Cc: DAE sau tenebrele formulelor matematice bancar

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

By making the simple complex, the financial world sounds intelligent and makes you feel stupid when it comes to money. When you feel stupid, it is easier to take your money.
The Conspiracy Of The Rich, Robert Kiyosaki

„Transformind lucrurile simple in ceva complex, lumea financiara foloseste un limbaj ‘inteligent’ care te face sa te simti prost, cind vine vorba de bani. Cind te simti prost, e mai usor sa iti ia banii.”

Ce inseamna DAE?

Conform sondajului de opinie pe care il poti gasi pe site-ul bugetulfamiliei.ro, doar 29% din cei care au participat stiu raspunsul corect (Dobinda Anuala Efectiva). Oare citi dintre acestia stiu, cu adevarat, ce inseamna DAE?

Am vrut sa scriu mai demult despre subiectul DAE. Faptul ca o fac acum se datoreaza unui articol scris de Cristian Orgonas, care relateaza cazul unei institutii financiare non bancare, care da credite cu DAE 437%.

Este vorba despre un credit la care, pentru cei 1000 RON primiti, trebuie sa dai inapoi in rate saptamanale de 57.8 RON, 1502.8 de RON in 6 luni. Imediat dupa aparitia articolului, o mina de vajnici cititori revoltati l-au acuzat pe autor ca furnizeaza date gresite, ca nu stie sa calculeze, ca e un amator care scrie dupa auzite, etc.

Din pacate pentru cei care iau creditul, calculul DAE era corect, pentru ca DAE nu e dobanda obisnuita, ci un coeficient mai complex, care ia in calcul, printre altele, si perioada de timp in care se returneaza creditul.

DAE este reglementat de legea 289/2004, pe care o puteti citi aici. In aceasta lege se da formula de calcul a DAE si exemple practice. Pentru curiosi, iata formula:

K=m                 K'=m'
___     A(K)        ___      A'(K')
\   ------------- = \    -------------
/__ (1 + i)^t(K)    /__  (1 + i)^t(K')
K=1                 K'=1

unde
K = numarul de ordine al unui imprumut;
K' = numarul de ordine al unei rambursari sau al unei plati a cheltuielilor;

A(K) = valoarea imprumutului pentru numarul de ordine K;

A'(K’) = valoarea unei rambursari sau a unei plati a cheltuielilor pentru numarul de ordine K’;

SUMA = semnul care indica o insumare;

m = numarul de ordine al ultimului imprumut;

m’ = numarul de ordine al ultimei rate de rambursat sau al ultimei plati a cheltuielilor;

t(K) = intervalul, exprimat in ani si fractiuni de ani, intre data imprumutului nr. 1 si data imprumuturilor ulterioare de la nr. 2 la m;

t(K’) = intervalul, exprimat in ani si fractiuni de ani, intre data imprumutului nr. 1 si data ratelor de rambursare sau a platilor cheltuielilor de la nr. 1 la m’;

i = dobanda anuala efectiva care poate fi calculata (fie algebric, fie prin aproximari succesive, fie printr-un program pe calculator) atunci cand ceilalti termeni ai ecuatiei sunt cunoscuti prin contract sau in alt mod.

Mai simplu, aceasta se poate calcula folosind functia XIRR (o varianta a Internal Rate of Return) din Excel, functie care se gaseste numai in pachetul aditional Analyst Toolkit.

Iata ce spune un director de banca:

„DAE este o mare prostie. In primul rand, nici macar un angajat al bancii nu-l poate calcula daca nu are formula introdusa direct pe calculator, in fata. Apoi, DAE merge pe mai multe formule de calcul, cu plati egale sau inegale, si pe aproximari viitoare care pot sa nu corespunda deloc cu piata“

(sursa)

Ca sa va bag si mai tare in ceata, va voi spune ca DAE se calculeaza diferit, de la o institutie financiara la alta, ceea ce a facut ca UE sa ceara uniformizarea modalitatii de calcul a DAE, uniformizare care va avea loc din 2010 (sursa)

„Transformind lucrurile simple in ceva complex, lumea financiara foloseste un limbaj ‘inteligent’ si te face sa te simti prost, cind vine vorba de bani. Cind te simti prost, e mai usor sa iti ia banii.”

Nici nu e de mirare ca lumea nu stie de care picior sa-l apuce pe DAE !

Si totusi, DAE se foloseste si ne da informatii despre creditul pe care il vei lua. Voi incerca sa iti explic pe romaneste ce inseamna DAE si cum trebuie apreciat.

Daca te uiti cu atentie la formula de calcul al DAE, vei vedea doua variabile care sint cheia unei explicatii simple, si anume:

m’ = numarul de ordine al ultimei rate de rambursat sau al ultimei plati a cheltuielilor
t(K’)= intervalul, exprimat in ani si fractiuni de ani, intre data imprumutului nr. 1 si data ratelor de rambursare sau a platilor cheltuielilor de la nr. 1 la m’

Aceste doua variabile ne spun ca DAE depinde de:

numarul de rate in care rambursezi imprumutul
durata de timp in care rambursezi imprumutul

Ca sa intelegi, iti voi da un exemplu:
Vei primi un imprumut de 1000 RON pe care trebuie sa-l restitui. Va trebui sa restitui 1500 de RON.

cum iti convine, sa-l restitui in 15 rate sau intr-o rata?
cum iti convine, sa-l restitui peste o saptamana sau peste un an?

Evident, lumea prefera sa restituie:

in cit mai multe rate (pentru ca tu depinzi de un salariu lunar)
pe o perioada de timp cit mai mare (ca sa ai rate cit mai mici deci usor de suportat)

Plecind de la aceste concluzii de bun simt, si DAE va fi mai mic daca imprumutul e restituit pe o perioada mai mare si in rate mici.

Parca mai merge, nu?

N-are rost sa te chinui sa calculezi DAE. Poti sa-l folosesti empiric in aprecierea usurintei cu care se restituie un imprumut. Iata citeva idei (la data in care a aparut articolul):

DAE mediu pentru credite nevoi personale se invirt in jur de 27%
DAE cel mai mare, pe piata creditelor nevoilor personale este 35.45%
DAE in cazul descris de Cristian Orgonas era 437%

(conform sursa 1 si sursa 2)

Ca atare:

un DAE sub 25% se inscrie in normalitate (credite nevoi personale)
DAE intre 25-30% inseamna sa deschizi bine ochii
tot ce inseamna DAE peste 30% trebuie sa te intrebi daca merita
437%? hei, ai inebunit?

Daca vrei lucrurile si mai simplu, se poate. Cand te duci la o banca pentru un credit, intreaba:

citi bani primesti in mina
cit trebuie sa dai inapoi, inclusiv cheltuieli aditionale (vezi mai jos)
durata creditului
rata lunara
cheltuieli aditionale legate de credit (comision de acordare a creditului, comision de gestionare a contului, asigurari legate de credit, etc. etc.)

Adica:

iti convine cat profit face banca de pe spatele tau?
iti convine cit vei trebui sa platesti rate pentru produsul pe care il cumperi?
iti permiti rata lunara?

Sint intrebari simple, la care poate raspunde toata lumea. Uita de DAE si vezi daca te simti confortabil cu raspunsurile la intrebarile de mai sus.

Concluzie

Ca atare, cind banca iti mai flutura prin fata termeni exotici, ai curajul de a spune un nu politicos, cerind timp ca sa te informezi asupra situatiei. Altfel risti sa platesti a proasta, ca fraierul.

Finante personale

GRATUIT: resurse video cu Robert Kiyosaki

Inainte de a-l demonta pe Robert Kiyosaki intr-un articol special, dedicat celor mai vehementi critici ai sau, va propun o serie de inregistrari video care prezinta cateva dintre cele mai interesante aspecte din noua sa carte, Conspiracy of the rich, explicate aproape didactic. Materialele sunt in limba engleza. Iata titlurile:

The 8 Integrities of the B-I Triangle
Gold & Silver Investments
Creating Infinite Returns Through a Real Estate Investments
Creating Infinite Returns Using Paper Assets
Print Your Own Money – An Unfair Advantage
Why Do Mice Have Small Balls?

Acestea sunt cele mai interesante prezentari video din cadrul videoblogului proiectului. Sunt zeci de minute din care cu siguranta veti invata multe.

Vizionare placuta!

Finante personale

Cc: Citi bani vrei sa faci?

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul destinat dezvoltarii personale, empower.ro

Imi amintesc de seara in care am vazut pentru prima data filmul The Secret. Unul dintre invitatii care apareau in acest documentar, spunea ca aplica metoda vizualizarii in momentul in care dorea sa obtina un loc de parcare intr-o zona aglomerata. Mi-am zis, pe moment: ‘Asta e o chestie simpla, pe care as putea sa o incerc, sa vad daca functioneaza!’

Desigur, am ramas cu mult mai mult de atit din acest film intr-adevar deosebit. Asta nu m-a facut sa-mi schimb hotarirea. Chiar din ziua urmatoare am inceput sa aplic metoda. In Timisoara, mai ales in zona centrala, problema locurilor de parcare este cronica. Cu greu gasesti o zona unde sa-ti lasi masina. Ca atare, orice idee care sa-mi aduca o solutie la aceasta problema merita incercata. Aveam ceva de facut in centru si am pornit de acasa incercind sa-mi imaginez cum ajung la destinatie si cum in fata magazinului unde trebuia sa opresc se afla un loc de parcare liber. Tot timpul drumului m-am gindit la acest scenariu si am asteptat nerabdator sa vad ce se va intimpla. Cind am intrat pe strada cu pricina, am inceput sa caut un loc liber. Nu departe de magazin se afla minunea: un spatiu cit sa parchez, la o ora in care in mod obisnuit nu gaseai un loc sa pui o bicicleta.

Am intrat, am oprit motorul. Un zimbet mare, aiurit, imi lumina fata. Dupa o vreme, cind a trecut bucuria ‘victoriei’, mi-am dat seama ca putea fi o intimplare, o coincidenta. Poate aveam norocul incepatorului. Trebuia sa mai incerc.

In zilele urmatoare, de fiecare data cind plecam in oras, vizualizam un loc de parcare cit mai aproape de destinatie. In marea majoritate a cazurilor gaseam unul. Erau situatii in care toate locurile erau blocate. In acest caz faceam o tura cu masina iar la intoarcere gaseam un loc liber.

Indiferent daca ma credeti sau nu, acesta este adevarul. Iar explicatia este mult mai simpla decit ce isi imagineaza lumea. Nu e vorba de puteri psihice, de capacitati paranormale, de modificarea universului in functie de intentia mea. E pur si simplu un proces de alegere constienta. Ca sa intelegeti o sa va explic printr-un exemplu.

Sa zicem ca vrei un loc de parcare cit mai aproape de destinatia ta, intr-un oras aglomerat. Daca nu esti fixat pe obtinerea acelui loc, cu orice pret, se pot intimpla urmatoarele doua scenarii:

inainte de a ajunge la locul ‘perfect’, vezi o zona libera unde poti sa parchezi. E adevarat, e mai departe de destinatie dar, hei, e liber si, cum zice poporul, ‘nu da vrabia din mina pentru cioara de pe gard’, asa ca parchezi
ajungi la destinatie dar toate locurile sint ocupate. Esti hotarit sa dai un tur pentru a incerca din nou. Pe o strada invecinata vezi un loc liber si parchezi acolo, conform modului de gindire prezentat anterior

In ambele cazuri, ai pierdut ‘locul perfect’ doar pentru ca tu ai decis ca acel loc este prea greu de gasit. In acel moment, universul s-a pliat dupa dorinta ta, nu pentru ca ai puteri paranormale, ci pur si simplu pentru ca tu ai abandonat telul initial (gasirea unui loc de parcare linga destinatie).

Cu banii se intimpla la fel. Ai vrea sa ai bani, multi bani. Esti hotarit sa ii obtii. Iti faci un plan, actionezi. Lucrurile incep sa mearga bine dar, la un moment dat, ai o problema. Te blochezi, nu obtii ceea ce vrei. Atunci, intr-o cedare de moment, cedare care va deveni obisnuinta, iti spui ca suma de bani pe care ai fi dorit s-o cistigi lunar este prea mare. Tocmai ai primit o oferta la jumatate din valoarea ei si te hotarasti s-o accepti, pentru ca, nu-i asa, ‘vrabia din mina…’ In acel moment universul (tau) s-a mulat dupa decizia pe care ai luat-o, si-a inchis portile si a lasat doar o trecere libera: 1/2 din tinta. Ghinion? Conspiratie impotriva ta?

Nici vorba. Doar tu esti de vina, tu esti cel care a conspirat. Ai luat o decizie care ti-a limitat variantele.

Veti spune: sa-ti stabilesti o suma de bani pe care vrei sa o cistigi nu e de ajuns! Banii nu vin numai pentru ca tu stii citi vrei sa ai.

Foarte adevarat. Pentru a ajunge la un tel, trebuie mai mult decit atit:

sa stii exact cit vrei. Daca spui ‘vreau multi bani’, nu ajunge. Ce inseamna ‘multi’? o mie? doua? zece mii de euro pe luna? Multi fata de ce? E foarte important sa ai o suma clara in minte si o limita de timp in care vrei s-o obtii.
sa stii cum o vei obtine. Un plan e extrem de important. Telul tau: ‘sa fac un profit de cinci mii de euro lunar din afacerea mea care se ocupa cu cresterea ciupercilor Pleurotus.’ Suma e clara, modalitatea de atingere fixata. Nu-ti ramine decit…
sa actionezi. Apuca-te de lucru. Pune la punct afacerea, fa-o sa functioneze.
nu te lasa oprit de probleme si esecuri. N-ai ajuns la suma dorita in perioada de timp care ti-ai propus-o? Nu-i nimic, mai ‘fa o tura prin imprejurimi’ (modifica ceva la planul de afaceri, pentru a-l imbunatati) pina cind ‘se elibereaza un loc de parcare’ (apare o oportunitate de afaceri care iti va creste profitul).

Cu alte cuvinte, nu renunta la telul tau. In momentul in care te multumesti cu putin, ti-ai inchis drumul spre succes, spre telul fixat initial.

Aici e una din piedicile cele mai importante pe care le intilnim in viata. Stiu, e greu sa-ti reafirmi telul de fiecare data cind viata nu-ti da ceea ce vrei. E greu sa pornesti din nou cind problemele te tintuiesc. Dar nu exista alta cale spre succes.

Revin cu intrebarea din titlu: citi bani vrei sa faci? Scrie pe o hirtie, fa-ti un plan, urmeaza planul, ajusteaza-l din mers. La un moment dat Universul se va plictisi sa-ti puna piedici si vei ajunge la destinatie. Dar pentru asta e nevoie sa fii incapatinat.

Finante personale

Cc: Cine trebuie sa faca educatie financiara Partea a II-a

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

E clar ca in cea mai mare parte, atat parintii cat si scoala, cel putin pentru moment, nu sint in stare sa educe in domeniul finantelor personale generatiile care vor ajunge la maturitate in 10-12 ani. Reuseste cineva?

Societatea civila

impreuna

Pina acum, cel mai activ segment pare sa fie societate civila. Cum am amintit intr-un articol anterior, cele mai puternice elemente care abordeaza activ educatia financiara, le reprezinta doua organizatii non profit, CREE (Centrul Roman de Educatie Economica) si JAR (Junior Achievement Romania). Ele au avut inteligenta de a parazita sistemul de invatamant, asigurind scolarizarea profesorilor in domeniul educatiei financiare si furnizind manuale de studiu pentru ciclul primar si gimnazial. De asemenea, ele organizeaza o serie de manifestari cu caracter educativ, prin care implica tinerii la participare si actiune.

JAR este parte si in proiecte mixte, cum este Bugetul Familiei, alaturi de Autoritatea Nationa de Protectie a Consumatorului, alte organizatii plus un contribuitor privat, Provident Financial (pentru moment nu voi comenta prezenta acestuia, pentru ca subiectul este generos si il voi aborda cu alta ocazie).

Desi nu apartine propriu-zis societatii civile, pentru ca este o initiativa a unor persoane private, care nu fac parte dintr-o organizatie cu personalitate juridica, proiectul AVANTAJ LA START ramine o prezenta insolita care contine o importanta latura de educatie financiara si pro-afaceri. Cred ca aceasta forma de organizare ad-hoc a persoanelor particulare, conduse de o idee nobila si o viziune generoasa a unei echipe, poate sa faca fata cu brio oricaror probleme organizatorice sau de alta natura si va reprezenta pe viitor o componenta activa care ar putea sa aduca un aport deloc neglijabil in procesul de educatie informala a tinerilor.

Chiar daca e vorba de un proiect de grup, AVANTAJ LA START pune pe primul plan actiunea persoanelor individuale, care dincolo de orice beneficiu material doresc sa contribuie la inzestrarea tinerilor cu un bagaj de cunostinte si deprinderi care sa le aduca, intre altele, o mai buna situatie financiara. Ca orice initiativa educationala, daca va avea un impact suficient de larg, aceasta ar putea crea, la un moment dar, un efect gen „bulgare de zapada” care s-ar putea propaga pe paliere laterale, ducind la modificari pozitive la nivel local, acolo unde proiectul este larg acceptat de comunitati regionale. Acest lucru va fi posibil in masura in care:

informatiile prezentate vor avea o valoare perceputa suficient de mare pentru a tenta tinerii sa le asimileze
informatiile vor aduce metode si tehnici capabile sa produca o transformare pozitiva in finantele individului care le foloseste
echipa proiectului va avea energia necesara pentru a-l sustine suficient de mult incit acesta sa produca rezultate masurabile

AVANTAJ LA START incearca sa schimbe accentul de la societatea civila spre individ, aratind ca acesta are resurse suficiente pentru ca efortul sau sa insemne ceva important pentru ceilalti. Sper ca aceasta initiativa sa fie un motiv de inspiratie pentru alti entuziasti care sa preia conceptul si sa-l transforme in concordanta cu viziunea proprie.

Autoeducatia

citind

Cel putin pentru moment, autoeducatie ramine cea mai importanta sursa care poate aduce schimbare. Nimic nu este mai puternic decit motivatia proprie, alimentata de nemultumire sau, preferabil, de teluri inalte. Banii nu trebuie sa devina un scop in sine ci un instrument care sa ajute in dezvoltarea personala a fiecaruia dintre noi.

Ca atare, indiferent de motivatie, inclinatia spre asimilarea de informatii din domeniul finantelor personale si a zonelor conexe trebuie sa devina o prezenta zilnica in viata noastra. Cea mai simpla metoda este de a gasi, in fiecare zi, macar o jumatate de ora in care sa citim un articol de ziar, sa deschidem o carte, sa urmarim stirile economice pe internet sau sa ascultam o prezentare audio. Acest obicei produce acumulari care par neglijabile dar a caror forta se va vedea in timp.

Acumularile nu sint suficiente. Odata ce mintea noastra are un bagaj suficient de mare de informatii, trebuie sa o punem la lucru pentru a creea conexiuni. Trebuie sa incepem sa ne facem propriile analize si predictii. Ulterior sintem datori sa ne conturam propriile planuri financiare, care sa ne propulseze spre zona independentei financiare si, de ce nu, a libertatii financiare. Orice obiectiv poate fi atins in momentul in care te concentrezi suficient de mult asupra lui.

Revenind la autoeducatie, aceasta este, pentru moment, singura capabila sa ne scoata din ignoranta in care am fost condamnati de familie sau de sistemul scolar. Desigur, daca am avut norocul sa fim indrumati de parinti sau sa putem opta pentru discipline scolare alternative care studiaza domenii financiare, acesta este un bun punct de plecare pentru a ne continua studiul individual, in domenii si spre directii care se potrivesc cu personalitatea noastra si care ne pasioneaza. Nu trebuie sa ne limitam la ce primim de la altii, fie ca e vorba de parinti sau de scoala. Sintem datori sa gasim calea cea mai rapida spre competenta in domeniul finantelor personale in special si al domeniilor financiare in general. Acest lucru ne va permite sa ne imbunatatim constant si consistent situatia financiara si ne va deschide usile spre zonele realitatii pe care pina atunci nu le puteam accesa din lipsa potentei monetare.

Stiinta inseamna putere. E bine sa nu uitam acest lucru.

Carti, filme si evenimente

„Conspiratia celor bogati”- concluzii inainte de publicare

In urma cu vreo saptamina am primit un email de la site-ul in care apare publicata mare parte din ultima carte a lui Robert Kiyosaki, Conspiratia celor bogati. Este un proiect foarte interesant, care m-a inspirat sa ofer public capitolele introductive din prima mea cartea, Iesi din labirint.

Am citit ultimul capitol dat gratuit publicului din cartea lui Kiyosaki. Vor mai fi inca vreo patru capitole (daca nu ma insel) cu titlu inca neafisat, capitole care vor apare doar in cartea publicata. Cele noua capitole vor fi disponibile doar pina in data de 7 iulie, dupa care vor fi retrase de pe internet. Va invit sa le cititi (trebuie sa va faceti un cont gratuit, folositi link-ul dat mai sus), pentru ca merita.

De cum am auzit de initiativa lui Robert de a da publicitatii mare parte din noua sa carte, m-am intrebat ce l-a determinat sa faca acest lucru:

dorinta de publicitate
testarea unui nou mod de a scrie o carte
realizarea interactiunii totale intre scriitor si cititor ( comentariile prezente in forumul site-ului vor fi triate si vor apare in carte)
generozitatea
dorinta de a transmite un mesaj la cit mai multa lume

Probabil este putin din fiecare punct de pe lista de mai sus. Poate mai sint si altele. Cert este ca autorul se afla intre personalitatile care nu ezita sa experimenteze. Ceea ce este de aplaudat.

In alt articol am tratat ideea legata de termenul de conspiratie prezent in titlu si abordat extensiv in carte, despre ce cistiga si ce pierde Kiyosaki abordind aceasta problema. Nu voi reveni asupra subiectului, in schimb va recomand ultimul capitol pentru ca in el autorul ataca alte doua institutii ale statului american, indraznind sa le clasifice drept scheme Ponzi (sisteme piramidale): sistemul de asigurari de sanatate (MediCare) si bursa de actiuni. Sint din nou surprins de modul transant in care se abordeaza subiectul, chiar daca nu sint intru totul de acord cu argumentatia. Oricum, pot spune ca m-a pus pe ginduri, cu siguranta.

Cartea este foarte bine scrisa si merita aprecieri. Kiyosaki reuseste ce multi autori de finante personale nu pot sa faca: sa abordeze subiectele complicate intr-un limbaj simplu si sa le explice prin exemple extraordinar de sugestive. M-a impresionat modul in care se prezinta sistemul derivatelor financiare si cel al derivatelor de derivate. Se face analogia:

strugurii sint derivat de vita de vie (derivat simplu)
vinul este derivat de struguri (derivat de derivat)

Desi sint extrem de familiarizat cu aceste concepte deoarece am facut trading pe derivate (contracte options si futures), trebuie sa admir eleganta cu care se explica acesti termeni. Aici e forta lui Kiyosaki, pe care nimeni nu o poate contesta, desi a fost acuzat ca ‘scrie prost’.

Un alt concept bine subliniat, referitor la noile conditii economice si modul in care sa faci bani in timpul crizei, este accentuarea pe obtinerea de cash flow pozitiv (surse de venituri) si nu pe capital gain (cistig prin capitalizare). Este un concept pe care investitorii de azi incep sa-l foloseasca tot mai des pentru a se adapta la caderea burselor, situatie care a avut loc la nivel mondial. Nu mai poti face profit prin cresterea valorii de investitie pentru ca… totul se prabuseste. Esti nevoit sa faci bani altfel, din venituri colaterale (de exemplu din dividentele aduse de actiuni) sau din inchirierea de proprietati imobiliare (in locul aprecierii acestora).

Daca ar fi sa ii reprosez ceva autorului este faptul ca insista sa-si faca reclama la jocul produs de el, Cash Flow, in mod repetat si pe spatii intinse. Dar hei, e cartea lui si daca nu vrei, nu ai decit sa n-o cumperi.

Astept cu interes aparitia cartii pentru a citi ultimele capitole, care e posibil sa aduca informatii noi. Kiyosaki ramane mentorul meu si pot sa spun cu sinceritate ca ultima sa carte nu m-a dezamagit. Iar pentru a nu fi acuzat ca privesc lucrurile unilateral, am de gind sa scriu un articol destinat in totalitate criticilor care il vizeaza pe Kiyosaki. Poate chiar saptamina viitoare.

Aboneaza-te

- vei primi informatii exclusive si carti gratuite care te ajuta sa faci bani

Ce inseamna DAE?

Concluzie

Societatea civila

Autoeducatia