Tagul: criza economica

Carti, filme si evenimente

Documentar: Surse de venit rezistente la criza

, , , 3 comentarii

Am primit acest link de la Miki, avind un titlul care mi-a atras atentia: Despre veniturile care nu sint afectate de criza. Foarte interesant, mi-am spus. Dar multe din asteptarile mele au fost total gresite.

In primul rind credeam ca este un mini-documentar. S-a dovedit a fi o discutie libera intre Loral Langemeier (specialista in finante personale, scriitoare de carti, conferentiara si realizatoare de programe de tutoriat) si Harrison Klein.

Din punct de vedere tehnic, realizarea interviului este destul de precara: persoanele sint imbracate de parca ar fi fost luate de pe strada, in spatele lor se afla un paravan textil de calitate indoielnica, luminile nu sint aranjate cum trebuie, se aude uneori zgomot de trafic auto in fundal… ce mai, arata a munca de amator.
In schimb la capitolul „continut”, totul de schimba! Desi n-am recunoscut-o imediat, Loran este una din protagonistele documentarului The Secret. Numai acest lucru ar fi suficient sa-ti atraga atentia. Ea vorbeste despre limitarile psihologice care te impiedica sa cistigi bani si sa ai succes financiar si despre efortul pe care trebuie sa-l faci ca sa iesi din esecurile pe care le aduce criza (sume mari de bani pierdute la bursa, falimentul firmei proprii, trauma concedierii, etc.). Se refera la seriile de pasi pe care trebuie sa-i faci ca sa iesi din aceasta situatie, pentru a profita de oportunitatile pe care ti le ofera aceasta criza, oportunitati de care am vorbit in seria de articole dedicata colapsului financiar si economic (vezi link-ul de mai inainte).

Se pune accentul pe motivare, pe lucrul de echipa, pe stabilirea clara a telurilor, pe realizarea unui plan si urmarirea acestuia cu constiinciozitate. Cum spune Loral, nu trebuie sa reinventam roata, doar sa avem puterea sa iesim din groapa sentimentelor negative pentru a porni la lupta. In plus, banii trebuie facuti repede, pentru ca oportunitatile trec.

Va invit sa vizitati si site-ul in care se gaseste acest interviu, The Master Gathering (adunarea maestrilor) care contine si alte fisiere video cu personalitati, inclusiv prezente in The Secret (de exemplu dialogul cu John Assaraf).

Va invit sa urmariti filmul cu Loral Langemeier si Harrison Klein.

Standard
Finante personale

Nicu si Ion: doua modele de supravietuire in vremuri de criza

, , 3 comentarii

Cuprinsul seriei Supravietuirea in vremuri de criza

  1. Pentru a putea stabili o poteca a supravietuirii
  2. Nicu si Ion: doua modele de supravietuire in vremuri de criza
  3. Organizarea comunitatilor

D-l Adrian mi-a aruncat mingea la fileu cu exemplul sau . De aceea o sa incerc sa fac o comparatie intre cele doua modele de abordare a vietii. Intre modelul lui Nicu si cel al lui Ion.

Premiza:

Situatia economica se inrautateste. Creste inflatia, din ce in ce mai multi oameni raman fara lucru. Cresc preturile, dobanzile.
Sa recapitulam de unde pornesc ei. Nicu este pensionar iar Ion proaspat somer. Nicu, bolnav de diabet, fost politist are o pensie de 30 de milioane, o fata la facultate si o casa la tara. A da, si un Hyundai Getz. Ion, bolnav de inima, are un apartament cu 2 camere la bloc, cumparat in anii ’90, un ajutor de somaj de 6 milioane de lei, o Dacie fabricata in ’85, 60 de milioane economii si o fata de 12 ani.

Pensionarul nostru agil incearca sa faca fata situatiei asa cum a facut si pana acum. Singur.
Ion in schimb, dupa ce a citit de modelul comunitatilor secuiesti s-a inteles cu rudele si cativa prieteni sa formeze o comunitate. O haita daca vreti.
Nicu, luna de luna trebuie sa trimite fiicei lui 10 milioane de lei. Ramane cu 20 de milioane. In trecut banii ii ajungeau. Acum s-au dublat preturile la gaz, la curent, benzina, alimente, medicamente. Cand trage linia la sfarsit de luna vede ca prima data de cand se stie numai poate pune deoparte nici un ban. (Gaz, curent utilitati 10 milioane, medicamente 7 milioane si cei 10 milioane trimise fiicei lui).
Ajuns pentru prima data in aceasta situatie, Nicu incearca sa se descurce ca pana acum. Singur. Prima data se gandeste sa fiarba tuica si sa o comecializeze. Nu are voie. Se duce la piata cu produsele din gradina lui. Abia s-a asezat la masa apar cei de la protectia consumatorilor si-l amendeaza cu 1000 de RON pentru ca nu a etichetat morcovii, nu i-a spalat si nu poate prezenta jurnalul fermierului. Luna care vine va avea bugetul de venituri si cheltuieli deja in minus.

Nicu se intelege cu rudele si prietenii (zece familii)  sa formeze impreuna un SRL. Parintii , socrii, cumata lui traiesc la tara. Un prieten si vecin este profesor de biologie restructurat, altul mecanic si un bun prieten sofer. Se sfatuiesc si ajung la concluzia ca in vremuri de criza ceea mai buna si sigura afacere este comercializarea de alimente de baza. Cumpara impreuna, punand mana de la mana, doua dozatoare de lapte. Laptele il furnizeaza membri comunitatii care traiesc la tara. Vand zilnic 400 de litri de lapte cu 3 lei litrul si au cheltuieli de 1,5 lei pe litru. In fiecare zi realizeaza un profit de 600 RON. Intr-o luna 18000 RON, adica 1800 RON de familie. O parte din profit reinvestesc in achizitionarea unui cazan de tuica, in obtinerea certificarii de producatori de bioalimente si pentru achizitionarea a doua noi dozatoare.

Suntem la un an de cand Nicu a ajuns somer si de cand Ion a incercat sa vanda produse in piata carand morcovi si cartofi in Getz-ul sau.
Ion nu-si mai vede capul de datorii. Getzul candva nou si mandria lui s-a distrus pe drumurile de tara. Singura solutie a lui Ion pentru a-si acoperii temporar gaurile aparute in buget este sa-si vanda masina la un pret de nimic.
Nicu, acum cu un venit de 4000 RON pe luna din care o parte, conform intelegerii intre membri comunitatii este reinvestit, se plimba in piata de masini. Il vede pe Ion, care ii este consatean si care de multe ori l-a amendat pe cand era politist pentru ca Dacia lui veche nu corespundea tehnic. I-ar putea cumpara masina, dar nu are nevoie de o epava si de ce ar ajuta un om rau. Nici nu este asa de prost sa-si cumpere o masina care nu poate fi folosita la altceva decat la plimbare in oras. Mai bine isi cumpara o dubita pe care o poate folosi atat in interesul firmei cat si pentru nevoile personale. Iesind din piata cu VW-ul Caddy-ul achizitonat, il mai vede pe Ion cum se tocmeste la 1500 de Euro pentru masina care era candva simbolul bunastarii lui. Cu acesti bani Nicu isi plateste datoriile si trimite ceva banuti fiicei lui. De o cinzeaca la botul calului inainte de a se sui in autobuz,  nu-i mai ramane.

A mai trecut un an. Ion acum isi vinde casa. Mare lucru nu-i va ramanea dupa ce o sa-si plateasca datoriile. Nici nu stie ce va face in continuare fiindca nu i-a mai ramas nimic de vandut. Fiica lui s-a lasat de facultate si lucreaza ca vanzatoare in magazinul de bioalimente al comunitatii lui Nicu.
Nicu a cumparat pamant. Membri comunitatii construiesc o casa in claca pentru fata lui. S-au inteles ca nu iau credit ci pun mana de la mana sa-si construiasca case copiilor. Tot impreuna au cumparat o casa de vacanta fiindca au considerat ca este o risipa sa posede fiecare o vila pe care o folosesc cateva saptamani pe an.

Ion este iar la bloc, dar acum in chirie.
Nicu se gandeste la o noua investitie.

Consideratii generale

Comunitatile secuiesti reproduceau sistemul de organizare al haitei. Unitatea de baza a comunitatii era zecimea condusa de un zecar ales de comun acord de catre cele zece familii. Stiinta, teoria retelelor demonstreaza ca acest numar este optim. Un grup mai mare se destrama usor, iar unul mai mic este neviabil.

Sistemul era meritocratic. Conducatorul grupului avea mai multe obligatii decat drepturi si era schimbat, retrogradat, chiar exclus din grup daca actiona impotriva intereselor comunitatii pe care o conducea. Regulile de functionare a comunitatii erau stabilite de comun acord. La fel si scopurile imediate si de perspectiva. Erau stabilite sanctiuni, mergand pana la excludere, pentru cei care nu se supuneau acestor reguli. Nu este functionala nici o comunitate fara reguli si atributii bine stabilite si fara sanctiuni severe pentru eventualele abateri de la aceste norme.

Astfel de comunitati sunt mult mai performante economic decat ar putea fi de eficace un individ singur. Din mai multe motive. Pot mobiliza resurse mult mai mari decat ar putea mobiliza o persoana. Sunt mult mai eficiente fiindca gestioneaza mai bine resursele. Am dat exemplul cu casa de vacanta , dar exemplele pot continua.
De exemplu este ineficient economic ca fiecare gospodarie sa aiba o masina de tuns iarba. Este mult mai fezabil si economic totodata ca aceasta sa fie cumparata de comunitatea si sa se stabileasca reguli de folosire. In principiu este neconomica fiecare investitie care nu este folosita la potentialul ei maxim. Este mai fezabil sa-si amenajeze comunitatea un atelier bine dotat, decat sa-si cumpere fiecare burghie, menghine, flexuri, etc fiindca acestea sunt folosite numai ocazional. La fel este mult mai economic sa-si amenajeze grupul o sala de forta decat sa-si cumpere fiecare membru ba o bicicleta medicinala, ba haltere. Punand mana de la mana poti avea o sala de forta bine amenajata la un pret mult mai mic fata de ce ai putea realiza singur. La fel de important este ca acest mod de abordare economiseste nu numai resurse financiare ci si resurse de mediu.

Ramanand la resurse, o comunitate ar trebui sa fie cat mai independenta fata de furnizorii de utilitati (curent,gaze,apa,canalizare). Exista tehnologia care sa asigure o independenta aproape totala fata de acesti furnizori. Este important nu numai din puct de vedere financiar ci si din punct de vedere ecologic.

Independenta fata de furnizorii de utilitati

Apa este viata.
Da, dar numai daca este curata. Luate ca un intreg, raurile reprezinta sistemul venos al pamantului. De aceea apa raurilor nu este buna de baut. Izvoarele reprezinta sistemul arterial de unde tasneste apa pura, filtrata natural. Din acest motiv apa dintr-o fantana forata la mare adancime este mult mai sanatoasa, mai pura, mai curata decat apa de la robinet. Daca se produce un accident, o infiltratie atunci se imbolnavesc numai cei care au baut din fantana respectiva, pe cand daca acest accident se produce la o statie de epurare imbolnavirile apar in masa.

Canalizarea nu face altceva decat sa mute rahatul din fata casei mele in fata casei tale ca intr-un final sa il deverseze in raul din care va fi extrasa apa de robinet. Chiar si WC-urile satesti sunt mai sanatoase, mai ecologice decat sistemul „modern” de canalizare, dar acum exista sisteme de fose ecologice, toalete ecologice care nu infecteaza totul cu dejectii, chimicale provenite de la detergenti, sapunuri, samponuri si Mr Proper etc.

Resursele de gaze naturale sunt limitate si de aceea pretul lor va creste din ce in ce mai mult. Incalzandu-te cu gaze devii sclavul furnizorului. Acum exista pompe geotermale, cazane pe lemne foarte performante.
Este la fel de adevarata afirmatia de mai sus si pentru energia electrica. Sunt comercializate generatoare de curent solare, eoliene sau microhidrocentrale.

In concluzie comunitatea ar trebui sa fie cat mai independenta fata de furnizorii de utilitati fiindca aceste cheltuieli reprezinta o parte semnificanta din bugetul personal, nu ai nici un control asupra preturilor impuse de companii.

Nu creditelor

Imprumuturile cu dobanda sunt nu numai imorale ci si neeconomice. Bancherii dau imprumut numai acelor persoane care nu ar avea nevoie de ele. Cand nu se tine cont de acest lucru si se relaxeaza conditiile de creditare se ajunge la criza financiara. Cum este si criza de acum. Daca nu iei credit pe masina pe o durata de zece ani si pui deoparte an de an, luna de luna banii pe care ar trebui sa-i platesti pentru rate, in aceeasi perioada poti sa cumperi doua masini. La fel, din dobanzile unui imprumut pentru casa cumperi inca o casa.

Tu alegi daca vrei sa fi Ion sau Nicu.

Citeste articolul anterior din aceasta serie Citeste articolul urmator din aceasta serie
Standard
Investitii imobiliare

Investitiile imobiliare: strategii in vremuri de criza financiara

, , 26 comentarii

Cuprinsul seriei Criza financiara mondiala

  1. Inconstienta? Nu cred…

Zilele trecute am fost pina la Bucuresti, pentru concertul lui Jean Michel Jarre.

Imi place sa conduc masina la drum lung, ma relaxeaza. De fiecare data cind conduc mai mult de doua ore am o senzatie placuta, de concediu. Nu sint genul care sa goneasca, mai ales cind e familia cu mine. Iar cind soseaua e libera am timp sa arunc o privire fugara in jur.

Pe tot parcursul drumului am vazut, in zonele rezidentiale noi sau in orase, o multime de pancarde cu „vind teren” sau „vind casa„. Aceiasi situatie ca in Timisoara. Am ajuns in Bucuresti pentru a vedea scena la indigou: orasul impinzit cu anunturi de vinzare, din domeniul imobiliar.

Oferta mare, cerere mica. In consecinta preturile cad. Chiar si cu preturile in cadere libera, numarul de tranzactii este mic. E un fenomen complet nou pentru romani, care nu au experimentat piata libera de dinainte de 1945 iar cea de dupa 1989 a inregistrat doar cresteri. Dar scaderea pe piata imobiliara este un fenomen absolut normal, care alterneaza cu perioadele de crestere, in cicluri repetitive cu durata variabila, de 10-15 ani.

La noi ciclu de crestere a fost de o lungime neobisnuita (aproape 20 de ani) pentru ca Romania a iesit din comunism. Preturile la imobiliare erau subevaluate. Ele trebuiau sa se alinieze la un nivel apropiat de realitate, mai devreme sau mai tirziu. Pe acest fond s-a suprapus tendinta de crestere mondiala a pietei.

Caderea pietei are explicatii simple:

  • criza financiara mondiala si-a simtit prezenta in sistemul bancar romanesc; incepind cu BNR si terminind cu bancile comerciale, a aparut o modificare a politicii, materializata prin scaderea plafonului de indatorare, reducerea atractivitatii creditelor in euro si un apetit scazut al bancilor pentru a da credite
  • presa a facut agitatie, in ciuda contra-curentului sustinut de agentiile imobiliare, care la inceput trimbitau doar stagnari sau scaderi usoare ale tranzactiilor. Oferta de imobiliare a crescut brusc, vinzatorii au intrat in panica, au scazut preturile
  • cumparatorii au simtit situatia; loviti de scaderea ofertei de credite, au abordat o atitudine de expectativa, in asteptarea unor preturi si mai mici
  • oferta a crescut in continuare, vinzatorii au scazut din nou preturile. Piata e in cvasi-blocaj, cu un numar scazut de tranzactii
  • au inceput sa se inregistreze tranzactii la pret mult sub valoarea actuala a pietei, de catre vinzatori fortati de imprejurari (de obicei credite care trebuiau returnate in viteza) care au renuntat la profit din dorinta de a-si transforma proprietatile in numerar. Aceste tranzactii au pus presiune suplimentara asupra preturilor prin legea precedentului („Dom’le, cum poti sa ceri atita? Nu stii ca s-a vindut teren in aceasta zona la jumatate din pretul pe care il ceri tu?!”)

Situatia descrisa este doar la inceput. Inca in Romania nu se simte criza la nivel economic, desi apar primele semne ca aria disponibilizarilor va fi cintata, in cor, cit de curind. Dupa ce va creste numarul somerilor si vor aparea probleme cu plata ratelor si a cheltuielilor de intretinere, se va declansa un nou val de vinzari, de aceasta data determinat de incapacitatea financiara a persoanelor care nu mai pot plati rata creditului imobiliar pentru casa in care traiesc. Vor apare prescrierile de ipoteci si bancile vor scoate la licitatie apartamente sau case. Atunci va incepe cu adevarat tragedia. Va fi o noutate, o chestie pe care Romania nu a mai vazuta din secolul trecut, dinante de 1945.

In concluzie, ce-i de facut? Ce facem cu proprietatile cumparate ca si investitie?

Voi prezenta doua cazuri distincte, care trebuie abordate diferit, prin natura tipului proprietatii in cauza: terenuri si imobile.

Terenuri

La ora actuala exista un rezervor de parcele de teren, care se preteaza pentru construirea de case, parcele ce au fost achizitionate stric in scopul speculei imobiliare. Persoanele in cauza au avut fie fonduri care trebuiau investite (vezi „capsunarii”) fie au luat bani in imprumut in euforia generale a cresterii pietei imobiliare (caz nefericit in actuala conjunctura).

Aceste proprietati au o valoare de piata diminuata fata de virful de la inceputul anului dar pot fi inca peste valoarea de cumparare. Din pacate, trendul descendent va continua (cel putin doi ani daca nu mai mult…), deci ele vor fi in situatia de a deveni mai ieftine (pe piata) decit suma cu care au fost cumparate. Acesta este un dezastru in cazul in care au fost cumparate cu credit.

Ca orice investitie, exista avantaje si dezavantaje in cazul detinerii unei asemenea proprietati.

Avantaje:

  • daca terenul a fost cumparat in perioada in care zona nu avea utilitati, valoarea lui va creste chiar si in timp de criza, pentru ca vor fi persoane sau firme interesate sa construiasca in acea zona iar utilitatile vor fi introduse, mai devreme sau mai tirziu
  • un teren este foarte convenabil de mentinut in portofoliu: nu se poate deteriora (decit in cazuri deosebite, de exemplu daca se depoziteaza gunoaie pe el), nu necesita paza – nu ai ce sa furi de pe el, eventual gardul, dar e recomandabil sa nu-ti faci un gard 🙂
  • poate fi folosit ca si ipoteca pentru contractarea unui credit
  • poti sa-l dezvolti, crescindu-i valoare, prin realizarea unei constructii, inclusiv cu bani imprumutati prin ipotecarea lui
  • in caz unei depresii economice si financiare acute, poate fi inconjurat de un gard si folosit pentru cultivarea de plante anuale destinate alimentatiei (legume, zarzavaturi) sau pentru cresterea plantelor in scop comercial (plante tehnice, flori, etc.)

Dezavantaje:

  • in rare cazuri poate fi inchiriat pentru a obtine un cistig rezidual

Imobile

E vorba de case sau apartamente.

Avantaje:

  • apartamentele au marele avantaj ca pot fi inchiriate, devenind o sursa de venit pasiv; ele au cautare mai ales in orasele care sint centre universitare
  • valoarea lor poate creste chiar si in vremuri de criza daca in zona se construieste un obiectiv major (de exemplu un mall)

Dezavantaje:

  • procesul de inchiriere poate fi sursa unor probleme majore de management (chiriasi rau platinici, distrugeri cauzate de chiriasi recalcitranti…)
  • de obicei, inaintea inchirierii, imobilul necesita o cosmetizare, care presupune injectie de capital, intr-o perioada cind acesta este greu de gasit
  • inchirierea are loc intr-o perioada defavorabila: datorita crizei economice, dezvoltatorii imobiliari care nu vind proprietatile nou construite le vor scoate la inchiriere, punind presiune pe piata, fapt ce determina scaderea preturilor la chirii
  • un alt efect negativ al crizei este cresterea somajului, care va duce la orientarea chiriasilor spre segmente mai ieftine ale pietei

In vremuri de criza acuta sau de boom economic, proprietatile imobiliare au fost si vor continua sa fie cea mai buna metoda de a „stoca” banii. Indiferent de magnitutidea crizei, preturile pietei isi vor reveni si vor inregistra cresteri deoarece:

  1. nevoia de adapost este una dintre necesitatile de baza ale individului
  2. populatia este intr-o continua crestere

De aceea, pe termen lung, investitiile imobiliare sint garantate a fi cele mai sigure tipuri de investitii. 80% din fondurile mele de investitii sint detinute in proprietati imobiliare.

Este important sa subliniez un element: pe termen lung. De aici rezulta Regula de aur in strategia pentru vremuri de criza. O voi scrie in majuscule:

IN VREMURI DE CRIZA, NU AI VOIE SA VINZI PROPRIETATILE IMOBILIARE

Inevitabil, valoarea de piata a proprietatilor va scade in timp de criza. Cei dintre voi care au citit ebook-ul intitulat Dincole de bani sint familiarizati cu termenul de manipulare a valorii in imobiliare. Aceasta este una din armele cele mai puternice pentru realizarea profitului financiar in imobiliare. De aici se inspira Regula de argint pentru vremurile de criza:

LA SFIRSITUL CRIZEI ESTE MOMENTUL PENTRU A CUMPARA PROPRIETATI IMOBILIARE

In vremuri de criza, Regula de aur te ajuta sa nu pierzi banii investiti in imobiliare.

In vremuri de criza, Regula de argint te ajuta sa cistigi bani din investitii imobiliare.

Sint sigur ca majoritatea dintre voi vor pune o intrebare legitima: „Dar in vremuri de criza nu sint bani. Cu ce sa cumperi proprietati imobiliare?” La aceasta intrebare voi raspunde intr-un articol viitor, in care voi descrie modalitatile in care poti obtine profitul financiar in vremuri de criza.

La final, nu pot sa nu amintesc de cei care au cumparat proprietati imobiliare (in scop de specula) la sfirsitul perioadei de crestere a pietei, de cele mai multe ori folosind credite bancare. Ei sint marii perdanti ai acestei crize, victima propriei lacomii si a ignorantei. Sint exemplul perfect, pe care trebuie sa il avem permanent in fata ochilor, lectia care ne invata ca succesul in orice domeniu, mai ales in cel financiar, se obtine de catre cei care detin informatii, cunostinte, cei care stapinesc acel domeniu si sint capabili sa faca o analiza corecta a pietei.

Acesti „investitori”, presati de necesitatile financiare ale crizei, de insistentele bancii sau de propria lipsa de cunostinte, vor intra in panica si isi vor vinde proprietatile imobiliare la un pret cu mult sub valoarea actuala de piata, fiind tinta predilecta a celor care stiu sa isi gestioneze resursele financiare. Daca aveti bani de investit in aceasta perioada, nu uitati de acesti nefericiti, pentru ca le puteti scurta agonia financiara si, in acelasi timp, veti putea face un profit.

Stiu ca suna cinic dar trebuie sa recunoastem, cu totii, ca mecanismele si legile pietei sint dure. Cine nu le respecta va trebui sa sufere consecintele.

Standard
Finante personale

Cum sa supravietuim crizei economice – partea I-a

, , Lasa un comentariu

Cuprinsul seriei Cum sa supravietuim crizei economice

  1. Cum sa supravietuim crizei economice – partea I-a

Imi face placere sa va prezint primul colaborator al Milionarului Mioritic pe sectiunea de finante personale si economie, Domnul Nagy Molnar Jozseph.

Am fost contactat de dinsul in legatura cu initiativa pe care o conduce, Eco Community Transylvania. Cind mi-a prezentat varianta sa de articol pe tema supravietuirii in criza economica, nu am ezitat si i-am propus sa accepte publicarea sa in Milionar. Am primit acceptul si astfel puteti citi acest interesant articol, care va fi urmat de o continuare.

Emblema Eco Community Transylvania

Profit de aceasta situatie pentru a sublinia ca Milionarul Mioritic este deschis celor care doresc sa scrie articole pe temele blogului (finante personale, investitii la bursa si imobiliare). In continuare va invit sa cititi articolul D-lui Nagy.

Cum sa supravietuim crizei economice

Intr-o serie de articole va  vom prezenta ideiile noastre despre posibilitatea supravietuirii in timpul crizei economice.

Parerea noastra este ca indiferent ce spun economistii, politicienii, ne indreptam catre o criza economica similara , daca nu mai grava decit cea din timpul marii depresiuni. Este foarte probabil ca fenomenul globalizarii va amplifica si grabi exponential criza economica.

Printre efectele care ne vor afecta pe majoritatea dintre noi, fara a avea pretentia de a include pe toate, amintim:

  • Marirea preturilor , cresterea inflatiei
  • Cresterea somajului
  • Marirea numarului celor care nu isi vor mai putea rambursa creditele si implicit marirea numarului executarilor silite.
  • Posibila implozie a plasei de siguranta sociala.

Cei mai expusi sunt cei care locuiesc la bloc fiindca nu au nici un control asupra pretului utilitatilor. Foarte probabil va creste considerabil numarul celor care vor fi incapabili sa-si platesca cheltuielile de intretinere si implicit va creste numarul apartamentelor vandute in contul datoriilor acumulate.
In concluzie vin vremuri grele. Pentru multi chiar si supravietuirea va fi o problema.
Evolutia crizei, intensitatea ei depinde de comportarea pietei derivatelor, a carei valoare este o suma astronomica. Derivatele in fapt sunt pariuri. Pariuri la evolutia dobanzii, a cursului valutar, etc. Ce a cazut pina acuma, imprumuturile subprime, unele banci si institutii de asigurari sunt numai varful aisbergului.

Baza ei sunt derivatele. Daca cade si acest dominou atunci vom avea parte de mama tuturor crizelor, pe langa care criza din 1929 va parea doar o criza minora. De aceea consideram util sa inchegam un ghid de supravietuire. Este mult mai sanatos sa te temi de ceva decat sa te sperii.

Am impartit aceste sfaturi in supravietuire individuala si in supravietuirea in comunitate.
La nivel individual supravietuirea depinde de mai multi factori, intre acestia amintim: profesia, abilitatile, cunostintele individuale care pot fi folosite, domiciliul.

La tara, unde ai o gradina, la fel si la o casa particulara cu gradina la oras  este mai usor sa supravietuiesti crizei economice deoarece poti sa iti produci macar o parte din necesarul de alimente.  Cei mai expusi, daca raman someri, sunt cei care au calificari ce sunt foarte greu de monetizat in situatii de criza cum ar fi: brokerii, economistii, functionarii, agentii imobiliari, comisi voiajorii, etc.  Expertiza lor nu se poate valorifica intr-o depresie economica.

Dintre profesiile care prezinta un avantaj amintim depanatorii deoarece multi vor alege sa-si repare aparatura casnica, sa-si peticeasca pantofii. Abilitati utile sunt cunosterea plantelor, ciupercilor, a surselor de alimentatie si a plantelor cu uz medicinal care se gasesc in natura.

Pentru a supravietui trebuie sa ne bazam pe reducerea cheltuielilor. Eliminarea tuturor cheltuielilor care nu sunt strict necesare. Noi recomandam:

  • Reducerea consumului de energie.
  • Ar fi indicat ca cei de la orase sa-si procure macar o parte din alimente de la micii producatori agricoli, sprijinandu-se reciproc.
  • Folosirea de mijloace alternative de deplasare in locul masinilor
  • Renuntarea la cartile de credit in favoarea cartilor de debit pentru a elimina posibilitatea cheltuielilor facute peste limita sursei de venit
  • Rambursarea in avans creditului luat daca acest lucru este posibil. Nu mai luati nici un credit de nici un fel! Dobanzile pot exploda similar situatiei de la inceputul anilor nouazeci, care a produs prabusirea Caritasului. Acum traiti un Megacaritas global.
  • Cautarea nisei unde cunostintele, abilitatile d-voastra pot fi valorificate.
  • Cautarea de investitii, in cazul in care aveti resurse materiale peste nevoile curente, care prezerva valoarea economiilor.

Dintre aceste investitii posibil aducatoare de profit amintim:

  • dintre actiunile companiilor listate la bursa este foarte putin probabil sa scada valoarea actiunilor firmelor de medicamente. In timpul crizei economice numarul bolnavilor creste, din pacate. La fel vor avea mult de lucru firmele de recuperare.
  • daca aveti posibilitate cumparati aur, dar experienta arata ca se valorifica mult sub pretul pietei in cazul in care sunteti la ananghie.
  • terenuri
  • achizitionarea de imobile in situatiile de criza intotdeauna reprezinta o investitie buna.
  • cumpararea de obiecte de arta

Depinde de suma disponibila, cunostintele in domeniu, strategia personala.

Pentru a incheia prima parte intr-o nota mai optimista trebuie sa amintim ca noi suntem intr-o situatie incomparabil mai favorabila decat populatia din tarile asa-zis dezvoltate. O buna parte a populatiei poseda technicile de supravietuire dezvoltate in timpul crizelor epocii Ceausescu. O buna parte din populatie, datorita „ramanerii nostre in urma” deplinsa de mai toti economistii si finantistii, traiesc la tara si poseda cunostintele necesare pentru a-si putea asigura o buna parte din necesarul de hrana. Aceste tehnici si cunostinte s-au pierdut in occident, unde populatia este masata in orase, nu au cunostinte despre cultivarea plantelor folosite in alimentatie. Eventual cei foarte batrani isi mai amintesc de criza ce a urmat celui de al doilea raboi mondial.

In articolul urmator vom vorbi despre supravietuirea in comunitate.
Retineti! Aceste masuri sunt cele pe care noi dorim sa le luam, sau le-am luat deja. Ele sunt prezentate doar cu titlu informativ, educativ. Ele nu sint creeate ca un raspuns general aplicabil si nu implica nici o raspundere de nici un fel din partea noastra. Este la latitudinea fiecarui cititor cat si cum foloseste din aceste informatii, pe proprie raspundere.

Nagy Molnar Jozsef

Eco Comunitatea Transilvania
Departamentele de analiza economica si sociala.


Standard
Finante personale

Bancuri despre criza financiara si economica

, , 5 comentarii

M-am delectat cu citeva bancuri faine despre criza. Sint de dat mai departe!

Care este definitia optimismului?
Un bancher care calca cinci camasi duminica seara.

Un om intra într-o banca si spune: “As vrea sa încep o mica afacere. Cum procedez?”.
“Simplu”, spune directorul bancii. “Cumperi una mare si astepti”.

Nu-i asa ca se înrautateste criza creditelor? Pai, l-am împrumutat pe fratele meu cu zece lire în urma cu doua saptamâni si acum am aflat ca sunt al patrulea în topul creditorilor englezi.

Ce spune un manager de investitii atunci când nu mai are fonduri de administrat?
„Doriti si cartofi prajiti, domnule?”

Azi am încercat sa fac o retragere dintr-un bancomat, însa am primit mesajul “fonduri insuficiente”. Nu stiu daca se referea la ei sau la mine.

Care este diferenta între o banca de investitii si o pizza?
O pizza înca mai poate hrani o familie cu patru membri.

Mark Twain în fata graficelor: “Octombrie este una dintre lunile deosebit de periculoase pentru speculatii bursiere. Celelalte sunt iulie, ianuarie, septembrie, aprilie, noiembrie, mai, martie, iunie, decembrie, august si februarie.”

via Ionut Pepenar

Standard