Pasi spre urmatoarea criza economica: cateva motive care ne aduc aminte de ce s-a intamplat in 2008

Despre criza (foto Stuart Miles, freedigitalphotos.net)

In fiecare luna, in afara vacantei de vara, in Buletinul informativ Luca Dezmir scriu articole de analiza, exclusiv, doar pentru abonati, despre subiecte pe care le consider importante. Articolul acesta era destinat Buletinului. Il poti citi acum liber, pe blog, pentru ca am considerat ca este foarte important si ar fi bine sa fie disponibil tuturor celor preocupati de situatia lor personala.

Observatie importanta:

Cei care dau predictii exacte despre evolutia sistemului economic si financiar (anul si luna in care „vine criza”, spre exemplu), au o incredere prea mare in propria capacitatea de predictie sau au o agenda proprie (vor sa influenteze opinia publica). Acest articol nu pretinde a „vedea in viitor” cu exactitate, ci vrea sa evidentieze anumite elemente care, pentru mine, au aprins anumite „beculete de alarma”. Aceste informatii sunt furnizate cu rol educativ, ele trebuie trecute prin filtrul propriu. Ganditi si actionati cu mintea voastra.

Ce s-a intamplat in 2008-2009 in Romania

In 2008, criza financiara americana, determinata de creditarea nesabuita in domeniul imobiliar si de „inventia” unor instrumente financiare deosebit de periculoase (CDO-uri), a dus la o diseminare la nivel mondial. Romania, desi in plin avant al cresterii salarilor si a creditarii (poate datorita acestor factori) a fost lovita puternic. Pretul imobiliarelor a scazut, in timpul crizei,. mai mult de 40% in unele zone geografice.

Situatia in perioada dinainte de criza era caracterizata de:

cresterea salariilor
cresterea creditarii
cresterea preturilor in piata imobiliara
diminuarea veniturilor bugetare

Dupa aparitia crizei:

preturile pe piata imobiliara au scazut timp de cativa ani de zile
a crescut numarul de falimente ale firmelor particulare
a scazut numarul de locuri de munca la firmele care au supravietuit
salariile s-au diminuat sau, in cel mai bun caz, au inghetat
a urmat deflatia (scaderea preturilor din cauza scaderii consumului)
intarzierea sau oprirea platilor la ratele la credite a devenit endemica

Noua ani nu sunt multi, daca ai fost angajat sau ai avut o firma, sunt sigur ca iti amintesti „cu drag” de acele vremuri.

Cicluri economice: realitatea in care traim

Romania se afla situata georgafic in zona climei temperate. In aceasta zona exista un ciclu al anotimpurilor: primavara, vara, toamna iarna, un ciclu pe care toata lumea il stie si nu il poate nega.

Economia nationala sau mondiala evolueaza la fel, in cicluri: perioade de crestere economica si perioade de scadere si/sau stagnare economica. Este un ciclu pe care economistii il cunosc si nu il pot nega. Nu trebuie sa fii economist ca sa intelegi acest lucru: trebuie doar sa te uiti la datele economice sau sa constientizezi situatia ta economica in perioadele de avant sau criza economica.

Exista similitudini interesante intre anotimpuri si ciclul economic. Cand e vara, temperaturile cresc. La fel, in perioada de expansiune economica vezi cresteri ale activitatii economice, ale preturilor la produse si servicii. Iarna, temperaturile sunt scazute. La fel, in criza economica, activitatea firmelor se diminueaza, preturile si veniturile scad.

Diferenta intre economie si anotimpuri este ca, in economie, de cele mai multe ori, criza vine imediat dupa avantul economic: e ca si cum, in plin sezon de canicula, te trezesti a doua zi dimineata ca ninge si temperaturile sunt sub zero grade Celsius. O nebunie! Ieri a fost te luptai cu zapuseala, azi ingheti!

Daca te uiti la nivelul activitatii economice (temperatura aerului, in termenii vremii climatice), nu poti sa anticipezi venirea crizei (a iernii). Trebuie sa cauti alte semne, mai subtile, pe care doar economistii le cunosc si le apreciaza, desi majoritatea dintre ei nu reusesc sa se puna de acord asupra lor. De aceea previziunile economice nu sunt exacte, la fel ca si previziunile vremii.

Ce se intampa acum?

In urma cu un an, impreuna cu cel mai mare trainer de finante personale din Romania, Eusebiu Burcas, am lansat un curs despre criza economica si cum sa te protejezi de venirea ei. Motivul a fost simplu: am vazut ca economia nationala si mondiala a intrat „in calduri” si ca, mai devreme sau mai tarziu, va urma caderea. Nu stiam, nici atunci, nici acum, cand va veni criza, puteam doar sa face predictii calculate („educated guess” cum zic americanii). Pe atunci, in 2016, nu aparusera semne ale crizei, dar am promis participantilor la curs si tuturor cunoscutilor, ca in momentul in care vor aparea primele semne, voi scrie pe blogul milionarulmioritic.com Asta fac acum, prezentand cateva semne pe care le vad aparute in ultimele luni.

Cresterea salariilor

Cresterea salariilor este un element al cresterii economice. Este un lucru normal, aparut odata cu intensificarea cererii de produse si servicii, pe plan national sau mondial.

Dupa cum vezi, lucrurile sunt intretesute, la fel cum exista miliarde de interconexiuni intre parametrii economici: cresterea salariilor e determinata de cresterea activitatii economice, dar mai multi bani in buzunarele populatiei determina cresterea cererii de produse si servicii. In esenta nu e un semn rau, dar poate fi un semn prevestitor.

In economia romaneasca, exista doua tipuri de salariati: „la stat” si „la privat”. In ultimii doi ani au crescut salariile „la privat”, datorita cresterii activitatii economice si a consumului la nivel european si mondial (la care suntem conectati prin firmele multinationale si prin legaturile firmelor private romanesti cu exteriorul). Este normal, pentru ca a crescut cererea si, de cele mai mutle ori, productivitatea angajatilor.

Ce nu este normal este cresterea generalizata si brusca a salarilor bugetarilor (angajatilor „la stat”) datorita unui populism bine tintit al guvernantilor romani. Aceasta crestere nu s-a datorat cresterii productivitatii sau altor factor concreti (cresterea este mult mai mare decat o simpla corectie de inflatie). Cu alte cuvinte, ai dat mai multi bani unor oameni care fac acelasi lucru. Nu am nimic cu angajatii la stat, ei sunt oameni care muncesc onest. In schimb, acesti angajati trebuie sa inteleaga ca, in lumea reala a economiei, orice crestere de salarii, care nu este justificata de o crestere a productivitatii, produce tensiuni care duc la criza. Sa nu ne intelegem gresit: criza nu va aparea datorita faptului ca guvernul a crescut salariile la bugetari, nejustificat, dar acesta este un factor in multitudinea de factori, care, in final, vor duce la o criza economica.

De ce „e rea” cresterea salariilor?

Cum spuneam, nu e rea in sine (doar cresterea salariilor la bugetari produce tensiuni in ecosistemul economic), dar cresterea salariilor creeaza conditii pentru urmatorul factor, prezent la criza din 2008, si anume…

Cresterea creditarii

In ultimul an a aparut o crestere alarmanta a creditarii. Mai ales la nivelul Institutiilor Financiare Nebancare (IFN-uri), creditarea s-a dublat (link). Acest lucru a dus la interventia brutala a BNR, care a impus limite drastice la IFN-uri (link).

Chiar si asa, creditul „fara adeverinta”, similar creditului „fara buletin” dinainte de criza din 2008, a atins dimensiuni gargantuelice. Ce se intampla este dincolo de imaginatie: cum poti sa acorzi un credit de 110.000 de lei fara adeverinta de salariu, adica fara sa stii bonitatea creditatului?! Ce model economic este in spatele acestei politici de creditare?

Ca sa intelegi nebunia creditului fara adeverinta, ai mai jos o imagine cu prima pagina de cautare pe google.com, de la mijlocul lui septembrie 2017, dupa cuvintele cheie „credit fara adeverinta” (am sters numele firmelor…)

Nu doar creditele la IFN-uri au crescut, ci si la banci, atat de mult incat bancile au inceput sa puna frana la acest tip de creditare, prin restrictionarea lor (link)

De ce „e rea” cresterea creditarii?

Creditarea pune probleme mai ales atunci cand nu exista mecanisme puse pentru a filtra persoanele carora li se dau acest tip de credite, mai bine zis nu se face selectia celor care sunt in stare sa plateasca ratele la credite (asa cum ai vazut mai sus).

Nu doar creditele de consum au crescut, ci si creditele imobilare. Acestea ajung in 2017 la un maxim istoric de dupa 2008 (link).

Atat de mult au crescut, incat BNR a inceput sa „ia in vizor” creditul „Prima Casa”, pe care il vrea oprit (link). BNR stie ceva: prea multe credite inseamna o crestere nejustificata a pietei imobiliare, care este alt semn prevestitor al crizei…

Bula imobiliara

Ce este o bula imobiliara?

Este o crestere nejustificata a preturilor imobilelor, determinata de usurinta cu care populatia poate lua credite. Populatia poate lua credite mai usor si pe sume mai mari, deoarece salariile au crescut (sunt sigur ca ai inceput sa unesti punctele, pentru a obtine „desenul” mecanismului prin care apare criza economica…).

Viteza cu care au crescut preturile la imobiliare a suprins pe multi, mai ales in ultimul an, in orasele cu intensa activitate economica: Clujul este campion, urmat de Bucuresti si Timisoara (link). Preturile au atins, in anumite sectoare ale pietei imobiliare si anumite zone geografice, maximele din 2008, dinainte de criza. (link). Acest lucru a crescut pretul materialelor de constructii si a ridicat salariile angajatilor, care…ai ghicit, consuma mai mult si iau credite mai mari, la fel ca toti angajatii din economia nationala. Sunt sigur ca vezi cum se contureaza acel ciclu care se intretine pe sine insusi, spre o crestere aberanta (salarii-credite-consum-crestere economica-salarii…).

De ce „e rea” bula imobiliara?

In timpul bulei imobiliare, in afara de cumparatori, (aproape) toata lumea zambeste: producatorul de materiale de constructii, constructorul, angajatii acestuia, investitorul imobiliar, agentul imobiliar. Pana si cumparatorul zambeste cu jumatate de gura, fericit ca si-a luat casa, dar e un zambet care prevesteste furtuna. Daca nu ma crezi, intreaba pe cei care au cumparat imobiliare imediat inainte de criza din 2008…

Dar si zambetele producatorului de materiale de constructii, constructorului, angajatilor acestuia, investitorului imobiliar si a agentului imobiliar se vor transforma in amaraciune. Fiecare dintre ei, daca nu si-au luat masuri de prevedere, au ajuns sa-si extinda activitatea dincolo de sustenabilitate (constructorul si investitorul) si sa ia credite peste masura (celelalte categorii), ceea ce va duce la faliment, de firma sau personal, odata cu aparitia crizei.

Tensiunea bugetara

Bugetul unei tari este format din venituri si cheltuieli. In ultima perioada de timp, datorita inabilitatii guvernantilor, a aparut o tensiune intre venituri si cheltuieli (link): veniturile la buget au scazut (datorita scaderilor de impozite), iar cheltuielile au explodat (datorita cresterii salariilor bugetarilor si a pensiilor). Tabloul este absolut similar cu cel de dinainte de criza din 2008 (vezi imaginea de mai jos).

Tensiunea Bugetara. Sursa: logec.ro

De ce „e rea” tensiunea bugetara?

Bugetarii si pensionarii trebuie platiti. De unde bani, daca nu de la buget? Din imprumuturi. Tara s-a imprumutat major de cand a venit ultima guvernare. Sunt bani pe care trebuie sa-i platim noi toti, prin taxe si impozite mai mari. Pai nu demult s-a pus din nou acciza pe carburanti, nu-i asa? (link)

Un branci de care nu avem nevoie… dar care va veni

Dupa cum vezi pe pielea ta, indicatorii economici de mai sus, in sine, nu duc la criza financiara. Ei sunt doar preambulul crizei: factorii care vor favoriza o viitoare criza economica. Ea va fi initiata de un simplu branci, venit de pe piata mondiala. Aici, la fel, sunt conditii propice pentru o noua criza de proportii. Iata cateva dintre ele:

Brexit-ul
populismul guvernelor din anumite tari europene, care duce la decizii economice catastrofale
tari care nu si-au revenit dupa criza trecuta (Grecia)
instabilitatea notorie a liderului „lumii libere”, Donald Trump
o posibila criza economica in China, unde de asemenea exista o bula imobiliara de proportii astronomice
conflictele armate continue din jurul Europei (nordul Africii, Orientul Apropiat, Ucraina)
fluxul continuu de emigranti economici si de razboi spre Europa
criza Nord Coreeana
…

Mai sunt si altele. E posibil ca niciunul din aceste evenimente sa nu fie cauza viitoarei crize, ci o lebada neagra, ca la criza din 2008 (link).

Daca e sa ma refer doar la un posibil razboi in peninsula Coreana, acesta ar produce, cu mare certitudine, o criza mondiala. Coreea de Sud este primul producator mondial de ecrane cu cristale lichide (40% din productie), al doilea producator mondial de semiconductori (17% din productia mondiala) si unul dintre cei mai mari producatori de automobile. Un razboi poate duce la o scadere cu pana la 80% a produsului national brut al tarii. Nici nu trebuie sa spun mai mult, daca vrei detalii citeste un articol (link).

Deci, cand vine criza?

Zilele trecute circula o gluma morbida (un meme) pe Facebook, in care Kim Jon-un te invita sa participi la Al Treilea Razboi Mondial, invitie la care puteai raspunde cu „Partikip”. Cand va avea loc? Nu se preciza.

La fel si cu criza. Personal cred ca in momentul de fata sunt intrunite suficient de multe conditii ca in cazul unei probleme la nivel mondial, Romania sa intre intr-o criza economica si financiara, in care marea majoritate a populatiei sa aiba de suferit. Astept sa vina acel moment si sunt pregatit pentru el.

Acum, dupa ce ai terminat de citit acest articol, te invit sa reflectezi la acest subiect…

Investitii imobiliare

Scaderea imobiliara in Romania in grafice si o discutie…

Suntem de vreo cinci ani in criza economica si financiara, la nivel mondial si la nivel de tara, dar ca sa fiu (ceva) mai exact voi spune ca la noi criza a venit cu o intarziere de cam un an. Piata imobiliara a cazut in toate sectoarele, la nivel general, dar dupa caderile prelungite din ultimii ani, situatia incepe sa se nuanteze, adica sa evolueze diferit in functie de sectorul de piata.

Piata imobiliara este constituita din mai multe sub-piete, in functie de „consumatori”. Sunt trei consumatori mari, si anume:

persoanele fizice
firmele (exceptand sectorul agricol)
firmele si persoanele fizice din sectorul agricol

Fiecare dintre acesti consumatori vizeaza traditional anumite sectoare de piata:

persoanele fizice au nevoie, in general, de proprietati cu destinatie de locuinte
firmele au nevoie de spatii de birouri, spatii de productie si spatii de depozitare
cei care activeaza in sectorul agricol au nevoie de teren arabil

Am simplificat voi tabloul, pentru a da o informatie de ansamblu.

Voi analiza numai sectorul locuintelor pentru persoanele fizice, pentru ca fiecare dintre cititorii acestui blog este in situatia de a avea sau a avea nevoie de o locuinta.

Piata imobiliara a locuintelor a inregistrat din 2009 o scadere cu o panta relativ constanta. Iti reproduc mai jos un grafic preluat de la Cristian Orgonas, de la businessday.ro. Cristian face, ca de obicei, analize deosebit de pertinente pe datele oferite public de diferite surse.

Uite graficul (da click pentru marire):

Sursa: businessday.ro

Am facut cateva adnotari la grafic, adica liniile verzi marcate cu 1 si 3 si cercul cu numarul 2.

linia marcata cu 1 este panta medie a scaderii preturilor la locuinte, din 2010 pana in 2011
zona cu cercul 2 este o crestere de mica amploare care a avut loc trimestrul 4 din 2011 . Personal cred ca ea este nesemnificativa ca marime si este determinata de factori economici, sociali si/sau financiari pasageri (desi unii analisti au anuntat o revenire a pietei)
linia verde marcata cu 3 este reluarea trendului de scadere.Este inca devreme sa stabilim panta de scadere

Pentru a analiza scaderea, voi folosi teoria Valurilor Eliott, o teorie care se incadreaza intre cele care descriu ciclurile economice si care este folosita in analiza economica si in tranzactionarea la bursa (detalii aici, la investopedia.com)

Tot din aceeasi sursa, reproduc o imagine a graficului ciclului de piata (vezi mai jos):

sursa: investopedia.com

Pe scurt, un ciclu este constituit dintr-o perioada de crestere (graficul de la 1 la 5) si o perioada de descrestere (graficul de la 5 prin A, B si C).

Teoria este destul de complexa, nu voi intra in detalii. Pentru simplitate, voi spune ca scaderea (din partea dreapta a graficului) trece printr-o perioada de revenire (punctul B al graficului), denumita de unii analisti „dead cat bounce” sau „saltul pisicii moarte” , pentru a arata ca este doar o crestere falsa.

Discutia care urmeaza este o analiza personala si trebuie luata ca atare:

e posibil ca faza B sa fie prezenta, pe graficul scaderii imobiliare din Romania, in perioada 2009, unde este o crestere in trimestrul patru din 2009
e clar acum ca acea crestere din 2011 a fost doar o zvacnire fara importanta, pentru ca s-a reluat caderea preturilor
caderea preturilor va continua, nu se stie cat, probabil pe tot parcursul anului 2013
pentru a fi siguri ca urmeaza o crestere, aceasta trebuie sa fie lunga, pe parcursul a cel putin cateva trimestre, pentru a reprezenta valul 1 din teoria lui Eliott
cresterile in sectoarele economic si financiar se bazeaza pe date initiale, pozitive si care sunt sustinute ulterior de optimismul uman. Personal nu vad cresteri in Romania (cresteri subunitare nu pot fi denumite cresteri), cu atat mai putin un optimism al romanului, puternic muscat de posterior de criza actuala, optimism care are nevoie de un stimulent puternic pentru a reveni la lumina

In concluzie, nu intrevad o revenire a preturilor la locuinte. Daca aceasta revenire va exista, ea trebuie sa fie sustinuta prin date clare, de crestere pe cel putin cateva trimestre, pentru a valida cresterea respectiva.

Tu ce parere ai: cum va evolua piata locuintelor in Romania in 2013?

Finante personale

Cc: Cine plateste oalele sparte de banci?

Aceste articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

Criza mondiala are multe fatete, iar in timpul ei s-au desfasurat mai multe povesti paralele, care au dus, in final, la zdruncinarea sistemului financiar. Inca nu am asistat la ultimul act al piesei.

Chiar daca sunt povesti diferite, de la caz la caz, se desprinde un anumit model, care poate fi sesizat si care contine trei elemente:

bancile
imprumuturile
lacomia umana

Aceste trei elemente combinate au dus la dezastre financiare, care s-au solutionat in doua moduri:

salvarea bancilor private
lasarea bancilor sa falimenteze

„Solutia” salvarii s-a realizat prin pomparea de bani in sistemul financiar, bani pe care trebuie sa-i plateasca cetatenii tarilor respective. Cu alte cuvinte, cetatenii platesc oalele sparte de banci. In continuare va voi prezenta trei povesti adevarate…

Varianta americana

Nebunia a inceput cu mult inainte de 2007, cand s-a declansat criza. In anii premergatori, s-au dat „la greu” credite pentru case, la persoane care nu aveau o istorie de credit prea buna, adica nu aveau capacitatea de a „duce in spate” asemenea credite, din diferite motive (persoane cu educatie precara, fara specializare, angajate sezonier sau in slujbe prost platite, etc.) Acest gen de credite, denumite „subprime”, erau considerate a fi cu grad mare de risc. Valoarea lor, din totalul creditelor imobiliare americane, a crescut de la 10% in 2004 la peste 20% in 2005-2o06. Ele au fost „impachetate” cu alte tipuri de credite, mai competitive, si vandute pe piata financiara, ca instrumente de investitie, avand nume exotice: MBS, CDO, CDS… La un moment dat, toata ingineria financiara s-a prabusit, luand dupa ea de la institutii de credit specializate, cu participare de stat (Federal National Mortgage Association, cunoscuta popular sub numele de Fannie Mae) pana la banci considerate solide (Lehman Brothers). Celelalte banci-mamut au fost salvate, printr-un program guvernamental de rascumparare, in valoare de 700 miliarde de dolari. De unde? Din imprumuturi care vor fi platite … ghici… de poporul american.

In final, pierderile in sistemul financiar s-au ridicat, conform Fondului Monetar International, la 4 000 de miliarde de dolari. O nota de plata care include pierderea locurilor de munca, scaderea salariilor, falimente in aproape toate sectoarele economiei, stare generala de privatiune pentru marea masa a cetatenilor.

Cantecul de leagan irlandez

Prima tara din zona europeana care a urmat SUA in criza a fost Irlanda. Ea a „cazut de sus”, pentru ca in perioada 1997-2007 a fost considerata un campion al cresterii economice in zona europeana, fiind denumita „tigrul celtic”. Cresterea fulminanta a acelor ani a fost datorata scaderii taxelor pentru corporatiile straine care investeau in Irlanda si creditelor cu dobanda redusa furnizate de Banca Centrala Europeana. Acestea au dus la nemasurate speculatii financiare, mai ales in sectorul imobiliar, care a crescut exploziv pana la caderea din 2008.

Cele sase mari banci irlandeze au fost implicate, de-a lungul timpului, in felurite scandaluri financiare. Odata cu criza americana, lucrurile s-au precipitat si in Irlanda, bancile au inceput sa declare probleme majore, ceea ce adus la interventia guvernului irlandez. Intr-o miscare fara precedent, acesta a declara ca sustine total cele sase banci. Dar aceasta miscare s-a realizat pe fondul unor deficite bugetare guvernamentale foarte mari, odata cu scaderi aparute in sectorul economic. Economia a fost declarata ca intrata in recesiune in 2008 iar in 2009 a fost etichetata a fi in depresie economica.

Evident, sustinerea bancilor s-a facut cu bani imprumutati. Sumele imprumutate pentru salvarea bancilor sunt, conform statisticilor oficiale, la un nivel de 125% din produsul intern brut. Alte calcule inainteaza cifre si mai alarmante, de peste 300% din PIB!
Pentru ce? Pentru a salva niste banci care, actualmente, au actiuni cotate de Moody’s a fi „de aruncat la gunoi” (junk status), a caror capitalizare este de 2.86 miliarde, dar in care s-au pompat peste 150 de miliarde de dolari…

Sumele sunt astronomice. Cine plateste? Evident irlandezii, prin taxe, impozite, recesiune, pierderea locurilor de munca, salarii mici, falimentul afacerilor etc.

Saga Islandeza

Povestea Islandei este foarte asemanatoare pana la un punct. Primadonele sunt, de asemenea, bancile private. Acestea s-au aruncat in nebunia cresterii imobiliare, cu scopul de a produce profituri rapide. Pentru a face rost de bani, bancile s-au imprumutat in stanga si in dreapta, atat de la alte banci cat si de pe teritoriul Marii Britanii, ceea ce va propulsa scandalul care a urmat, spre scena internationala.

Masinatiile financiare au fost atat de vaste, incat au cuprins si spectrul politic. In final, dupa caderea guvernului si a parlamentului, a fost randul fostului prim ministru sa fie pus sub acuzare pentru situatia prin care a trecut tara, la rand cu alte persoane din functii de conducere la bancile private care au falimentat.

Dupa cum vezi, situatia e putin diferita. Bancile islandeze nu numai ca nu au fost salvate, dar sefii lor au fost pusi sub urmarire penala. Mai mult, datoriile bancilor private nu au fost platite. Bancile au fost dezmembrate, unele segmente au fost falimentate, altele, viabile, au fost reformate si strict reglementate si lasate sa functioneze in continuare.

Dar datoriile? Ele nu au fost platite. Au avut loc doua referendumuri nationale, despre plata datoriilor, ambele s-au incheiat cu refuzul cetatenilor islandezi de a plati datoria bancilor, chiar daca aceasta decizie a dus la un scandal international cu Marea Britanie.

A patra poveste in desfasurare: Grecia

Din Grecia ne parvin stiri contradictorii: statele europene au ajuns la un acord istoric, prin care reduc la jumatate (cu 100 de miliarde de euro) datoriile pe care Grecia trebuie sa le plateasca si reesaloneaza cealalta jumatate din datorii. Pe de alta parte, primul ministru declara ca vrea sa convoce un referendum, asemeni celui islandez, legat de plata obligatiilor financiare ale Greciei. Chiar si asa, nu este o voce care reprezinta toatalitatea spectrului politic, pentru ca in cadrul partidului sau exista disensiuni clare pe tema subiectului.

O ceata deasa pluteste deasupra Greciei. Nu sunt semne ca se va ajunge la finalul crizei. Sumele uriase acumulate (peste 150% din PIB), spectrul falimentului national, miscarile sociale violente, toate intregesc un tablou sumbru.

Noi?

Noi suntem cetateni obisnuiti. Daca e sa privesti spectacolul crizei, vei vedea un sablon: statul, in marea majoritate a cazurilor, va salva bancile cu datorii mari, de la colaps.

Dar pe noi, cetatenii, cine ne salveaza, in cazul in care avem datorii pe care nu le putem plati? Bancile au in arsenalul legal arme prin care ne pot urmari pana la stingerea datoriilor. De cele mai multe ori vand creditele neachitate catre firme de recuperare, care jupoaie de viu pe cel care, la un moment dat, nu a fost in stare sa tina pasul cu ratele.

Desigur, vina este, in mare parte, a celui care s-a indatorat peste masura. Adevarul este mai complex: de multe ori, situatia care a dus la neputinta de a plati ratele acumulate a fost determinata si de factori externi, cum sunt criza economica, evenimente de sanatate sau personale, care au fost in afara controlului.

Chiar si asa, e vorba de o tragedie, care se intampla la tot mai multi romani. Pentru a nu cadea in aceasta capcana, trebuie sa fii pregatit pentru a fi mai tare ca banca. Va trebui sa stii sa-ti conduci finantele personale in asa fel incat, chiar daca apar factori negativi neprevazuti, sa faci fata a plata ratelor. Am scris o carte care detaliaza o strategie usor de urmat, care sa-ti stabilizeze finantele personale si sa te ajute sa platesti mai usor ratele (click aici pentru detalii).

Cu bancile nu e de jucat. In caz de probleme, ele sunt ajutate, dar daca tu ai probleme cu banca, depinde numai de tine sa te salvezi. Esti sigur ca ai armele necesare pentru asta?

Bibliografie:

http://www.vanityfair.com/politics/features/2009/04/iceland200904

http://netrightdaily.com/2011/04/iceland-declares-independence-from-international-banks/

http://en.wikipedia.org/wiki/2008%E2%80%932011_Icelandic_financial_crisis

http://www.bloomberg.com/news/2011-02-01/iceland-proves-ireland-did-wrong-things-saving-banks-instead-of-taxpayer.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Icelandic_loan_guarantees_referendum,_2010

http://en.wikipedia.org/wiki/Subprime_mortgage_crisis

http://en.wikipedia.org/wiki/Late-2000s_financial_crisis

http://en.wikipedia.org/wiki/2008%E2%80%932011_Irish_financial_crisis

Finante personale

Cc: Cum te afecteaza pe tine criza din Grecia/PIGS

Acest articol a aparut in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

Criza din Grecia apare pe toate posturile de televiziune si determina reactii mai mult sau mai putin apocaliptice. Se vorbeste de salvare, colaps (faliment) controlat, vanzarea insulelor grecesti pentru a stinge datoria, cumpararea activelor grecesti de catre Germania, pe bani de nimic etc. etc. etc.

Pentru omul obisnuit, Grecia e departe, criza ei nu pare sa il afecteze, este aproape insensibil la demonstratii si cocktail-uri Molotov. La fel parea, acum niste ani, o criza financiara exotica, in SUA. La cea vreme am scris un articol in care avertizam ca aceasta criza o sa ne afecteze si pe noi, acum a venit vremea sa scriu despre criza din Grecia/PIGS (acronim care defineste tarile europene cele mai afectate de criza: Portugalia, Italia, Grecia, Spania).

Ce se intampla cu PIGS?

Pe scurt: datoria publica (a statului) din aceste tari este mult mai mare decat produsul intern brut (cat produce, intr-un an, tara respectiva). Pentru Grecia, la momentul in care scriu, datoria externa ajunge la 150% din PIB (sursa).

Cu alte cuvinte, tara are o datorie extrem de mare, pe care nu mai poate sa o plateasca. Exista doua posibilitati:

isi restructureaza datoria (o prelungeste pe mai multi ani, dar plateste o dobanda mai mare pentru acele credite)
declara faliment si incearca sa vanda ce poate, pentru a-si acoperi creditele (firme de stat, active imobiliare ale statului, etc.)

Dupa lungi negocieri la nivel de UE, inca nu s-a ajuns la o solutie in cadrul Greciei. La rand sunt celelalte tari PIGS.

Cetateanul e lovit de doua ori: taxe si inflatie

In primul rand, trebuie sa pleci de la situatia noastra interna: si noi am fost intr-o stare de impas, dar a venit FMI si „ne-a salvat”. In traducere, ne-a dat niste bani in imprumut, pe care noi, cetatenii, trebuie sa-i platim. Cum? Cu taxe mai mari. Sunt sigur ca ai observat ca a crescut TVA-ul de la 19% la 24% (adica la maximum cat e admis TVA-ul in UE).

In esenta, acelasi lucru se va intampla si in cazul Greciei. Daca va fi salvata (intre altii) de UE, aceasta se va face cu banii din tarile UE, deci si cu banii din Romania, adica cu banii de la noi, cetatenii (alte taxe marite). Mai mult, intreaga instabilitate financiara va fi platita cu inflatie, pentru ca inflatia acompaniaza taxele mari. Vei pierde de doua ori: atat prin devalorizarea banilor cu ajutorul inflatiei (ai vazut cum a crescut euro fata de leu, in ultima vreme?) cat si prin taxe mai mari catre stat.

Atentie la bancile grecesti din Romania

Daca Grecia „pica”, vor „pica” si bancile din Grecia. Sa nu uitam ca pe piata bancara din Romania functioneaza cateva banci cu capital grecesc majoritar. Desi ele sunt in buna „stare de functionare”, daca bancile-mama de care apartin vor intra in faliment, subsidiarele lor din Romania vor fi afectate (negativ, evident). BNR a lansat un set de masuri de protectie, dar nimeni nu stie cum se vor desfasura evenimentele in caz de faliment grecesc. Se vorbeste chiar de nationalizarea bancilor grecesti de la noi… cum spunea, nimeni nu stie cu exactitate.

Daca ai depozite in bancile cu capital grecesc din Romania, ar fi bine sa tii seama de acest lucru (chiar daca statul „garanteaza” depozitele…).

Asta cat priveste bancile… sunt curios care vor fi eventualele repercusiuni ale undei de soc financiar, asupra Romtelecom, detinut in proportie de 54% de OTE, firma greceasca …

Lucrezi la o firma greceasca?

Daca lucrezi la o filiala a unei firme grecesti in Romania, firma care, in Grecia, are o implicare financiara majora in relatia cu statul grecesc, adica face afaceri cu statul, e bine sa te gandesti la posibilele implicatii ale falimentului Greciei. Daca statul grecesc va intra in faliment si va trebui sa-si plateasca creditorii, aceasta se va face, cel mai probabil, in ordinea marimii creditului, deci micii creditori vor fi ultimii, iar firma mama, daca are de primit multi bani de la stat, ar putea sa intre in faliment, la fel si filiala romana care apartine de ea…

La fel, daca lucrezi la o firma care are relatii stranse de afaceri cu Grecia, e posibil ca un eventual faliment financiar al Greciei sa produca probleme…

Concluzie

Situatia din Grecia/PIGS ne afecteaza mult mai mult decat am vrea sa credem. Traim intr-o lume interconectata, la nivel economic, financiar, politic. Mai mult, pentru ca PIGS sunt parte din UE, problemele lor sunt si problemele noastre. Aceste realitati nu trebuie sa fie uitate, chiar si de cetateanul de rand. Criza lor e si criza noastra. PIGS sunt mai aproape de noi decat SUA, iar criza actuala a venit din SUA, care, la acel moment, parea atat de departe…

In atentia mea

Mesaj de la un „prezicator” de trenduri…

Gerald Celente este, fara indoiala, unul dintre cele mai interesante personaje publice din domeniul predictiilor. El este conducatorul Trends Research Institute si al publicatiei Trends Journal.

Trends Research Institute

De-a lungul timpului, a facut mai multe predictii adeverite, cum ar fi terorismul in SUA, colapsul economic actual si razboaiele in care se tot implica SUA. Pentru o lista completa a predictilor sale si a aparitiilor in media (inclusiv la Oprah, Fox Television, Today Show, Good Morning America, etc.) va invit sa cititi biografia sa de la wikipedia.com (click aici).

La prima vedere Celente pare o portavoce a apocalipsei, dar daca te uiti atent la predictiile sale, vezi ca mare parte din ele s-au adeverit. Pentru un video cu predictiile sale adeverite, click aici.

In ultimul timp, Celente a prezis o intensificare a crizei, care va duce, conform lui, la razboaie pentru hrana. Va invit sa vizionati un interviu care l-a dat pentru postul Russia Today (rt.com) in care spune ca SUA se indreapta spre o criza economico-financiara cel putin la fel de mare ca cea din 1929.

E bine sa fiti cu ochii pe Celente…

Aboneaza-te

- vei primi informatii exclusive si carti gratuite care te ajuta sa faci bani