Finante personale

Cc: Instinctele primare si finantele personale

, , , , , , Lasa un comentariu

Acest articol a fost publicat ca si guest post in cadrul portalului dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

Motto:

„Omul este un animal social…”   Aristotel

Omul se mandreste cu superioritatea sa fata de animale, cu structura sa sociala deosebita, cu preocuparile elevate si cu tendinta netarmurita spre progres.

In realitate, suntem extrem de aproape de animalitate, prin multe din comportamentele noastre. E suficient sa te uiti la „stirile de la ora 5”, sa frunzaresti cartile de istorie sau sa aduni numarul conflictelor armate care au loc in acest moment pe Terra.

Nu trebuie sa mergem spre extrema comportamentului uman pentru a descoperi instinctele speciei, care ne domina comportamentul. Indiferent de cat de sus ne aflam pe scara sociala, indiferent de gradul de cultura pe care il avem, debordam in actiuni instinctuale. Iar finantele personale nu fac exceptie.

Inainte de a incepe lista exemplelor, sa amintim doua dintre instinctele care ne anima permanent, indiferent daca suntem constienti sau nu de ele:

  • instinctul de supravietuire
  • instinctul de reproducere

La randul lui, instinctul de supravietuire are anumite exprimari care ies la iveala extrem de puternic:

  • instinctul gregar (dorinta de apartenenta la grup)
  • conformitatea sociala (dorinta de a-si schimba comportamentul pentru a face parte din grup)
  • socio-pozitionarea (tendinta de a-ti arata o pozitie superioara in cadrul grupului)

Fiecare din elementele enumerate mai sus duc la comportamente financiare, care de multe ori sunt in contradictie cu principiile unor finante personale sanatoare. Sa le luam pe rand:

Instinctul gregar

Dorinta de apartenenta la grup este extrem de puternica. Acest comportament este un instinct legat de instinctul de supravietuire si are o explicatie clara:  sansele tale de a apuca ziua de maine, in cazul in care traiesti intr-un mediu ostil, sunt marite daca apartii unui grup.

Desi nu mai traim intr-un mediu ostil, acest instinct (ca dealtfel toate instinctele legate de supravietuire) s-a perpetuat. Iar pentru a ne integra unui grup, vom face tot ce ne sta in putinta, din punct de vedere financiar, chair daca obisnuintele grupului nu sunt, intotdeauna, egale cu preferintele noastre.

De exemplu, ne vom imbraca in acelasi stil cu grupul, vom cumpara aceleasi gadgeturi electornice, vom merge in aceleasi locatii de vacanta, doar pentru a fi „la fel cu ceilalti”. Acest lucru pune, de multe ori, o presiune suplimentara pe finantele noastre personale, daca nivelul nostru  de venit nu este similar cu cel al grupului in care vrem sa ne integram.

Conformitatea sociala

Un pas suplimentar spre integrare in grup este dat de comportamentul de conformitate sociala. Este asa zisul „efect de turma”.

„Cum? Tu nu ti-ai cumparat celular? Toata lumea are azi celulare!” Chiar daca nu iti este necesar, chiar daca ti se pare o amenintare pentru sanatatea ta, iti vei lua celular pentru a scapa de presiunea grupului. Sub actiunea acestuia, iti vei schimba comportamentul si setul de valori. Vei gasi intrebuintari interesante celularului (poti asculta muzica pe el!) si vei vedea ca e chiar „necesar”. „Cum am putut sa ma descurc pana acum fara el?”

Aceasta cheltuiala suplimentara, care in mod normal nu ai fi facut-o, se datoreaza unui instinct mai degraba decat unui comportament logic.

Socio-pozitionare

Privit din afara, acest tip de comportament poate fi de-a dreptul bizar. Te uiti la Georgel:

  • si-a cumparat o casa cu patru dormitoare, desi are doar doi copii iar oaspetii vin foarte rar pe la el
  • si-a cumparat, pe langa autoturismul pe care il avea,  un microbuz de 8 locuri, chiar daca in ultimii doi ani s-a dus in concediu cu avionul

Aceste comportamente au ca motiv dorinta lui Georgel de a fi cel putin la la acelasi nivel cu seful sau (casa cu patru dormitoare) si la un nivel mai ridicat decat venicul Costica (care nu are decat o masina). Ce mai conteaza ca Georgel nu foloseste lucrurile pe care le-a luat (dormitoare stau neocupate, microbuzul il porneste doar la sarbatori). Ce mai conteaza ca Georgel face fata cu greu ratelor la banca, datorita acestor achizitii!

Instinctul de reproducere

Am mai vorbit despre acest subiect, mai mult sau mai putin voalat, in articolul „Trei decizii financiare in momente emotionale„. Era vorba de casatorie si aducerea pe lume a copiilor.

Nu vreau sa adaug in plus decat un citat pe care l-am auzit de la psihologul Pera Novacovici si care mi s-a parut extrem de relevant:

„Intreaga lume poate fi privita ca un urias ritual de imperechere”

Daca stai sa te gandesti bine, 90% din cumparaturile tinerilor necasatoriti, care isi cauta un partener sexual (a se citi „prieten”), sunt determinate de instinctul de a atrage sexul opus. De la haine la ultimele gadgeturi, vrem sa fim „cool”, sa fim „bagati in seama” de femei/barbati. Iar asta ne determina sa facem cele mai extravagante cheltuieli, chiar daca inseamna sa ramanem „pe zero” pana la viitorul salariu, sau  sa ne imprumutam la banca.

Concluzie

Instinctele prezentate mai sus sunt doar o parte din cele care ne conduc in mod obisnuit viata, desi nu ne dam seama de asta. Obisnuim sa justificam in fel si chip deciziile noastre, dar daca am cunoaste putina psihologie, psihologie sociala si de grup, vom vedea ca in spatele motivatiilor noastre stau, de cele mai multe ori,  instincte mascate.

Intotdeauna aceste instincte vor interfera sau chiar vor determina modul in care ne cheltuim banii. Finantele personale sunt puse adesea sub presiuni enorme pentru ca luam decizii instinctuale, in loc sa ne folosim capacitatile de analiza logica.

De aceea e bine, atunci cand tocmai esti pe punctul de a cumpara ceva (mai ales daca este scump), sa te intrebi daca decizia ta este rodul gandirii sau al instinctului. Crezi ca poti?

Standard
Finante personale

Urmareste veniturile si cheltuielile

, , , , 3 comentarii

O sa incep cu o poveste despre un gradinar si stropitoarea lui preferata.

A fost odata un gradinar, care isi castiga existenta crescand flori, pe care le vindea la piata. Zi de zi se ocupa de florile sale, ca sa creasca in cele mai bune conditii,  sa fie sanatoase si aratoase: plivea terenul de buruieni, punea ingrasamant intre randurile de plante, uda florile cu stropitoarea lui preferata.

Avea o stropitoare de care era foarte mandru! O mostenise de la bunicul sau, care fusese tot gradinar. Era impodobita cu floricele de tabla, nituite intr-un brau ornamental, era suficient de mare pentru a putea duce o cantitate generoasa de apa dar nu prea grea pentru a te obosi, isi arcuia manerul intr-o forma eleganta, largita la nivelul palmei pentru a fi comod la purtat. Cu alte cuvinte, era o minunatie de stropitoare. Avea o singura meteahna: era foarte veche.

De aceea, atunci cand, obosita de vreme si de rugina, stropitoarea incepuse sa curga, gradinarul nu s-a preocupat prea tare. A continuat s-o foloseasca, pentru ca tinea prea mult la ea.

Nici gradinarul nu era tocmai in floarea varstei. La cei peste cincizeci de ani ai sai, nu vedea prea bine, asa ca, de multe ori, nu putea zari cum trebuie nivelul apei, prin deschiderea folosita la incararea stropitorii, atunci cand mergea cu ea la fantana, ca s-o umple. Astfel gradinarul nu ducea, de fiecare data, aceiasi cantitate de apa. Stropitoarea era cand mai usoara, cand mai grea, dar gradinarul se obisnuise si cu aceasta problema: pur si simplu umplea stropitoarea de cate ori era nevoie pentru a uda florile lui minunate.

Si uite asa, gradinarul observa ca ii ia tot mai mult timp sa ude florile. De vina putea sa fie varsta sa inaintata, care ii agata o seama de ani de fiecare picior, scurtandu-i pasul. Sau poate faptul ca gaurile din stropitoare se largeau de la o saptamana la alta, strapunse de rugina neobosita. Sau, cine stie, poate din cauza  vederii sale incetosate, care nu-l ajuta sa umple stropitoarea pana la capat.

Zi de zi, gradinarul muncea tot mai mult la udatul florilor, pentru ca nu se incumeta sa-si cumpere o pereche de ochelari si pentru ca nu se putea desparti de stropitoarea lui preferata.

Aceasta poveste cu talc ne vorbeste despre problema gradinarului. Hai sa ne gandim, de ce acesta trebuia sa se oboseasca la udatul florilor.

Textul integral al capitolului a fost disponibil GRATUIT pentru cititorii fideli ai site-ului  Milionarul Mioritic.
Pentru a fi informat despre aparitia cartii si pentru a putea lansa o precomanda, care iti permite achizitionarea cartii cu o reducere semnificativa,  te rog viziteaza aceasta pagina.

Standard
Finante personale

Nu mai lua alte credite

, , 2 comentarii

„Sa gresesti e omeneste, sa perseverezi in greseala e diabolic”

Seneca

Cum spuneam, ai o problema.

Problema ta este acuta, daca esti pe punctul de a pierde casa in care traiesti. Ea poate fi cronica, daca abia esti in stare sa supravietuiesti financiar, datorita ratelor impovaratoare, pe care trebuie sa le platesti, luna de luna.

Ratele te secatuiesc, iti mananca mare parte din venituri, lasandu-ti prea putini bani pentru nevoile zilnice, ale tale si ale familiei tale. Cu toate acestea, esti pe punctul de a lua un nou credit.

De ce?

Aceasta este prima si cea mai importanta intrebare pe care trebuie sa ti-o pui. De fapt, este o intrebare multipla, pe care e imperios necesar sa ti-o pui, daca esti in situatia descrisa mai sus:

  • de ce  uiti atat de usor ca ratele iti sugruma veniturile?
  • de ce nu intelegi ca orice credit luat in plus, iti va face viata si mai groaznica?
  • de ce continui sa crezi ca iti poti permite noi cumparaturi pe credit?
  • de ce nu iei in considerare alte modalitati de cumparare, decat creditul?
  • de ce nu intelegi ca TREBUIE  sa te opresti?

Fiecare dintre aceste intrebari au un raspuns, un raspuns pe care eu pot sa ti-l propun, dar tu trebue sa-l constientizezi…

Textul integral al capitolului a fost disponibil GRATUIT pentru cititorii fideli ai site-ului  Milionarul Mioritic.
Pentru a fi informat despre aparitia cartii si pentru a putea lansa o precomanda, care iti permite achizitionarea cartii cu o reducere semnificativa,  te rog viziteaza aceasta pagina.

Standard
Finante personale

Reactia bancilor la OUG 50: aroganta si sfidare

, , , , , 7 comentarii

La timpul potrivit, am scris despre conflictul dintre banci si clientii acestora, referitor la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.50, referitoare la unele schimbari ce trebuie aduse contractelor de creditare (detalii aici si aici).

Intre timp, lucrurile par sa se fi linistit, in sensul ca presa nu mai aminteste despre lupta dintre clientii care au dat in judecata bancile, pentru ca odata cu contractul aditional care trebuia semnat cu clientii, pentru a se alinia la OUG 50, bancile au introdus clauze abuzive, care puteau duce la marirea ratelor.

Desi nu mai e sub radarul presei (care in mod normal nu e interesata decat de vestile-bomba), subiectul continua sa fie important, pentru a arata modul in care cele mai multe banci inteleg sa-si tratez clientii. Pentru a exemplifica, voi reproduce un dialog, pe care l-am primit prin email, intre un client al unei banci care se claseaza in top 3 intre bancile din Romania si o angajata al bancii. Acest dialog a avut loc cu ocazia discutiei legate de semnarea actului aditional.


Clientul: As dori sa atingem cateva puncte, pe care vreau sa discutam sau unde am neclaritati.
Angajata bancii: Desigur!
C: la punctul … din contract se prevede ca in cazul in care apar modificari ale indicelui EURIBOR sau alte schimbari ce trebuie comunicate clientului, banca il va notifica in scris, SMS, prin telefon, etc.
AB:Asa este.
C:In contract nu se specifica clar. As dori sa adaugam in contract ca optez pentru notificarea prin SMS. Se poate adauga acest lucru?
AB:Banca isi rezerva dreptul de a notifica clientul printr-o metoda la alegerea ei.
C:Sunt sigur ca nu e complicat. Stiu de exemplu ca acest lucru se specifica clar la contractele bancii X.
AB:Banca isi rezerva dreptul de a notifica clientul printr-o metoda la alegerea ei.
C:Am inteles, dar nu cres ca e atat de complicat…
AB:Nu puteti sa ne impuneti metoda prin care notificam.
C:Nu vreau sa impun, e o rugaminte pentru ca, de exemplu, trebuia, conform OUG50, sa ne notificati sa ne prezentam la banca pentru a primi actul aditional. Si nu ati facut acest lucru…
AB:Banca a facut toate eforturile pentru a va notifica.
C:Inteleg, dar sa stiti ca nu ne-a anuntat nimeni.
AB:Banca a facut toate eforturile…
C:Doamna, va spun, nu am primit nici scrisoare, nici telefon, nici SMS, de aceea consider ca e important sa apara in actul aditional…
AB:Banca a notificat.Puteti sa demonstrati ca n-am facut-o?
C: Dar nici Dumneavoastra nu puteti demonstra ca ati facut-o!
AB:Nu ridicati tonul la mine!
C(mai calm):Oricum, Dumneavoastra nu sunteti pusa aici decat sa repetati linia de politica bancara care vi se impune de la sefi…
AB: (nu raspunde)

Pana la urma clientul a semnat actul aditional in forma prezentata de banca, pentru ca singura sansa pentru a-si impune punctul de vedere era sa dea banca in judecata. Banca nu era dispusa sa modifice nici un punct din actul aditional.

Aceasta discutie, alaturi de sutele de procese intentate bancilor cu ocazia procesului de implementare al OUG 50, scot la iveala o serie de realitati:

  • banca negociaza intotdeauna de pe pozitii de forta (vrei, bine, nu vrei, ne vedem la tribunat)
  • banca isi impune intotdeauna conditiile (ne vedem la tribunal)
  • banca se foloseste de capacitatea ei financiara de a angaja avocati bine pregatiti, care ii permite sa aiba sanse sporite in procesele cu clientii
  • banca gaseste fisuri in normele legislative, si le speculeaza (de exemplu, e greu sa demonstrezi ca banca nu te-a notificat, de aceea banca te sfideaza si iti spune sub o forma voalata:” Nu te-am notificat si nu ai cum sa demostrezi ca nu te-am notificat!”
  • banca va calca cu buna stiinta textul legii, aducand in actul aditional clauze suplimentare, fapt interzis de lege prin articolul 95 punctul 4: („Se interzice introducerea in actele aditionale a altor prevederi decat cele din prezenta ordonanta de urgenta. Introducerea in actele aditionale a oricaror altor prevederi decat cele impuse de prezenta ordonanta de urgenta sunt considerate nule de drept.”). Clientii semneaza fara sa citeasca.

Toate aceste tipuri de comportament, si altele similare, prezente la cele mai multe banci care activeaza in sistemul bancar romanesc, arata cu claritate exceptionala care este adevaratul raport dintre banca si client: banca isi trateaza clientii cu arogata si sfidare.

De aceea, inainte de a lua un credit, e bine sa cunosti aceasta realitate, sa nu fii amagit de super-campaniile de marketing si imagine ale bancilor si sa deschizi bine ochii la contractele pe care le semnezi.

Standard
Finante personale

Cc: Bancile ar trebui sa nu se bazeze pe „Principiul Lapusneanu”

, , , , , , , , , , Lasa un comentariu

Imagine: konr4d

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

Una din  replicile  pe care reuseste sa le retina elevul de curs primar, la Limba romana, este cea spusa de Alexandru Lapusneanu in nuvela „Alexandru Lapusneanul” de Costache Negruzzi: „Prosti, dar multi…

Aceasta replica memorabila pare sa fi fost pe buzele celor care au scris contractele de credit la unele banci din Romania, contracte care au fost folosite in perioada de maxima exuberanta a creditului romanesc.  Pe atunci, romanul doritor de confort si statut social a asaltat cu veselie agentiile bancare, inchizand zambitor ochii in momentul in care si-a pus semnatura in partea de jos a romanelor foiletonice ce contineau conditiile de rambursare a creditelor pe care erau pe punctul de a le lua.

Aceasta miscare de masa a populatiei a fost, cel putin in parte, determinata de refularile pe care le-a produs comunismul, apoi primii ani ai „democratiei salbatice” de dupa revolutie”. Au imbratisat cu nonsalanta creditul bancar, ca o salvare din nevoi sau pentru a-si atinge standardul de viata pe care si-l doreau.

Au pornit de la ideea: „luam acum, platim (vedem noi) mai tarziu” si de la presupunerea ca lucrurile nu au cum sa mearga prost. Au semnat si s-au ingropat. De ce? Pentru simplu motiv ca nu au facut minimum de efort pentru a intelege clauzele contractuale si posibilitatea ca veniturile lor sa se diminueze. Cu alte cuvinte, din lipsa unor informatii minime de finante personale.

E usor sa acuzi. Eu am fost mult mai favorizat: unul dintre cele mai importante lucruri pe care le-am invatat de la mama mea (contabila de meserie) este ca :

In cazul in care semnezi un act, citeste-l cu atentie, de parca ar fi condamnarea ta la moarte. Ai grija, sa nu ti-o semnezi cu propra mana!

Aceasta recomandare am transmis-o fiicei mele, desi are doar 14 ani. I-o voi repeta intr-una, de fiecare data cand am ocazia. Daca fiecare parinte ar fi facut la fel, romanii nu ar mai fi semnat cu aceaiasi usurinta contracte de credit cu bancile din Romania.

Acum, la cativa ani dupa declansarea crizei economice si financiare, romanii regreta semnaturile pe care le-au dat. Cu salariile inghetate de patroni, reduse de stat sau, mai rau, disponibilizati, romanii se trezesc ca au, in familie, un singur slariu care nu le ajunge sa acopere ratele pe care le au la credite.

Acestia sunt cei mai oropsiti. O mare parte dintre „ceilalti”, care inca reusesc (la limita) sa acopere ratele bancare, vad cum bancile, prevalandu-se de conditiile din contractele de credit, maresc fara retineri comisioanele sau dobanzile la creditele existente, fara motiv sau din motive „de criza”. Si uite asa, o rata lunara de 100 de euro ajunge la 120 de euro, apoi la 150 de euro, apoi… cine mai stie.

Clientii incep sa se revolte. Primul pas este sa mearga la banca, sa se planga. Li se raspunde invariabil: „e criza, suntem nevoiti sa crestem rata, asa scrie in contract”. Omul injura, se cearta cu functionarul bancar (care, evident, este doar un paratrasnet). Pleaca acasa, spune sotiei, se plange prietenilor si cunoscutilor. Toti ridica din umeri. Tensiunea creste si  simte nevoia sa si-o descarce. Cum nu poate sa iasa in strada si sa strige de unul singur, incepe sa injure bancile si sistemul bancar… pe internet. Forumurile sunt pline de oameni frustrati, unii la capatul puterilor (psihice si financiare), care isi descarca naduful in sptiul virtual.

Fenomenul a mocnic un timp, pana ce au aparut persoane cu stofa de lideri, care au inceput sa organizeze si sa canalizeze aceste sentimente: au infiintat grupuri ale clientilor nemultumiti, care vor sa negocieze cu bancile. Astfel de grupuri vor sa declanseze in paralel sute de procese sau procese colective cu bancile la care au credite, pentru a modifica termenii abuzivi a contractelor sau pur si simplu pentru a forta banca sa renegocieze contractul.

Lucrurile au inceput sa se complice, deoarece:

  • grupurile de clienti nemultumiti au gasit avocati care sa le reprezinte, unul dintre ei fiind Gheorghe Piperea
  • conform Ordonantei de Urgenta 50 privind creditele de consum, bancile trebuie sa semneze acte aditionale cu clientii, in care bancile vor sa introduca „pe usa din dos” , in aceste acte aditionale, clauze favorabile lor, cum ar fi transformarea comisionului de risc in comision de administrare (sursa)

Ca atare, clientii bancilor se organizeaza, fie pentru a denunta conditiile dubioase ale contractelor deja semnate, fie pentru a preintampina introducerea unor clauze, la fel de dubioase, cu ocazia noilor acte aditionale care trebuie semnate, conform OUG 50/2010

Iata o lista a catorva grupuri de acest fel si  cateva date statistice referitoare la ele (pentru data de 9 septembrie 2010):

  • Volksbank -membri: 2152 ,  mesaje> 3200
  • Alphabank -membri:347,  mesaje>240
  • BCR -membri:885,  mesaje>2800
  • Raiffeisen -membri:248,  mesaje>470
  • BRD -membri:118,  mesaje > 65
  • ING -membri:471,  mesaje >632
  • RBS -membri:134 ,  mesaje>300
  • Bancpost -membri:246,  mesaje >790
  • OTP-membri: 242,  mesaje >480
  • Banca Romaneasca -membri:71,  mesaje >130
  • Banca Transilvania -membri:61,  mesaje >140
  • Piraeus -membri:24,  mesaje >10
  • Unicredit -membri:17,  mesaje >5

Important de precizat este ca numarul de mesaje este cel din primele 9 zile din septembrie!

Concluzii care se pot desprinde din informatii prezente pe grup si din analiza datelor de mai sus:

  • grupurile sunt active de cel mult trei luni
  • in primele noua zile ale lunii septembrie sunt, in unele cazuri, mai multe mesaje decat in toata luna august
  • cresterea grupurilor pare a fi explodat in luna septembrie
  • cel mai mare grup este cel al clientilor Volksbank (2152)
  • cel mai mic grup este cel al clientilor Unicredit (17)
  • cel mai activ grup este cel al clientilor Bancpost (mai mult de 3 mesaje pe membru, in 9 zile de activitate)

Cauza „exploziei” numarului de noi membri din luna septembrie se datoreaza, fara indoiala, expunerii de care au beneficiat aceste grupuri in presa financiara si nu numai. Mass media s-a dovedit a fi sensibila la stire, nu pentru ca ar dovedi spirit civic, ci pentru ca e o stire cu priza la public.

Ce vor acesti oameni?

  1. sa atraga atentia bancilor
  2. sa devina suficiet de puternici pentru ca bancile sa-i ia in considerare ca partener de discutii
  3. sa desfiintele clauzele abuzive din contracte
  4. sa renegocieze clauzele contractuale
  5. sa modifice unele prevederi legale pentru ca asemenea situatii sa nu se repete
  6. altele cereri, mai mult sau mai putin legate de aspectele de mai sus

Ce au obtinut sau vor putea obtine acesti oameni?

Deja au obtinut punctele 1 si 2.

Probabil vor reusi, la nivel individual, punctul 4.

Ma indoiesc profund ca aceste grupuri isi vor mentine „constiinta civica” dupa ce obtin punctul 4, in sensul continuarii „luptei” pentru a obtine punctele 3 si 5, pentru „restul populatiei”

Esti nemultumit de conditiile creditului tau?

Daca da, ai putea sa te inscrii in grupurile de discutii care contin clienti ai bancii la care ai creditul. E bine sa citesti cat mai multe mesaje din arhiva gruplui, desi e destul de greu sa citesti mii si mii de mesaje. Ai putea filtra mesajele dupa cuvinte cheie, legate de problemele tale.

Daca vei considera necesar, ai putea sa te alaturi masurilor legale pe care vor sa le declanseze aceste grupuri (darea in judecata a bancii, pentru a obtine modificarea clauzelor contractuale).

Acum, in situatia in care te afli, trebuie sa faci ce nu  ai facut atunci cand ai semnat contractul de care esti nemultumit:

  • sa te informezi despre „regulile jocului”, citind cat mai multe articole pe teme de finante  personale, mai ales cele pe teme de credite bancare
  • sa te informezi despre prevederile legale legate de creditare
  • sa citesti cu atentie contractul tau de creditare

Apoi:

  • sa-ti faci un plan cu privire la revizuirea contractului
  • sa studiezi mesajele din grupurile de clienti nemultumiti ai bancii la care ai contractul) si sa vezi in ce masura actiunile lor pot sa te ajute pe tine

Nu te afli in aceasta situatie?

Profita de aceasta poveste adevarata pentru a invata ceva. De asemenea, deschide ochii si citeste cu atentie actul aditional pe care va trebui sa-l semnezi cu banca, in conformitate cu OUG50/2010. Ca sa nu-ti para rau, mai incolo!

Resurse:

http://blog.flavian.ro/2010/09/grupuri-de-clienti-pentru-diferite.html

http://businessday.ro/09/2010/cine-are-dreptate-in-disputa-dintre-clienti-si-banci/

http://hymerion.ro/2010/09/08/ce-vor-de-fapt-clientii-bcr-cateva-vorbe-despre-banci-si-clienti.html

http://www.capital.ro/articol/bancile-tot-mai-aproape-de-procese-cu-clientii-lor-138909.html

http://www.gandul.info/news/bancile-date-in-judecata-in-procese-colective-clientii-isi-pregatesc-strategiile-pe-forumuri-si-grupuri-de-discutii-7079828

http://www.financiarul.com/articol_50072/clientii-nemultumiti-ameninta-institutiile-bancare-cu-procese-colective.html

http://hymerion.ro/2010/09/06/cum-au-reactionat-bancile-la-scandalul-cu-proprii-clienti-o-analiza-simpla.html

http://www.money.ro/banci/volsbank-schimba-contractele-de-credit-comisionul-de-risc-ramane-dobanzile-scad-nesemnificativ.html

Standard