Finante personale

Cc: Cine plateste oalele sparte de banci?

Aceste articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

Criza mondiala are multe fatete, iar in timpul ei s-au desfasurat mai multe povesti paralele, care au dus, in final, la zdruncinarea sistemului financiar. Inca nu am asistat la ultimul act al piesei.

Chiar daca sunt povesti diferite, de la caz la caz, se desprinde un anumit model, care poate fi sesizat si care contine trei elemente:

  • bancile
  • imprumuturile
  • lacomia umana

Aceste trei elemente combinate au dus la dezastre financiare, care s-au solutionat in doua moduri:

  • salvarea bancilor private
  • lasarea bancilor sa falimenteze

“Solutia” salvarii s-a realizat prin pomparea de bani in sistemul financiar, bani pe care trebuie sa-i plateasca cetatenii tarilor respective. Cu alte cuvinte, cetatenii platesc oalele sparte de banci. In continuare va voi prezenta trei povesti adevarate…

Varianta americana

Nebunia a inceput cu mult inainte de 2007, cand s-a declansat criza. In anii premergatori, s-au dat “la greu” credite pentru case, la persoane care nu aveau o istorie de credit prea buna, adica nu aveau capacitatea de a “duce in spate” asemenea credite, din diferite motive (persoane cu educatie precara, fara specializare, angajate sezonier sau in slujbe prost platite, etc.) Acest gen de credite, denumite “subprime”, erau considerate a fi cu grad mare de risc. Valoarea lor, din totalul creditelor imobiliare americane, a crescut de la 10% in 2004 la peste 20% in 2005-2o06.  Ele au fost “impachetate” cu alte tipuri de credite, mai competitive, si vandute pe piata financiara, ca instrumente de investitie, avand nume exotice: MBS, CDO, CDS… La un moment dat, toata ingineria financiara s-a prabusit, luand dupa ea de la  institutii de credit specializate, cu participare de stat (Federal National Mortgage Association, cunoscuta popular sub numele de Fannie Mae) pana la banci considerate solide (Lehman Brothers). Celelalte banci-mamut au fost salvate, printr-un program guvernamental de rascumparare,  in valoare de 700 miliarde de dolari. De unde? Din imprumuturi care vor fi platite … ghici… de poporul american.

In final, pierderile in sistemul financiar s-au ridicat, conform Fondului Monetar International, la 4 000 de miliarde de dolari. O nota de plata care include pierderea locurilor de munca, scaderea salariilor, falimente in aproape toate sectoarele economiei, stare generala de privatiune pentru marea masa a cetatenilor.

Cantecul de leagan irlandez

Prima tara din zona europeana care a urmat SUA in criza a fost Irlanda. Ea a “cazut de sus”, pentru ca in perioada 1997-2007  a fost considerata un campion al cresterii economice in zona europeana, fiind denumita “tigrul celtic”. Cresterea fulminanta a acelor ani a fost datorata scaderii taxelor pentru corporatiile straine care investeau in Irlanda si  creditelor cu dobanda redusa furnizate de Banca Centrala Europeana. Acestea au dus la nemasurate speculatii financiare, mai ales in sectorul imobiliar, care a crescut exploziv pana la caderea din 2008.

Cele sase mari banci irlandeze au fost implicate, de-a lungul timpului, in felurite scandaluri financiare. Odata cu criza americana, lucrurile s-au precipitat si in Irlanda, bancile au inceput  sa declare probleme majore, ceea ce adus la interventia guvernului irlandez. Intr-o miscare fara precedent, acesta a declara ca sustine total cele sase banci. Dar aceasta miscare s-a realizat pe fondul unor deficite bugetare guvernamentale foarte mari, odata cu scaderi aparute in sectorul economic. Economia a fost declarata ca intrata in recesiune in 2008 iar in 2009 a fost etichetata a fi in depresie economica.

Evident, sustinerea bancilor s-a facut cu bani imprumutati. Sumele imprumutate pentru salvarea bancilor sunt, conform statisticilor oficiale, la un nivel de 125% din produsul intern brut. Alte calcule inainteaza cifre si mai alarmante, de peste 300% din PIB!
Pentru ce? Pentru a salva niste banci care, actualmente, au actiuni cotate de Moody’s a fi “de aruncat la gunoi” (junk status), a caror capitalizare este de 2.86 miliarde, dar in care s-au pompat peste 150 de miliarde de dolari…

Sumele sunt astronomice. Cine plateste? Evident irlandezii, prin taxe,

impozite, recesiune, pierderea locurilor de munca, salarii mici, falimentul afacerilor etc.

Saga Islandeza

Povestea Islandei este foarte asemanatoare pana la un punct. Primadonele sunt, de asemenea, bancile private. Acestea s-au aruncat in nebunia cresterii imobiliare, cu scopul de a produce profituri rapide.  Pentru a face rost de bani, bancile s-au imprumutat in stanga si in dreapta, atat de la alte banci cat si de pe teritoriul Marii Britanii, ceea ce va propulsa scandalul care a urmat, spre scena internationala.

Masinatiile financiare au fost atat de vaste, incat au cuprins si spectrul politic. In final, dupa caderea guvernului si a parlamentului, a fost randul fostului prim ministru sa fie pus sub acuzare pentru situatia prin care a trecut tara, la rand cu  alte persoane din functii de conducere la bancile private care au falimentat.

Dupa cum vezi, situatia e putin diferita. Bancile islandeze nu numai ca nu au fost salvate, dar sefii lor au fost pusi sub urmarire penala. Mai mult, datoriile bancilor private nu au fost platite. Bancile au fost dezmembrate, unele segmente au fost falimentate, altele, viabile, au fost reformate si strict reglementate si lasate sa functioneze in continuare.

Dar datoriile? Ele nu au fost platite. Au avut loc doua referendumuri nationale, despre plata datoriilor, ambele s-au incheiat cu refuzul cetatenilor islandezi de a plati datoria bancilor, chiar daca aceasta decizie a dus la un scandal international cu Marea Britanie.

A patra poveste in desfasurare: Grecia

Din Grecia ne parvin stiri contradictorii: statele europene au ajuns la un acord istoric, prin care reduc la jumatate (cu 100 de miliarde de euro) datoriile pe care Grecia trebuie sa le plateasca si reesaloneaza cealalta jumatate din datorii. Pe de alta parte, primul ministru declara ca vrea sa convoce un referendum, asemeni celui islandez, legat de plata obligatiilor financiare ale Greciei. Chiar si asa, nu este o voce care reprezinta toatalitatea spectrului politic, pentru ca in cadrul partidului sau exista disensiuni clare pe tema subiectului.

O ceata deasa pluteste deasupra Greciei. Nu sunt semne ca se va ajunge la finalul crizei. Sumele uriase acumulate (peste 150% din PIB), spectrul falimentului national, miscarile sociale violente, toate intregesc un tablou sumbru.

Noi?

Noi suntem cetateni obisnuiti. Daca e sa privesti spectacolul crizei, vei vedea un sablon: statul, in marea majoritate a cazurilor, va salva bancile cu datorii mari, de la colaps.

Dar pe noi, cetatenii, cine ne salveaza, in cazul in care avem datorii pe care nu le putem plati? Bancile au in arsenalul legal arme prin care ne pot urmari pana la stingerea datoriilor. De cele mai multe ori vand creditele neachitate catre firme de recuperare, care jupoaie de viu pe cel care, la un moment dat, nu a fost in stare sa tina pasul cu ratele.

Desigur, vina este, in mare parte, a celui care s-a indatorat peste masura. Adevarul este mai complex: de multe ori, situatia care a dus la neputinta de a plati ratele acumulate a fost determinata si de factori externi, cum sunt criza economica, evenimente de sanatate sau personale, care au fost in afara controlului.

Chiar si asa, e vorba de o tragedie, care se intampla la tot mai multi romani. Pentru a nu cadea in aceasta capcana, trebuie sa fii pregatit pentru a fi mai tare ca banca. Va trebui sa stii sa-ti conduci finantele personale in asa fel incat, chiar daca apar factori negativi neprevazuti, sa faci fata a plata ratelor. Am scris o carte care detaliaza o strategie usor de urmat, care sa-ti stabilizeze finantele personale si sa te ajute sa platesti mai usor ratele (click aici pentru detalii).

Cu bancile nu e de jucat. In caz de probleme, ele sunt ajutate, dar daca tu ai probleme cu banca, depinde numai de tine sa te salvezi.  Esti sigur ca ai armele necesare pentru asta?

Bibliografie:

http://www.vanityfair.com/politics/features/2009/04/iceland200904

http://netrightdaily.com/2011/04/iceland-declares-independence-from-international-banks/

http://en.wikipedia.org/wiki/2008%E2%80%932011_Icelandic_financial_crisis

http://www.bloomberg.com/news/2011-02-01/iceland-proves-ireland-did-wrong-things-saving-banks-instead-of-taxpayer.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Icelandic_loan_guarantees_referendum,_2010

http://en.wikipedia.org/wiki/Subprime_mortgage_crisis

http://en.wikipedia.org/wiki/Late-2000s_financial_crisis

http://en.wikipedia.org/wiki/2008%E2%80%932011_Irish_financial_crisis

Standard
Finante personale

Cc: Cum te afecteaza pe tine criza din Grecia/PIGS

Acest articol a aparut in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

Criza din Grecia apare pe toate posturile de televiziune si determina reactii mai mult sau mai putin apocaliptice. Se vorbeste de salvare, colaps (faliment) controlat, vanzarea insulelor grecesti pentru a stinge datoria, cumpararea activelor grecesti de catre Germania, pe bani de nimic etc. etc. etc.

Pentru omul obisnuit, Grecia e departe, criza ei nu pare sa il afecteze, este aproape insensibil la demonstratii si cocktail-uri Molotov. La fel parea, acum niste ani, o criza financiara exotica, in SUA. La cea vreme am scris un articol in care avertizam ca aceasta criza o sa ne afecteze si pe noi, acum a venit vremea sa scriu despre criza din Grecia/PIGS (acronim care defineste tarile europene cele mai afectate de criza: Portugalia, Italia, Grecia, Spania).

Ce se intampla cu PIGS?

Pe scurt: datoria publica (a statului) din aceste tari este mult mai mare decat produsul intern brut (cat produce, intr-un an, tara respectiva). Pentru Grecia, la momentul in care scriu, datoria externa ajunge la 150% din PIB (sursa).

Cu alte cuvinte, tara are o datorie extrem de mare, pe care nu mai poate sa o plateasca. Exista doua posibilitati:

  1. isi restructureaza datoria (o prelungeste pe mai multi ani, dar plateste o dobanda mai mare pentru acele credite)
  2. declara faliment si incearca sa vanda ce poate, pentru a-si acoperi creditele (firme de stat, active imobiliare ale statului, etc.)

Dupa lungi negocieri la nivel de UE, inca nu s-a ajuns la o solutie in cadrul Greciei. La rand sunt celelalte tari PIGS.

Cetateanul e lovit de doua ori: taxe si inflatie

In primul rand, trebuie sa pleci de la  situatia noastra interna: si noi am fost intr-o stare de impas, dar a venit FMI si “ne-a salvat”. In traducere, ne-a dat niste bani in imprumut, pe care noi, cetatenii, trebuie sa-i platim. Cum? Cu taxe mai mari. Sunt sigur ca ai observat ca a crescut TVA-ul de la 19% la 24% (adica la maximum cat e admis TVA-ul in UE).

In esenta, acelasi lucru se va intampla si in cazul Greciei. Daca va fi salvata (intre altii) de UE,  aceasta se va face cu banii din tarile UE, deci si cu banii din Romania, adica cu banii de la noi, cetatenii (alte taxe marite). Mai mult, intreaga instabilitate financiara va fi platita cu inflatie, pentru ca inflatia acompaniaza

taxele mari. Vei pierde de doua ori: atat prin devalorizarea banilor cu ajutorul inflatiei (ai vazut cum a crescut euro fata de leu, in ultima vreme?) cat si prin taxe mai mari catre stat.

Atentie la bancile grecesti din Romania

Daca Grecia “pica”, vor “pica” si bancile din Grecia. Sa nu uitam ca pe piata bancara din Romania functioneaza cateva banci cu capital grecesc majoritar. Desi ele sunt in buna “stare de functionare”, daca bancile-mama de care apartin vor intra in faliment, subsidiarele lor din Romania vor fi afectate (negativ, evident). BNR a lansat un set de masuri de protectie, dar nimeni nu stie cum se vor desfasura evenimentele in caz de faliment grecesc. Se vorbeste chiar de nationalizarea bancilor grecesti de la noi… cum spunea, nimeni nu stie cu exactitate.

Daca ai depozite in bancile cu capital grecesc din Romania, ar fi bine sa tii seama de acest lucru (chiar daca statul “garanteaza” depozitele…).

Asta cat priveste bancile… sunt curios care vor fi eventualele repercusiuni ale undei de soc financiar, asupra Romtelecom, detinut in proportie de 54% de OTE, firma greceasca …

Lucrezi la o firma greceasca?

Daca lucrezi la o filiala a unei firme grecesti in Romania, firma care, in Grecia,  are o implicare financiara majora in relatia cu statul grecesc, adica face afaceri cu statul, e bine sa te gandesti la posibilele implicatii ale falimentului Greciei. Daca statul grecesc va intra in faliment si va trebui sa-si plateasca creditorii, aceasta se va face, cel mai probabil, in ordinea marimii creditului, deci micii creditori vor fi ultimii, iar firma mama, daca are de primit multi bani de la stat, ar putea sa intre in faliment, la fel si filiala romana care apartine de ea…

La fel, daca lucrezi la o firma care are relatii stranse de afaceri cu Grecia, e posibil ca un eventual faliment financiar al Greciei sa produca probleme…

Concluzie

Situatia din Grecia/PIGS ne afecteaza mult mai mult decat am vrea sa credem. Traim intr-o lume interconectata, la nivel economic, financiar, politic. Mai mult, pentru ca PIGS sunt parte din UE, problemele lor sunt si problemele noastre. Aceste realitati nu trebuie sa fie uitate, chiar si de cetateanul de rand. Criza lor e si criza noastra. PIGS sunt mai aproape de noi decat SUA, iar criza actuala a venit din SUA, care, la acel moment, parea atat de departe…

Standard
Finante personale

Despre credite- scurta istorie

Tablita de lut sumeriana

“Cat de napastuit este omul sarac!
Isi ascute cutitul cu ce piatra gaseste;
Camasa sa rupta nu va fi carpita niciodata;
Iar ce a pierdut nu va fi regasit pe veci!
Omul sarac- saracit prin datorii luate!
Care isi rupe de la gura pentru a le plati inapoi…”

Proverb sumerian, inscriptionat pe o tablita de lut


Traim in lumea moderna si vedem complexitatea ei ca rezultat al unui proces lent de progres, de-a lungul timpului. In ignoranta noastra, nici nu banuim ca tot ce pateste cetateanul democratiei moderne este doar o poveste veche, poleita cu o vopsea noua, stralucitoare. Nimic nou sub soare!

Capitalismul modern se faleste cu dezvoltarea sa rapida, bazata  o complexitate fara seaman a metodelor financiare si bancare. Totul se invarte in jurul banului si a sursei aparent inepuizabile a progresului nostru: creditul bancar. Capitalul privat si creditul sustin dezvoltarea economica, de la cea mai mica initiativa personala la marile proiecte finantate cu milioane de dolari.

Mai mult, in cultura sociala moderna, propasirea rapida a cetateanului de rand

are un parcurs simplu: asigura-ti o slujba bine platita si vei putea sa iei credite, cu care sa-ti cumperi, de la inceput, tot confortul dorit: casa, masa, masina, concedii. Majoritatea angajatilor urmeaza acest drum, fericiti ca pot sa acceseze usor si rapid viata pe care si-o doresc. Usor si rapid, e adevarat, dar cu ce pret?

Cand arunci un ochi peste terminologia financiara, vei gasi cuvinte si concepte atat de straine, incat par a veni de la o alta civilizatie:

  • credit si debit
  • creanta
  • principal
  • anuitate
  • sold creditor
  • EURIBOR si ROBOR

Dincolo de aparenta complexitate sta un mecanism extrem de simplu, care este ascuns noua, nespecialistilor, tocmai prin cuvinte din jargonul bancar. Mai mult, daca stai sa cauti inapoi, in istorie, vei descoperi cu surprindere ca anticii foloseau aceleasi mecanisme si ca aveau aceleasi probleme pe care le are cetateanul de azi, care se imprumuta de la banca.

Textul integral al capitolului a fost disponibil GRATUIT pentru cititorii fideli ai site-ului  Milionarul Mioritic.
Pentru a fi informat despre aparitia cartii si pentru a putea lansa o precomanda, care iti permite achizitionarea cartii cu o reducere semnificativa,  te rog viziteaza aceasta pagina.

Standard