In atentia mea

Cum sa supravietuiesti cu un meniu de 1 $ pe zi

, 3 comentarii

Intimplator am dat peste o emisiune TV despre un cuplu american care a trait treizeci de zile cu un meniu care a costat 1 (un) dolar american pe zi (circa 3 RON).Un dolar pe zi pentru mincare...

Cuplul a declarat ca nu dorea sa faca acest experiment dintr-un motiv de protest politic. Sint multe asemenea exemple, care doresc sa atraga atentia publicului din tarile dezvoltate asupra faptului ca in lumea a treia un dolar pe zi pentru mincare este un buget obisnuit.

Karry si Christopher au vrut, pur si simpla, sa incerce. A fost, dupa spusele lor, o experienta extraordinara. Trei RON pe zi pentru o persoana mi se pare putin chiar si in Romania. Totusi, cei trei au supravietuit luna septembrie 2008 cu acest buget de super-criza.

Blogul lor, care relateaza acest eveniment, e o lectura interesanta, fiind o posibila sursa de informatii pentru un meniu frugal dus la extrem. Daca nu aveti rabdarea sa cititi cele treizeci de intrari (e vorba de luna septembrie) va invit sa vizionati un scurt reportaj despre odiseea lor.

Standard
Finante personale

Despre criza si ignoranta (poveste adevarata)

, , 3 comentarii

din-gura-in-gura

Aceasta discutie este reala.

1: Ce mai faci draga? Cum o mai duci?

2:  Pai ne descurcam si noi cum putem.  …(companie multinationala) a zis ca nu ne da prima de Craciun anul asta. Nici … (companie multinationala) unde lucreaza barbatu-miu nu va da prime. Cica din cauza crizei.

1: Ce prostie, draga! Nu e nici o criza. Povestea asta e folosita de multinationale ca motiv sa nu dea prime la angajati.

2: ?!

Cind mi s-a povestit acest dialog, am ramas fara cuvinte. Voi cum comentati?

Standard
Finante personale

Cc: Despre firmele de asigurari in vremuri de criza

, Lasa un comentariu

Intr-un articol dedicat finantelor personale in vremuri de criza, din seria „Criza financiara mondiala”, am amintit despre decizia mea de a retrage banii dintr-un contract de asigurare, realizat la o firma de renume mondial, contract la care am platit timp de opt ani de zile prime de asigurare.

Decizia mea de a incheia acest contract si de a incasa parte din banii din asigurare (conform clauzelor contractuale) a fost luata dupa lantul de falimente a unor banci europene. Imediat dupa aceasta a inceput povestea cu AIG (American International Group, cel mai mare asigurator american).

Voi aborda in citeva scurte idei povestea AIG pentru ca ea ne prezinta un cadru in care pot fi introduse toate marile firme de asigurari, care au o situatie cit de cit asemanatoare:

  • in martie are loc primul episod din acest serial interesant, cind Bear Sterns, un gigant al lumii financiare americane, este in pragul falimentului. FED intervine, cerind preluarea de catre JP Morgan pentru pretul de 2US$ per actiune (actiuni ce valorau cu un an in urma 80 de dolari!). In urma unor negociei „in stil sovietic” , JP Morgan preia Bear Sterns pentru 10US$ per actiune.
  • in septembrie, alt gigand financiar american, Lehman Brothers, a inaintat procedura de faliment. A doua zi JP Morgan furnizeaza 138 de miliarde de dolari  bancii, ca urmare a unei intelegeri cu FED, care returneaza lui JP Morgan, in doua transe, banii (detalii despre aceasta poveste aici). Se creeaza un precedent, pe care FED il declara „izolat”
  • la citeva zile dupa aceasta istorie, FED incearca sa salveze pe cai ocolite AIG, aflat in probleme majore de ceva vreme, fiind in iminenta declararii falimentului; din pacate, de aceasta data nimeni de pe Wall Street nu doreste sa cumpere AIG, iar timpul este prea scurt pentru interventia guvernului! FED deschide o linie de credit de 85 de miliarde de dolari, care ulterior vor fi platiti de guvernul SUA in contul preluarii majoritatii actiunilor AIG. FED pur si simplu nu a putut lasa AIG sa falimenteze
  • ca intr-un film de prost gust, la o saptamina dupa rescumpararea AIG de catre FED/contribuabilul american, citiva dintre sefii AIG s-au „relaxat” pe banii firmei intr-o statiune din California, cu o nota de plata de aproape jumatate de milionde dolari – si altii se lafaie pe banii contribuabililor, si inca la ce nivel 🙂
  • dupa calcule ulterioare, suma de bani necesara stabilizarii AIG ajunge la 150 de miliarde de dolari. Probabil lucrurile nu se vor opri aici…

In esenta, falimentul si apoi preluarea AIG de catre statul american s-au datorat:

  1. implicarii AIG in nebunia imobiliara de pe piata americana, datorita CDS-urilor (Credit Default Swaps, instrumente derivate de asigurare a creditelor imobiliare)
  2. ramificatiilor AIG in lume (implicarii pe pietele mondiale) si globalizarii

Ce legatura are cu Romania?

  • o parte din firmele de asigurari din Romania sint subsidiare ale gigantilor mondiali sau europeni
  • alta parte sint firme la care pachetul majoritar este preluat de giganti mondiali sau europeni
  • chiar si firmele „independente” au o anumita parte din actiuni (chiar daca nu majoritatea) cumparate de firmele de asigurari internationale sau intermediari ale acestora

Ca sa luam un caz aparte, voi analiza situatia ING. Concernul de servicii financiare are o multime de „branse”, activind printre altele in domeniul bancar si de asigurari.

Interesant de semnalat ca nu cu mult timp in urma ING era privit ca unul dintre posibilii mari cistigatori de pe urma crizei. Divizia de asigurari aducea sume importante, luna de luna, la bugetul concernului, activele bancare pareau sa fie solide, firma nu era implicata (dupa informatiile cunoscute) in criza subprime americana. Ca urmare, era unul din jucatorii internationali decis sa cistige cota de piata pierduta in sistemul bancar american de falimentele ce au zguduit „shandramaua”.

De aceea stirea conform careia statul olandez a pompat de urgenta 10 miliarde de euro in ING a venit, cel putin pentru mine, ca o surpriza totala.

Veti spune ca 10 miliarde de euro este o suma mica pentru o firma de talia ING…si totusi, a fost nevoie de ei. Stirea in sine conteaza mai mult decit suma de bani. ING are probleme.

Desigur, exista un alt paradox interesant: ING  Romania functioneaza bine, atit pe sector de asigurari cit si la nivel bancar. Divizia romaneasca de banking a ING are actualmente una dintre cele mai agresive campanii media ce promoveaza deschiderea de conturi la ING pentru atragerea de fonduri.

Un paradox care nu ne ajuta cu nimic pe noi, romanii, pentru ca in caz de probleme, firma-mama va atrage de urgenta fonduri de unde poate, inclusiv (sau mai ales) din filiale care functioneaza bine.

Revenind la industria de asigurari din Romania, voi concluziona:

  • la nivel international, dupa sectorul bancar, sectorul de asigurari a fost urmatorul lovit iar problemele sint departe de a se termina. Criza se va propaga si spre noi.
  • firmele de asigurari din Romania sint sau apartin de marii asiguratori mondiali, puternic implicati in pietele financiare mondiale, care sint in criza acuta
  • chiar daca filialele romanesti functioneaza bine, in caz de probleme la firma-mama, banii din Romania s-ar putea „evapora” subit
  • lichidarea unei asigurari, in caz de probleme la firma unde este platita, este un procedeu mult mai greoi si complicat decit lichidarea unui cont bancar.

Aceste motive m-au determinat sa renunt la contractul de asigurare pe care il plateam de opt ani de zile, sa-mi retrag banii (cu pierderile de rigoare) si sa-i pun intr-un depozit bancar, care, cel putin teoretic, reprezinta o varianta mai sigura decit tinerea lor in blocaj intr-un contract de asigurare. De asemenea voi continua sa constitui depozite in ritmul in care faceam platile primei de asigurare, pentru a mentine cel putin partial rata de capitalizare.

Este o decizie personala, pe care am vrut s-o impartasesc cu voi. Daca a fost bine sau rau, asta va arata viitorul.

Cele povestite mai sus nu trebuie luate ca un indemn pentru a va retrage banii din contractele de asigurari pe care le aveti. Este doar un semnal de atentionare, care sa va faca sa intelegeti ca in momentul in care continuati contributiile la un asemenea contract trebuie sa aveti in vedere riscurile deciziei voastre.

ERATA

Am aflat intre timp ca asigurarile sint garantate prin lege Fondul de Garantare al Asiguratilor. Acasta informatie este importanta dar nu m-ar fi determinat sa-mi schimb decizie.

Standard
In atentia mea

Ce facem in timp de criza

, , , 2 comentarii

Iata propunerile de articole citite in saptamina trecuta (si nu numai).

Finante personale

Restantele la credite au crescut ingrijorator
Cum sa incepi o afacere in timp de criza – completare la articolul meu despre profitul in timp de criza
Economistul-sef al FMI: ‘Ce-i mai rau abia urmeaza’
Normele de creditare, modificate din ianuarie 2009?

Trading

18 reguli pentru investitii prudente in timp de criza
Day Traders Belivers

Investment Ideas for an Inflationary Environment- recomandat!

Investitii imobiliare

Cum vad consultantii piata imobiliara in contextul crizei financiare
Care este cel mai potrivit moment pentru a cumpara o locuinta

Daca ati citit articole interesante in saptamina care a trecut, pe temele de mai sus (finante personale, trading, investitii imobiliare), va invit sa lasati link-ul spre ele ca si comentariu la acest articol.

Standard
Finante personale

Cc: Casetele de valori

, , 3 comentarii

Articol aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

Intr-un articol din seria dedicata crizei financiare mondiale pe care o traversam am amintit, ca o metoda de gestionare a banilor in aceste timpuri pline de incertitudine, caseta de valori. Voi detalia subiectul si voi sublinia avantajele si dezavantajele detinerii unei casete de valori intr-o banca.

Ce este o caseta de valori?

Este o… caseta, de obicei metalica, ce este tinuta intr-un dulap special construit, prezent zona sigura din interiorul sediului unei banci, unde publicul nu are acces, de obicei in camera seifului (dar aceasta nu este o regula).

Caseta de valori poate avea dimensiuni variate, de la cea a unui sertar de noptiera pina la dimensiunea unui sertar de sifonier.

Accesul

Accesul este impartit in doua etape:

  1. accesul in interiorul incaperii care contine dulapul (dulapurile) cu casete de valori; se face pe baza unui document care sa ateste identitatea (carte de identitate sau pasaport)
  2. accesul la cutie: de obicei se face cu doua chei (obisnuite sau magnetice), una detinuta de functionarul bancar, cealalta de catre posesorul casetei

Accesul se poate realiza conform orarului de functionare al acestui serviciu, care poate sa difere de cel al bancii (in cazul bancii mele este 8.30-15.00, de luni pina vineri).

Siguranta

Pentru ca accesul la caseta este realizat numai prin prezenta ambelor chei, in principiu continutul casetei este in siguranta, chiar si fata de functionarii bancii. Asta doar teorietic, pentru ca exista tari sau jurisdictii in care prin ordin judecatoresc se poate accesa continutul casetei, in diferite situatii (cercetari penale, etc.)

Cit priveste siguranta contra efractiei, aceasta este destul de buna; bancile au sisteme de alarma si personal specializat care se ocupa cu securitatea.  Desigur, exista cazuri notorii de atacuri asupra casetelor de valori ale unor banci, dar nu cunosc un asemenea caz in Romania.

Un aspect interesant semnalat intr-un articol este cel al sigurantei contra calamitatilor naturale. Au fost cazuri in SUA cind bancile au fost inundate iar continutul casetelor de valori s-a deteriorat. Mai mult, 250 de seifuri s-au distrus in timpul uraganului Katrina, cind acesta a afectat orasul New Orleans. Mai mult, in timpul atacurilor teroriste din septembrie 2001, odata cu caderea Turnurilor Gemene s-au distrus si continutul tuturor casetelor de valori din bancile care isi aveau sediu acolo. Acestea sint cazuri rare, de care nu o sa auzim in Romania 🙂

Cu toate acestea, daca banca in care vrei sa-ti inchiriezi o caseta de valori se afla intr-o regiune inundabila, e bine sa te gindesti de doua ori ce valori vei depozita, pentru ca aceste casete nu sint etanse.

Asigurare

Continutul casetei de valori poate fi asigurat sau nu.

Daca optezi pentru o caseta cu asigurare, trebuie sa te astepti sa platesti pina la 1,5% din valoarea declarata a bunului, ceea ce poate creste foarte mult taxele tale de depozitare. O alta varianta este sa faci o asigurare separata, la o societate de asigurari. Pentru aceasta e necesar ca, in prezenta asiguratorului, sa se faca inventarul continutului, dupa o prealabila evaluare a acestuia. Intreaba la societatea ta de asigurari daca face asemenea contracte.

De obicei, in cazul unor probleme, bancile sint dispuse sa conlucreze cu clientii care au suferit pierderi in cazul unor deteriorari sau furturi.

Unde?

Dupa ce am cercetat problema, am gasit doar citeva banci care ofera asemenea servicii in Romania:

  • BCR (11000)
  • HVB Tiriac (1000)
  • Reiffheisen
  • BRD (2000)
  • Bancpost (4150)

In paranteza sint numarul de casete disponibile la agentiile din toata tara. Datele sint din 2004.

Este important de retinut ca nu toate sediile bancilor in cauza au o asemenea facilitate. E posibil ca intre timp alte banci sa fi achizitionat sedii care se preteaza la amenajarea unei camere sigure pentru casete de valori. De aceea e bine sa ceri detalii la fata locului.

Cit costa?

Taxele variaza in functie de dimensiunea casetei si de banca. Eu platesc 70 RON pe luna pentru caseta mea de valori.

Disponibilitate

In Bucuresti este destul de greu sa gasesti casete libere dar in provincie situatia este mai lejera.

Ce se poate depozita

  • titluri de proprietate
  • certificate de depozit
  • actiuni
  • acte importante (testamente, etc.)
  • bani
  • bijuterii
  • obiecte cu valoare… sentimentala

Ce nu se poate depozita

  • arme, munitii
  • substante toxice
  • droguri
  • explozibili
  • orice obiecte sau materiale care sint ilegale sau pot sa prejudicieze securitatea bancii

Perioada de depozitare

De la o luna la 1 an (perioada minima de inchiriere)

Avantaje:

  • siguranta (mult mai sigur decit un seif pe care il tii in casa!)
  • anonimitatea continutului (functionarii bancii nu controleaza clientul ce pune in cutie, intreg procesul se realizeaza intr-o camera separata sau intr-un separeu, clientul poate sa nu declare continutul casetei)

Dezavantaje

  • pret destul de piperat
  • daca tii bani, ei se depreciaza cu inflatia

Recomandari

  • nu tine acte de care s-ar putea sa ai nevoie imediata in cazul unei plecari precipitate (pasaport, procure, etc.)
  • protejeaza actele importante in plicuri de plastic sigilate
  • instiinteaza familia sau apartinatorii de faptul ca ai o caseta de valori si la ce banca. Viata este plina de surprize neplacute. Daca vei muri neasteptat (de exemplu intr-un accident) valorile stocate nu vor putea fi preluate de persoanele care ai vrea sa beneficieze de pe urma lor.
  • citeste cu atentie contractul de inchiriere al casetei; s-ar putea sa existe paragrafe care sa nu te avantajeze pentru tipul de obiecte pe care vrei sa le depozitezi
  • considera cu atentie varianta asigurarii continutului
  • poti reduce din costurile unei casete, folosind-o la comun cu familia sau prieteni apropiati
Standard