In atentia mea

Vanzarile online si tzepele pe internet

, , , , , , 3 comentarii

Image: TALUDA

In ultimul timp, tot mai mult ma intalnesc cu reticenta oamenilor, atunci cand cumpara de pe internet. Acest tip de reactie negativa, cand vine vorba de a face shopping online, tine de experienta negativa a fiecarei persoane in parte sau de experienta negativa a cunostintelor, ori, pur si simplu, de „folclorul” online, legat de tzepe.

Sigur, exista tezepe cu produse vandute online, si nu putine. Romanii sunt recunoscuti ca shmekeri notorii, care vor sa faca bani prin astfel de metode, iar acest lucru ne indeamna, pe toti, la prudenta. E normal, e chiar de dorit sa incerci sa-ti dai seama dinainte daca o oferta online este teapa sau nu. Ca sa te ajut, iti voi face o scurta lista de modalitati prin care poti sa-ti faci o idee cat-de-cat corecta despre o oferta su alta.

Iata lista, aplicabila la produsele vandute pe „netul romanesc”:

Cine vinde?

Trebuie sa te uiti cu atentie cine vinde produsul. Daca e vorba de o persoana fizica, pur si implu, trebuie sa-ti pui un semn de intrebare, si e mai greu de verificat.  Daca e vorba despre o firma, un PFA sau cineva similar, care are un cod fiscal, respectiva entitate juridica poate fi cautata pe internet, identificata si eventual localizata.

De exemplu, agentul meu de vanzari si publicitate este Simona Hupov PFA, deci poti cauta sa vezi daca un asemenea PFA exista sau este fictiv. Iti spun eu, exista, iar cei care primesc in coletul cu cartile mele, facturile de vanzare, emise de acest PFA, pot sa confirme.

Poti gasi recomandari?

O alta varianta este sa cauti persoane /firme in care ai incredere, care sa confirme sau sa infirme existenta firmei sau persoanei care vinde respectivvul produs pe internet. De exemplu, daca ai incredere in mine (si sper sa ai…) atunci poti sa iei recomandarea mea ca o „nota de buna purtare” acordata celui care iti ofera produsul. De exemplu, zilele acestea promovez cursul Blogsens a lui Tudor Mateescu, un cunoscut de-al meu, care m-a ajutat in probleme de marketing online, care m-a ajutat cu un material (interviu) pentru proiectul meu AVANTAJ LA START. Pot sa certific pentru el, deci daca ai incredere in mine, atunci acorda-i o „bila alba” lui Tudor Mateescu.

Ce garantii da?

„Apoi, pot sa cred ce zice omu’?”, ar spune in grai neaos un ardelean. E simplu: poti sa te uiti la garantiile de pe site, daca sunt asemenea garantii de returnare. Dar cel mai simplu, vezi prin ce sistem de plata se vinde produsul.

Vanzarea prin sisteme consacrate, cum sunt ClickBank si Plimus, este un „sigiliu de garantie”. Cand se vinde prin ele, banii ajung la ClickBank (respectiv la Plimus)! Ca atare, vanzatorul e la mana sistemului. Pentru ClickBank exista garantii de returnare a produsului de pana la 60 de zile, la Plimus 30 de zile (daca gresesc, va rog sa ma corectati).

Ca atare, daca produsul este o tzeapa, dar e vandut prin ClickBank, Plimus sau alte sisteme recunoscute ca a fi serioase, nu trebuie sa-ti faci griji, garantia e subinteleasa si poti sa-ti iei banii inapoi, daca nu-ti convine produsul.

Ca exemplu, daca ai studiat link-ul meu de afiliat, de mai sus, de la cuvintele „cursul Blogsens„, vei vedea ca este de la Plimus, deci ai garantie de la Plimus pentru acest produs. Nu-ti place, ceri returnare de fonduri. Niciun risc!

Verificari incrucisate

Asta am patit-o chiar eu! Mi-a povestit tipograful meu, seful editurii si tipografiei Gordian, ca a primit un telefon si a fost intrebat daca a auzit de unul Luca Dezmir si daca i-a tiparit cartea „Iesi din labirint”. A primit raspunsuri afirmative in ambele cazuri, in plus recomandari sa cumpere cartea (multumesc, Alex!).

Deci, daca ai posibilitatea sa faci o verificare incrucisata de acest fel, fa-o!

Alte metode de verificare

  • recenzii de pe internet
  • pareri ale consumatorilor in forumuri
  • afilierea vanzatorului la institutii de vanzare, verificare, control oficiale
  • cautari pe google despre vanzator, cu cuvinte cheie ca „tzeapa, teapa, scam” etc. -ATEN TIE!, sunt bloggeri rauvoitori care, pentru a face trafic, arunca cu gunoi in cine prind. Chiar daca nu va dau exemple , voi stiti despre cine vorbesc…

Concluzie

Chiar daca site-ul unui vanzator online arata nasol, chiar daca arata asemanator cu alte site-uri care ti-au dat tzeapa, chiar daca foloseste metode de marketing care tu le asociezi cu tzepari, fii destept: urmeaza lista de verificari de mai sus si determina singur daca e vorba de o teapa.

Cu alte cuvinte, nu te lua dupa o impresie de moment, ci fa verificari!

Iti urez shopping in siguranta!

Standard
Finante personale

Cc: Instinctele primare si finantele personale

, , , , , , Lasa un comentariu

Acest articol a fost publicat ca si guest post in cadrul portalului dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

Motto:

„Omul este un animal social…”   Aristotel

Omul se mandreste cu superioritatea sa fata de animale, cu structura sa sociala deosebita, cu preocuparile elevate si cu tendinta netarmurita spre progres.

In realitate, suntem extrem de aproape de animalitate, prin multe din comportamentele noastre. E suficient sa te uiti la „stirile de la ora 5”, sa frunzaresti cartile de istorie sau sa aduni numarul conflictelor armate care au loc in acest moment pe Terra.

Nu trebuie sa mergem spre extrema comportamentului uman pentru a descoperi instinctele speciei, care ne domina comportamentul. Indiferent de cat de sus ne aflam pe scara sociala, indiferent de gradul de cultura pe care il avem, debordam in actiuni instinctuale. Iar finantele personale nu fac exceptie.

Inainte de a incepe lista exemplelor, sa amintim doua dintre instinctele care ne anima permanent, indiferent daca suntem constienti sau nu de ele:

  • instinctul de supravietuire
  • instinctul de reproducere

La randul lui, instinctul de supravietuire are anumite exprimari care ies la iveala extrem de puternic:

  • instinctul gregar (dorinta de apartenenta la grup)
  • conformitatea sociala (dorinta de a-si schimba comportamentul pentru a face parte din grup)
  • socio-pozitionarea (tendinta de a-ti arata o pozitie superioara in cadrul grupului)

Fiecare din elementele enumerate mai sus duc la comportamente financiare, care de multe ori sunt in contradictie cu principiile unor finante personale sanatoare. Sa le luam pe rand:

Instinctul gregar

Dorinta de apartenenta la grup este extrem de puternica. Acest comportament este un instinct legat de instinctul de supravietuire si are o explicatie clara:  sansele tale de a apuca ziua de maine, in cazul in care traiesti intr-un mediu ostil, sunt marite daca apartii unui grup.

Desi nu mai traim intr-un mediu ostil, acest instinct (ca dealtfel toate instinctele legate de supravietuire) s-a perpetuat. Iar pentru a ne integra unui grup, vom face tot ce ne sta in putinta, din punct de vedere financiar, chair daca obisnuintele grupului nu sunt, intotdeauna, egale cu preferintele noastre.

De exemplu, ne vom imbraca in acelasi stil cu grupul, vom cumpara aceleasi gadgeturi electornice, vom merge in aceleasi locatii de vacanta, doar pentru a fi „la fel cu ceilalti”. Acest lucru pune, de multe ori, o presiune suplimentara pe finantele noastre personale, daca nivelul nostru  de venit nu este similar cu cel al grupului in care vrem sa ne integram.

Conformitatea sociala

Un pas suplimentar spre integrare in grup este dat de comportamentul de conformitate sociala. Este asa zisul „efect de turma”.

„Cum? Tu nu ti-ai cumparat celular? Toata lumea are azi celulare!” Chiar daca nu iti este necesar, chiar daca ti se pare o amenintare pentru sanatatea ta, iti vei lua celular pentru a scapa de presiunea grupului. Sub actiunea acestuia, iti vei schimba comportamentul si setul de valori. Vei gasi intrebuintari interesante celularului (poti asculta muzica pe el!) si vei vedea ca e chiar „necesar”. „Cum am putut sa ma descurc pana acum fara el?”

Aceasta cheltuiala suplimentara, care in mod normal nu ai fi facut-o, se datoreaza unui instinct mai degraba decat unui comportament logic.

Socio-pozitionare

Privit din afara, acest tip de comportament poate fi de-a dreptul bizar. Te uiti la Georgel:

  • si-a cumparat o casa cu patru dormitoare, desi are doar doi copii iar oaspetii vin foarte rar pe la el
  • si-a cumparat, pe langa autoturismul pe care il avea,  un microbuz de 8 locuri, chiar daca in ultimii doi ani s-a dus in concediu cu avionul

Aceste comportamente au ca motiv dorinta lui Georgel de a fi cel putin la la acelasi nivel cu seful sau (casa cu patru dormitoare) si la un nivel mai ridicat decat venicul Costica (care nu are decat o masina). Ce mai conteaza ca Georgel nu foloseste lucrurile pe care le-a luat (dormitoare stau neocupate, microbuzul il porneste doar la sarbatori). Ce mai conteaza ca Georgel face fata cu greu ratelor la banca, datorita acestor achizitii!

Instinctul de reproducere

Am mai vorbit despre acest subiect, mai mult sau mai putin voalat, in articolul „Trei decizii financiare in momente emotionale„. Era vorba de casatorie si aducerea pe lume a copiilor.

Nu vreau sa adaug in plus decat un citat pe care l-am auzit de la psihologul Pera Novacovici si care mi s-a parut extrem de relevant:

„Intreaga lume poate fi privita ca un urias ritual de imperechere”

Daca stai sa te gandesti bine, 90% din cumparaturile tinerilor necasatoriti, care isi cauta un partener sexual (a se citi „prieten”), sunt determinate de instinctul de a atrage sexul opus. De la haine la ultimele gadgeturi, vrem sa fim „cool”, sa fim „bagati in seama” de femei/barbati. Iar asta ne determina sa facem cele mai extravagante cheltuieli, chiar daca inseamna sa ramanem „pe zero” pana la viitorul salariu, sau  sa ne imprumutam la banca.

Concluzie

Instinctele prezentate mai sus sunt doar o parte din cele care ne conduc in mod obisnuit viata, desi nu ne dam seama de asta. Obisnuim sa justificam in fel si chip deciziile noastre, dar daca am cunoaste putina psihologie, psihologie sociala si de grup, vom vedea ca in spatele motivatiilor noastre stau, de cele mai multe ori,  instincte mascate.

Intotdeauna aceste instincte vor interfera sau chiar vor determina modul in care ne cheltuim banii. Finantele personale sunt puse adesea sub presiuni enorme pentru ca luam decizii instinctuale, in loc sa ne folosim capacitatile de analiza logica.

De aceea e bine, atunci cand tocmai esti pe punctul de a cumpara ceva (mai ales daca este scump), sa te intrebi daca decizia ta este rodul gandirii sau al instinctului. Crezi ca poti?

Standard