Investitii imobiliare, Investitii la bursa

Inconstienta? Nu cred…

, 10 comentarii

Cuprinsul seriei Criza financiara mondiala

  1. Inconstienta? Nu cred…

“The Federal Reserve definitely caused the Great depression by contracting the amount of currency in circulation by one-third from 1929 to 1933.” Milton Friedman, Nobel Prize Winning Economist

Rezerva Federala Americana a fost (in mod sigur) cea care a determinat Marea Criza Financiara prin contractarea masei monetare cu o treime, intre 1929 si 1933″

Milton Friedman,  laureat al premiului Nobel pentru economie

Finantele americane sint in plina criza, descrisa de experti a fi cea mai mare de la Marea Criza din anii 1930 incoace.

Agentiile de presa si televiziunile din lumea intreaga ne arata organismele financiare americane, in frunte cu FED (Federal Reserve) angrenate intr-un efort „supraomenesc” de a tine sub control aceasta criza. Expertii financiari critica sus si tare miopia FED care a lasat ca situatia sa ajunga in acest punct critic, fara sa intervina. Sa fie miopie si inconstienta, cum spune toata lumea?

Ultimele saptamini zile de criza, care au culminat cu desfasurarile din vinerea trecuta, s-au derulat ametitor. Urmaream ca de obicei economia americana, fara sa-mi dau seama in ce directie va aluneca avalansa si ce masuri ar putea sa ia organismele financiare pentru a stopa catastrofa. Pe masura ce zilele treceau si evenimentele se succedau sacadat, situatia devenea tot mai clara.

Dar sa incepem cu inceputul.

Nereglementare versus controlul statului

Exista o dezbatere fara sfirsti intre specialisti despre cum trebuie condusa economia.

  • una din tabere sustine ca statul trebuie sa aiba in mina pirghiile necesare care sa-i permita un control si o reglementare stricta a proceselor economice, pentru a putea sa protejeze populatia de efectele devastatoare ale crizelor ce apar in cursul ciclurilor economice
  • de cealalta parte a baricadei stau avocatii nereglementarii (liberalii), care spun ca economia de piata libera, prin insasi mecanismele  pe care le are, este capabila sa ajunga inapoi in starea de echilibru in caz de criza, daca este lasata in voie pentru a face acest lucru

In ultimii zeci de ani, de la Ronald Reagan incoace, republicanii si apoi curentul neo-conservatorist din conducerea americana (intre cele doua segmente de timp interpunindu-se perioada Clinton) au incercat sa lase economia cit mai libera iar statul sa intervina mai putin pe piata. Doar FED-ul, prin mecanisme specifice, alaturi de Trezorerie, putea realiza corectiile necesare unei desfasurari normale a proceselor economice si financiare.

Incepind din 1913 FED-ul este cel chemat sa puna capat crizelor economice ce au zguduit istoria sistemului financiar si economic american. De atunci s-au inregistrat o multime de crize, mai mult sau mai putin intense. Teoretic, Federal Reserve ar fi trebuit sa invete din ele si, pe masura trecerii timpului, acestea sa devina din ce in ce mai rare si mai mici in intensitate.

Poftim?

Caderea datorata balonului internetului (internet bubble) care a debutat in 2000 a produs o scadere a bursei de 82% ( fata de cea de 89% din timpul Marii Crize Financiare) iar acum asistam la o cadere si mai mare. Care nu s-a terminat inca.

George Soros, unul dintre cei mai cunoscuti investitori de talie mondiala, a lansat in primavara lui 2008, inainte de declansarea in forta a actualei crize, cartea The New Paradigm for Financial Markets (Noua paradigma a pietelor financiare), in care lansa ideea ca aceasta criza, ce a inceput din sectorul imobiliar, face parte dintr-un tablou mult mai larg, la final ajungindu-se la deflatia unui super-balon (super bubble) care va avea ca rezultat cea mai mare criza financiara din istoria cunoscuta. Puteti audia un interesant interviu cu Soros care da detalii despre acest subiect, cu ocazia conferintei de presa organizata de Fundatia Noua America.

Exista si detalii de-a dreptul hilare. Actualul Presedinte al FED-ului, Ben Bernanke, este un expert in Marea Criza Financiara americana, a scris o carte pe acest subiect, tiparita de Editura Universitatii Princeton. Intimplator sau nu, el trebuie sa scoata America din aceasta criza.

Dar coincidentele ciudate nu se opresc aici. Toata lumea arata cu degetul spre FED, spunind ca nu realizeaza de ce nu s-au luat masuri mai din timp, de ce a trebuit sa ajungem aici.

Sint o multime de indicii ca FED-ul stia chiar foarte bine ce se petrece. In plus, incerca sa ascunda specialistilor in economie si publicului larg deopotriva manevrele pe care le face din umbra.

Intre datele pe care Federal Reserve le da publicitatii sint si cifrele masei monetare (money supply). Ea e formata din totalitatea biletelor si monedelor aflate in circulatie, a banilor din conturi, a certificatele de depozit, in toate formele lor, plus depozitele de dolari in bancile exterioare USA si acordurile de vinzare si rascumparare, clasificate in diferite sectiuni (M0,M1,M2,M3). Dupa 2006, FED inceteaza sa dea publicitatii M3 (masa monetara totala) sub o scuza jenanta (costa prea mult sa colecteze si sa prelucreze datele statistice). Totusi, M3 se poate extrapola pe baza datelor care se dau publicitatii.

Sursa grafic: wikipedia.com

Ce se observa din aceste date, transpuse grafic mai sus, este faptul ca masa monetara a inregistrat o crestere spectaculoasa dupa 1980. FED pompeaza banii intr-o veselie in sistemul monetar SUA. Se stie ca masa monetara, alaturi de rata dobinzilor, reprezinta mecanismele cele mai puternice de control ale economiei.

Si aici intervine un amanunt interesant: Soros spune ca super-criza care ne paste si-a inceput desfasurarea acum 25 de ani. Cam pe cind FED-ul a inceput sa pompeze bani in sistem cu viteza mai mare.

Ce se mai stia? Ca utilizarea de instrumente financiare exotice, pe piete nereglementate vor duce in final la un dezastru. Cine au fost marii actori in aceste tranzactii? Colosii financiari, in special bancile de investitii care au avut o soarta interesanta in saptaminile trecute.

Despre cine este vorba? Despre:

  • JP Morgan/Chase
  • Merril Lynch
  • Goldman Sachs
  • Lehman Brothers
  • Morgan Stanley

Ce s-a intimplat cu ele?

  • ciudat dar JP Morgan a reusit s-o scoata la capat (in treacat fie spus, JP Morgan are legaturi istorice strinse cu aparitia FED)
  • Merry Lynch e preluata de Bank of America
  • Lehman Brother a inaintat procedura de faliment
  • Golman Sachs si Morgan Stanley  se transforma in holdinguri bancare pentru a se salva de faliment

E vorba de colosi ai sistemului financiar mondial (nu numai american), cu o putere pina nu demult extraordinara. Care s-a evaporat de cind s-a declansat criza de fata.

Daca executivul american si FED-ul ar fi vrut, ar fi impus norme de reglementare pentru aceste segmente de piata care tranzactionau instrumentele financiare cu risc mare. Nu s-a dorit.

Ce e interesant in toata aceasta agitatie ramine modul selectiv in care se gestioneaza criza. Anumite banci sint lasate sa falimenteze, altele isi schimba statutul, altele sint preluate iar altele sint rascumparate. Distractia cea mare va incepe in momentul in care se va face lista dupa care se vor arunca spre economie colacele de salvare, in momentul in care vor intra cele 700 de miliarde de dolari destinate a ajuta firmele  aflate in criza. Se vorbeste chiar de ajutor pentru banci straine!

Bani se dau, dar acesti bani au niste conditii atasate. Iti dau, imi dai. E o modalitate de a prelua controlul.

De unde sint banii? FED-ul ii imprumuta, congresul ar trebui sa aprobe imprumutul care va avea dobinda atasata (datorata FED-ului),  iar nota de plata e trimisa poporului american.

Sa tragem linia:

  • s-au falimentat acei colosi care incomodau (pe cine nu trebuie) in sistemul bancar
  • alte banci ce prezentau interes au fost preluate sau salvate de la faliment (practic s-a cistigat controlul asupra lor)
  • s-a mai indatorat America cu o groaza de bani (datoria publica depaseste 9000 de miliarde de dolari)-daca va intereseaza puteti vizita sugestivul ceas al datoriei americane

La aceiasi adresa puteti gasi un interesant grafic despre cresterea datoriei nationale americane, care a inceput „sa-si ia zborul” in 1980. Acum 25 de ani (va mai amintiti de cifra avansata de George Soros?)

Dupa ce am tras linia, in spate, undeva, se vede adevaratul beneficiar al crizei (care este in plina desfasurare):

FEDeral Reserve

Care, daca va amintiti din seria DINCOLO DE BANI, este un organism financiar sub control privat.

Noapte buna, America…

Completare ulterioara:

1. Ca sa intelegeti amploarea caderii bancilor de investitii de care am amintit mai sus, va recomand sa vizionati o imagine sugestiva dintr-un articol prezent in Puppetmaster Trading Blog.

2. Pentru cine vrea detalii explicative despre derivate (pe care le-am denumit mai sus „instrumente financiare exotice”) si implicatiile FED in aceasta criza va recomand un articol si ii multumesc lui titanium.fla pentru link.

Comentarii

comments

Standard

10 gânduri despre „Inconstienta? Nu cred…

  1. titanium.fla zice:

    da, e foarte la subiect post-ul tau.

    „Potentialul unei astfel de reactii nucleare a fost ceea ce l-a facut pe investitorul Warren Buffett sa numeasca derivatele ca arme financiare de distrugere in masa”.

    Derivatele sunt de fapt un instrument financiar promovat in „vremuri stravechi” de catre FED sau cu voia FED-ului, nu mi-e prea clar, in „vremuri stravechi ” pe cand FED-ul era intr-adevar declarat federal, si ele comportand un factor ridicat de risc au devenit principalul obiect de lucru al fondurilor de investitii gen hedgefunds, tot cu voia FED-ului.

    As specula ca SUA fiind o federatie cu o istorie mai veche decat Uniunea Europeana in ceea ce priveste controlul financiar, nu a facut altceva decat sa invete UE cum se face, si probabil mai devreme sau mai tarziu acelasi lucru se va intampla si in UE datorita faptului ca e vorba de o uniune si deci si o banca a uniunii(The European Central Bank (ECB)) si putem merge cu rationamentul mai departe si sa ne imaginam tot felul. As fi curios sa aflu cate trilioane de euro sunt pe piata de derivate.

  2. Paul zice:

    Indraznesc sa cred ca U.E. e mai conservatoare si cu mai mult „bun simt” fata de popoare decat S.U.A. U.E.(cei care conduc si „dau semnalul”) nu-si poate permite „luxul” unei asemenea crize pentru ca in secunda doi ar disparea. Exista o mare presiune din partea popoarelor occidentale pe guvernele „locale” care sunt foarte atente cum actioneaza intre nationalism si unionism. O criza ar crea suspiciuni si mai mari in randul popoarelor in ce priveste uniunea. Dar pentru viitorul indepartat e o lectie…

  3. Pingback: Cum te afecteaza pe tine criza din SUA | Milionarul Mioritic ®

  4. MDan zice:

    Luca, daca o sa schimbi graficele cu masa monetara pe o scara logaritmica si apoi iei in considerare criza petrolului din anii 70, o sa vezi ca evolutia indicatorilor este cat se poate de normala. Te-a pacalit efectul de compunere a cresterii.

    In ceea ce priveste problema reglementarii/dereglementarii cred ca ai dreptate, dar teoria conspiratiei fed-ului cam pica.

    Eu cred ca problema nu este in cresterea masei monetare ci in cresterea indatorarii SUA. Economia lor este una bazata pe consum si acest consum a fost ajutat de creditarea excesiva, atat la nivelul indivizilor cat si al statului.

  5. Luca zice:

    iti multumesc pentru interventie in general si pentru observatia cu scara logaritmica.

    conspiratie e cam mult spus. e vorba de manevre cu finalitate calculata.

    sint multe lucruri ciudate care se intimpla, in plus fata de cele relatate de mine in articol. de exemplu interventia FED care a injectat 85 de miliarde in AIG (in loc s-o faca Tresoreria, cum s-a intimplat in cazul Fannie Mae si Freddie Mac). cu alte cuvinte FED a fortat mina Tresoreriei, acordind imprumutul direct la AIG (e adevarat, in contul a 79.9% participatiune a statului).

    inca ceva: creditarea excesiva de care vorbesti nu isi are originea tot in laxitatea si permisivitate FED? ca doar el are in mina piinea si cutitul

    cert e ca nu-mi imaginez un FED luat prin suprindere, dupa aproape 100 de ani de cind tipareste banii americii. asta am vrut sa spun in articol…

  6. andrei zice:

    Iata si opinia unuia mai naiv si mai nepriceput in ale finantelor/economiei/bancilor/investitiilor, dar care vrea sa inteleaga: mie mi se pare ca de fapt ca o cadere a bursei, de ex, e de fapt o corectie a unor trenduri anterioare muuuult ascendente. De aceea mi se pare putin nepotrivit sa zici „cutare a pierdut enshpe milioane la bursa”, cand probabil actiunile lui au revenit la pretul cu care le achizitionase cu 2-3 ani in urma. De fapt perioada asta pare o oportunitate mare pt investitorii mici de a achizitiona actiuni la preturi mici, pe termen mediu si lung.
    De asemenea, referitor la bancilea astea americane: Ce inseamna „au cazut”? Eu am inteles ca au fost preluate, si inca de institutii destul de puternice. Deci, ce are de pierdut invetitorul de rand de aici? Mai mult, din cate stiu, si americanii au un sistem de garantare a unui plafon in depozite bancare (de vreo 100.000$ parca). Sau sistemul asta de garantare nu mai functioneaza in caz de criza?
    De aceea astept cu mare interes alte comentarii ale voastre pe acest subiect, cu referiri concrete la efectele asupra investitorilor mai mici. Mai ales ca Luca ne ura intr-un mesaj mai vechi: „Va doresc sa cada bursa!”. Nu asta s-a intamplat? Gresesc pe undeva?

  7. titanium.fla zice:

    deocamdata se pare ca publicul american nu vrea sa inghita, ca se pare ca au respins sa plateasca din buzunar 700 de miliarde.

  8. titanium.fla zice:

    cred ca bursa e pentru un stat, ca un fel de piele pentru organismul uman, cand apar o gramada de bube pe ea, stii sigur ca ceva e putred la ficat sau la sange, „au dat faliment si niste banci, un fel de motorase ale capitalismului” care finantau pe credit afaceri, care dadeau de lucru la oameni, care afaceri daca se duc de rapa, se duc si slujbele oamenilor care nu mai au cu ce sa plateasca creditele, samd.

    Principalele 3 surse de profit pentru o banca sunt divizia de payments (tot ce inseamna tranzactii care se fac prin intermediul bancii, de ex. salarii platite de patron pe cardul angajatului, retea de ATM-uri, software scump de gestionare, samd) divizie care aduce profit sigur bancii, in afara unei perioade de criza in care sistemul se reconfigureaza, dupa care functioneaza perfect din nou, apoi divizia de credite si ultima ar fi divizia de trading a bancii care aduce profit in functie de mersul economiei, de la aceasta ultima divizie se asteapta profituri foarte mari sau foarte mici, deci nimic ce sa surprinda neplacut banca.

    in momentul in care o banca gen Bear Stearns da faliment si este preluata pe nimic de o alta banca gen JP Morgan, banca JP a preluat toate cele 3 divizii ale bancii falimentate, deci va avea la un moment dat profit sigur cu cel putin una din divizii, aia de payments, in mod sigur are multe terenuri si imobile si afaceri prin cea de-a doua divizie, cea de credite.
    De la divizia de trading se asteapta putin „in perioade de restrishte” oricum. E un castig pentru JP Morgan, si nu un efort financiar cum ar parea ca ar fi facut ca sa ii salveze pe bietii americani. Da asta e doar parerea mea si poate e gresita.

    Ma gandesc ca ce vroia sa zica Luca prin faptul ca de-abia asteapta caderea bursei era vizavi de oamenii care au ceva bani si pot sa profite ori in momentul cand se mai putea face short pe bursa avand in vedere cat a cazut (au fost momente cand shortul a fost scos de pe bursa) ori acuma cand totul e la pamant si poate ca ar urma o crestere la un moment dat. Conditia pentru asta e sa ai bani sa investesti. Ma gandesc ca pentru cei fara un sfantz si cu multe credite pe cap, o criza nu e chiar binevenita.

  9. Luca zice:

    raspuns la cele trei elemente atinse in comentariul tau:

    1.e o comparatie foarte plastica, mi-a placut mult 🙂

    2.o explicatie simpla pe intelesul tuturor si cit se poate de adevarata

    3.multumesc, era exact ce doream sa spun.

    dupa articolele despre starea BVB si a imobiliarelor din romania vor urma trei articole cu propuneri de strategie in sectoarele bursei, imobiliarelor si a finantelor personale, cu detalii despre cum abordez eu aceasta perioada de criza. acolo veti avea raspunsuri la unele probleme atinse in articole.

  10. Pingback: Neglijenta sau altceva? | Milionarul Mioritic ®

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.