Finante personale

Cc: Fructifica momentul

, , 3 comentarii

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

Inevitabil stirile despre criza circula.

  • am auzit de la o sursa bine informata ca inainte de criza, la Camera de munca din Timisoara erau in medie 50 de persoane pe zi in cautare de locuri unde sa se angajeze. In aceste zile se formeaza cozi iar numarul de cereri, zilnic, se ridica la 300.
  • in rindul cunostintelor mele care activeaza ca liber profesionisti sau au mici afaceri sint persoane care sustin ca aceste luni de inceput ale anului au fost foarte bune, in comparatie cu sfirsitul anului trecut si pun acest rezultat pe seama faptului ca „ne-am adaptat psihologic la criza”

Discutam chiar ieri cu o doamna care are un mic magazin de produse naturiste, despre criza si perceptia acesteia. Dinsa sustinea ca nu stie ce sa zica despre criza, pentru ca nu prea o simte, deci e inclinata sa creada ca e vorba doar de propaganda de la televizor. Atunci i-am relatat despre unchiul meu, care a emigrat in California acum 30 de ani, si care mi-a spus ca nu a vazut atita saracie de cind e acolo (traieste intr-o suburbie bine cotata din San Diego).

Desi nu stiu sa aiba studii in domeniul economiei sa s-o preocupe asa ceva, Doamna mi-a spus:

Se pare ca lucrurile pentru care ne acuza vestul, ca sintem inapoiati din punct de vedere economic si bancar, reprezinta tocmai cauza pentru care nu simtim criza. In plus, noi sintem obisnuiti, fata de occidentali. Pe vremea lui Ceausescu stateam la coada cu noaptea in cap ca sa cumparam un pachet cu <<fratii Petreus>> (pui de Avicola, deosebit de mici, vinduti pe vremea comunismului). Aia era criza. Am vazut un documentar la CNN cum ca se fac cursuri pentru doamnele americane, care au inceput sa creasca in gradina legume dar nu stiu cum sa le gateasca. Culmea, sa stai in mina cu un cartof si sa mori de foame!

Nu am nici o indoiala: romanii ca natie sint deosebit de capabili sa se adapteze la crize, tocmai pentru ca, din punct de vedere istoric, am locuit intr-o zona geo-politica deosebit de tensionata, ne-au frecat si periat ba otomanii, ba austro-ungarii, ba rusii, au trecut razboaie mondiale peste teritoriul nostru, ne-au luat la zdrobit rusii care au adus comunismul,  care a distrus intelectualitatea iar mai nou sub Impuscatul am stat in frig si am alergat prin alimentarele goale, dupa ulei si zahar pe cartela.

Tinerii din ziua de azi nu stiu de chestiile astea pentru ca n-au trait atunci. Nici nu le trece prin gind sa-si intrebe parintii cum s-a supravietuit atunci, intr-o criza indusa de regim, la nivel national, ce shmekerii facea populatia ca sa supravietuiasca fizic. De exemplu, in apartamentul nostru de bloc, am adus de la bunici o soba pe motorina ca sa ne incalzim si ne-am adunat citiva vecini ca sa facem un horn de tabla pe exteriorul blocului.

Din acest punct de vedere criza e buna. Trezeste in noi acel spirit de supravietuire nativ, incrustat in cromozomi, ne zgindara si ne obliga sa gindim. Acesta este un moment extrem de bun pentru a cauta solutii, pentru a gasi metode de a face bani. Trebuie sa incercam, cit mai multe, pina o vom gasi pe cea care functioneaza in aceste conditii economice „interesante” . In momentul in care am dat de „chestia” care produce bani azi, putem fi sigur ca miine, cind criza va trece (indiferent cind va fi acel miine), o vom duce foarte bine, pentru ca o metoda de a face bani care functioneaza in criza ar trebui sa te faca bogat in vremuri normale.

Deci, la lucru. Nu ratati ocazia, ginditi, incercati, cautati in voi instinctul de supravietuitor care va va scoate la liman. Ne vedem „miine”, pe plaja la Copacabana!

Standard
Investitii imobiliare

Cc: Negative equity?

, , , 5 comentarii

Cuprinsul seriei Negative equity

  1. Invata sa negociezi

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul destinat dezvoltarii personale, empower.ro

Ca in multe cazuri legate de terminologia de specialitate, am auzit de negative equity inainte de a cunoaste termenul in limba romana. Explicatia este simpla: nu prea avem specialisti neaoshi care sa se ocupe si sa popularizeze cuvinte care, de altfel, ar trebui sa le cunoasca toata lumea sau cel putin acei oameni care au luat un credit pentru casa in care traiesc.

Negativ equity s-ar traduce in romaneste ca si capital propriu negativ. Stiu ca asta nu va ajuta, asa ca am sa va explic printr-un exemplu practic.

Sa zicem ca Popescu Gheorghe a luat un credit pentru a cumpara un apartament care avea o valoare de piata in momentul cumpararii 100.000 de euro. Gheorghe a depus un avans la banca reprezentind 20% din valoarea apartamentului (20.000 de euro) si a primit de la banca 80.000 euro pentru a cumpara proprietatea imobiliara. Asta s-a intimplat prin 2007.

Intre timp a venit criza financiara mondiala, care a dus la prabusirea pietei imobiliare. Gheorghe, care este un tip citit, a observat, consultind preturile la care se vind apartamentele similare cu al sau, situate in zone asemanatoare, ca pretul de piata al casei in care locuieste scade…. 90.000, 80.000 de euro. In momentul in care pretul la care se desfasoara tranzactiile a ajuns in medie la 75.000 de euro, lui Gheorghe i s-au taiat picioarele: el a imprumutat de la banca 80.000 de euro (pentru care plateste rata) dar apartamentul sau valoreaza 75.000 de euro.

Nasol! Din punct de vedere strict economic Gheorghe  e in negative equity cu 5000 de euro, dar Gheorghe nu e prost si isi aminteste de faptul ca el a mai pus banii jos 20.000 din buzunar pentru a lua apartamentul, deci el de fapt e la minus cu 25.000 de euro.

Se duce la banca ca sa se intereseze de situatia lui. Banca ii zice ca sa nu se agite, e doar in minus cu 5000 de euro (zau?) si ca piata o sa-si revina (cind?) si sa sa stea linistit sa-si plateasca in continuare ratele (chiar asa?).

Pe de alta parte Popescu Georghe a facut o alta greseala (in afara de aceea de a cumpara o proprietate imobiliara in perioada de maxim a pietei imobiliare): nu s-a uitat atent la conditiile creditului. In contract scria ca rata sa este ajustabila dupa primul an (Ghoerghe a vazut numai anuntul cu rate cu dobinda fixa 5% in primul an fara sa se intereseze ce se intimpla dupa primul an). Si uite asa, conform contractului, Gheorghe trebuie sa plateasca o rata tot mai mare, desi apartamentul lui valoreaza tot mai putin. Ce-i de facut?

Initial doream sa scriu un simplu articol despre negative equity. Facind un search pe Google am vazut ca nu exista materiale explicative (culmea, greu de gasit si in limba engleza!) la o problematica destul de complexa. Ca sa vedeti de ce e complexa, va voi lista o parte din variabilele pe care le are situatia de negative equity (nu ma complic cu termenul in romana, are un cuvint in plus…):

  • moneda in care s-a luat creditul (lei, euro etc)
  • ce tip de dobinda exista (fixa, ajustabila dupa Euribor, flexibil ajustabila dupa cum vrea muschii bancii…)
  • proprietatea respectiva este destinata inchirierii sau este casa in care doooormi (sper ca te-ai trezit….)
  • cit din valoarea de cumparare ai achitat prin credit (adica daca ai dat avans la cumparare sau nu)
  • ai achitat un apartament, dind avans, constructia e in curs si nu te-ai mutat inca…
  • cit mai scade piata?
  • cit dureaza scaderea?
  • pe cit timp e creditul tau?
  • in sinea ta recunosti ca ai o problema sau folosesti politica strutului?
  • vrei sa vinzi imobilul?
  • vrei sa iei un nou credit garantind cu imobilul?

Destul de multe, nu?

De aceea m-am hotarit sa scriu o serie despre negative equity, care va apare in Milionarul Mioritic. Pina atunci va recomand doua scurte filme despre acest subiect, care sa va deschida apetitul pentru a afla mai multe. Primul trateaza caderea pietei imobiliare in Europa (pentru cazul in care credeti ca negative equity este o chestie care se intimpla la altii, dar nu va afecteaza) iar al doilea este un reportaj la moneywise.tv (prezinta un caz real)

Standard
Finante personale

Neglijenta sau altceva?

, , 3 comentarii

Acum vreo  doua luni un prieten a fost contactat de un agent de vinzari de la AIG, cu propunerea de a investi intr-un produs care cuprinde o asigurare de viata si un plan de investitii. Prietenul era informat despre situatia AIG si l-a intrebat pe omul de la vinzari daca stie care e cotatia de piata a AIG. Domnul de la vinzari nu stia, asa ca prietenul meu i-a spus ca pretul unei actiuni se invirte in jurul a 0.5 US$ (acum e putin peste 1 US$), deci de 100 de ori sub pretul de cotatie de acum un an si ceva, cind se invirtea in jurul cifrelor de 50-65 US$.

Cu toate acestea agentul a continuat sa-si bolboroseasca poezia pina cind prietenul i-a spus pe romaneste, ca sa inteleaga, ca nu doreste sa cumpere nimic de la AIG.

La citeva saptamini dupa acest episod a aparut scandalul cu bonusurile de 170 de milioane de dolari primite de angajatii AIG si cererea de catre Ben Bernanke (seful FED) si Timothy Geithner (secretarul trezoreriei) ca sa se introduca legi legate de interventiile FED asupra institutiilor nonbancare (cum sint firmele de asigurari). Adica un control suplimentar al FED asupra acestei zone a sistemului financiar.

nah

Cuvintul cel mai folosit in aceasta criza este bailout, care tradus ar insemna „rascumparare”. M-am distrat copios cind am vazut polisemantismul cuvintului:

  • a elibera pe cineva pe cautiune
  • a scoate apa dintr-o ambarcatiune
  • a ajuta pe cineva
  • a avea un insucces [arg.]
  • a renunta la o relatie
  • a se debarasa de o prietena
  • a sari cu parasuta (dintr-un avion avariat) [arg.]
  • a evita munca [arg.]
  • a omori timpul [arg.]

Majoritatea analistilor cred ca actuala criza se datoreaza incompetentei FED care a lasat lucrurile sa ajunga intr-o asemenea fundatura din care se va iesi cu greutate. O spune direct MATT TAIBBI, intr-un articol din revista Rolling Stone, cind se refera la „un amestec de lacomie si prostie”.

Sint altii care subliniaza cu indirjire ca se stia de la inceput unde va duce relaxarea pe piata derivatelor si a produselor financiare exotice, dar s-au inchis ochii pentru a se grebla profitul, stiindu-se ca la momentul falimentului, statul va rascumpara (bailout) … pe cine trebuie (dupa cum se stie, doar o parte din banci au fost salvate, altele au ajuns la faliment, pentru a fi cumparate de… bancile salvate ) vezi JP Morgan care a achizitionat Bear Sterns. Personal, cum am spus-o in alt articol, nu-mi vine sa cred ca sefii FED, institutie care a mai trecut printr-o mare criza (cea din anii ’30 ai secolului trecut) n-au vazut ce va sa vina, cu experienta lor de aproape un secol de la preluarea sistemului monetar american in 1913.

Altii vorbesc de conspiratii. Mai elegant dar folosing aceiasi termeni, Robert Kiyosaki comenteaza intr-un video blog articolul lui Taibbi, insistind pe faptul ca acum se scriu pagini de istorie si in acelasi timp se schimba regulile jocului. Opt noi reguli sint prezentate in noua sa carte, pe care o puteti citi gratuit pe internet, din care tocmai s-a lansat al cincilea capitol.

Oricum ar fi, un prieten care s-a intors acum o saptamina din Florida mi-a spus ca la american exista o stare de revolta referitoare la scandalurile legate de modul in care se folosesc bancile de banii primiti la bailout si de lipsa de transparenta.

Pe acest fundal, lucrurile se pare ca o vor lua in jos pe bursa americana, pentru ca dupa cresterea spectaculoasa din ultima luna, se vede ca explozia titlurilor americane pierde din energie. Iata citeva articole ale specialistilor, pe aceasta tema:

Privesc cu interes desfasurarea lucrurilor in viitoarele saptamini, pentru ca vor fi cele in care se va decide daca revenirea bursei americane este doar o corectie (care va fi urmata de reinceperea caderii) sau e inceputul iesirii din criza.  Personal cred ca ne mai asteapta zile negre, desi as vrea sa ma insel.

Referinte:

Site-ul lui Kyiosaki, The Conspiracy Of The Rich unde puteti citi ultima sa carte, gratuit.

Articolul din Rolling Stone.

Videoblog Kiyosaki:


The Big Takeover from Conspiracy of the Rich on Vimeo.

Standard
Finante personale

Citatul zilei

, 2 comentarii

“It’s really just about as bad as can be imagined,” said Dean Baker, a director of the Center for Economic and Policy Research in Washington. “There’s just no way we’re anywhere near a bottom. We’ll be really lucky if we stop losing jobs by the end of the year.”

New York Times, 3 aprilie 2009

Traducere:
„Este chiar la fel de rau pe cit se poate imagina”, spune Dean Baker, director la Centrul pentru Cercetari Politice si Economice din Washington. „Se pare ca nu sintem deloc aproape de finalul caderii. O sa fim intr-adevar norocosi daca o sa se opreasca pierderea locurilor de munca la sfirsitul anului.”

Acest comentariu apare dupa anuntarea cresterii ratei somajului economiei americane la 8.5% (cel mai mare nivel din 1983). Numai in martie au aparut 663.000 noi someri.

Si cind ma gindesc ca unii vorbesc despre revenirea economiei americane…

Standard
In atentia mea

Cit de jos crezi ca poti ajunge?

, 5 comentarii

Cel putin eu m-am auzit de multe ori spunind: Nu voi face asta niciodata.

Pe de alta parte exista o zicala:

Never say never.

In traducere: Sa nu pui „nu” niciodata.

Criza aceasta a redefinit modul in care percepem decaderea. E vorba de cit de jos poti ajunge la nivel financiar sau al calitatii vietii. Din pacate multi dintre noi au ramas fara job-uri, altii au probleme cu afacerile sau chiar le-au inchis.

Am citit in ultima carte a lui Robert Kiyosaki (Conspiratia celor bogati)  o alta zicala foarte interesanta, de care au auzit cei care imi urmaresc contul de twitter:

A recession is when my neighbor loses his job. A depression is when I lose my job.

In traducere:  E recesiune daca vecinul meu si-a pierdut slujba. E depresie daca eu mi-am pierdut slujba.

Ca de fiecare data avem senzatia ca lucrurile rele se intimpla doar altora. Pina cind, pe neasteptate, devenim victima conjuncturilor nefavorabile tocmai pentru ca am decis sa ne uitam in alta parte sau sa ne ascundem capul in nisip.

Dar atunci e prea tirziu. Si incepe drumul in jos, un drum care nu stim cind se va opri si cit de jos ne va duce.

Pentru cei care nu cred in aceste cuvinte ii invit sa vizioneze acest reportaj.

Ii multumesc lui Ionut pentru link.

Standard