primita de la o cititoare a Milionarului Mioritic.

Decat sa-ti tin o prelegere plictisitoare despre cat de importanta este plata la timp a impozitelor si taxelor, ma voi limita la a reproduce (fara a preciza numele persoanei) emailul pe care l-am primit. Este o poveste impresionanta, care sunt sigur ca o sa te faca sa te gandesti de doua ori atunci cand vei fi tentat sa amani plata impozitelor.

De asemenea am o mare rurgaminte la voi, cititorii acestui site: daca se gaseste cineva care are experienta si cunoaste legislatia din domeniu, il rog sa scrie un comentariu referitor la situatia de fata si sa faca o lista cu recomandari pentru persoana care se confrunta cu aceasta problema, sa incercam sa o consiliem cum se poate mai bine.
Va multumesc!

Buna ziua dle Luca ,numele meu este …,sunt din Cluj-Napoca,primesc de mult timp e-mailuri de la dvs. (este vorba de articolele scrise in Milionarul Mioritic, care sunt trimise automat de serviciul de abonare prin email – nota mea)  si poate imi sunteti de ajutor.
Este despre legea C.N.A.S.(Asigurari de Sanatate )
Uitati ce am patit:in ianuarie 2007 am vrut sa intreb la CNAS Cluj ce conditii exista pentru ca sa am medic de familie si sa fiu si eu „in rand cu lumea”.
Inainte de asta 2 ani am fost plecata in Franta. Mi-au cerut CNP-ul,mi-au facut un calcul retroactiv pe 5 ani si eu am decis ca nu voi plati retroactiv si mi-am facut o asigurare privata la o companie privata de asigurari.
Dar ei m-au inregistrat deja !
Dupa cam un an mi-a venit acasa o somatie prin care mi s-a spus sa platesc in jur de 800 de ron reprezentand contributiile mele retroactive+majorari de intarziere.
Intre timp ma angajasem.
Din nou am fost in audienta la cineva care mi-a zis ca legea este lege si ca trebuie sa platesc retroactiv.Am intrebat din mai multe surse si mi s-a zis ca statul nu te poate obliga sa platesti retroactiv daca nu doresti. Si din nou am lasat-o balta.
In ianuarie 2010 mi-a venit o somatie+ EXECUTARE SILITA daca nu plateam suma de 1500 de roni in 2 saptamani ! De data aceasta le-am zis ca O.K,daca legea spune,atunci voi plati,dar sa mi se dea sansa sa platesc in rate. Am stat la cozi,m-au purtat de la un etaj la altul,de la un birou la altul si in final m-au trimis la finante sa mi se dea retroactiv situatia financiara pe ultimii 5 ani. Dupa ce iar m-au purtat,vazand ca de fapt eu am contract de mandat si lucrez de 3 ani jumatate cu comision,in sfarsit o doamna deloc amabila mi-a facut o calculatie,spunanadu-mi sec ca de data asta sa fac bine sa platesc.Am multumit,am iesit si abia acasa am avut surpriza:am de platit nici mai mult nici mai putin decat 9929 de roni(6340 contributia pe ultimii 5 ani + 3589 majorari de intarziere).Am ramas socata !!!
Eu in ultimii 4 ani am avut probleme cu tiroida trebuind periodic sa-mi fac analize,sa-mi fac ecograf etc,care m-au costat o gramada de bani din buzunarul meu.Mie nu mi se pare logic sa platesc aproape 100 de milioane cuiva care nu a facut NIMIC pt. mine.
Deocamdata mi-am facut o cerere sa mi se dea dreptul sa platesc esalonat .Nu stiu ce sa fac.De ieri nu mai am chef de nimic si ma gandesc cu groaza ce s-ar putea intampla.
V-am scris,dle Luca,poate mai aveti exemple de genul acesta si poate ma sfatuiti ce pot sa fac.Mai am cale de scapare sau o sa platesc CNAS-ului 100 de milioane pt. care nu mi-a oferit NIMIC? Oare pot sa-i dau in judecata ?Cu multumiri anticipate, …

Standard