Finante personale

Criza financiara mondiala: primele victime in Romania?

, , , , Lasa un comentariu

Ieri seara m-am uitat la un talk show pe Realitatea TV cu un titlu-soc (Romanii- tepuiti de banci?) despre scandalul aparut ca urmare a cresterii neverosimile a dobinzilor la creditele in lei. In direct curgeau mesajele telespectatorilor care se plingeau de cazuri in care rata la creditele contactate deja a crescut, uneori cu 80%.

Pentru a explica simplu o situatie complexa (asupra careia s-a exprimat intr-o tirada „specifica” si Mugur Isarescu):

  • dobinzile la credite -deci si ratele la credite  (mai ales cele pentru persoane fizice) sint variabile, in ciuda parerii contrare a majoritatii clientilor bancilor (deschideti bine ochii cind semnati contractele pentru credite!)
  • ele se calculeaza fata de o dobinda de referinta plus o marja, care difera de la banca la banca
  • dobinda de referinta difera de la caz la caz, in functie de moneda in care s-a luat creditul
  • la creditele in lei depinde de dobinda de referinta a BNR si/sau de dobinda de pe piata interbancara (ROBOR)
  • saptamina trecuta ROBOR a crescut pina la 40%  si chiar mai mult, ducind la explozia dobinzii la credite

Nu voi intra in detalii despre cauzele cresterii fenomenale ale ROBOR (Isarescu spune „fara perdea” ca e vorba despre un atac esuat asupra leului).  Cert este ca lumea (a se citi „cei care au luat credite”) se trezeste ca rata creste cu pina la 80%. Cind clientul intreaba „de ce” i se raspunde sec: „criza financiara mondiala”.

Iata o lista (probabil incompleta) a bancilor care au anuntat cresterea dobinzilor:

  • Piraeus Bank (ati citit stress-testul despre ea?)
  • Banca Transilvania
  • BCR
  • BRD
  • BancPost
  • Alpha Bank (ca sa vezi…)
  • Unicredit Tiriac Bank
  • Banca Romaneasca
  • CR Firenze

In acelasi timp, bancherii se string la Money Channel ca sa arate cit de sigur e sistemul bancar romanesc… tara arde si baba este prinsa pieptanindu-se, ca sa para mai frumoasa.

Ii invit pe cititori sa ne dea exemple concrete privind modul in care le-a crescut rata la creditele vechi (inclusiv numele bancii la care au luat creditul), ca urmare a evolutiei din ultimele zile si sa ne spuna cum vad ei posibilitatea de a-si acoperi ratele in contextul cresterii acestora.

Cei care doresc sa vada emisiunea de care vorbeam si comentariile telespectatorilor, o pot face in site-ul Realitatea TV la aceasta adresa.

Surse:

Creste rata la creditele vechi in lei

Bancile cresc dobinzile, Isarescu prevede vremuri grele

Date istorice EURIBOR

Isarescu: Creditele in valuta…

Comparatie BUBOR, EURIBOR, LIBOR

Completare ulterioara

Poate de acum inainte va fi mai bine. ANPC propune o noua lege, care are citeva clauze interesante privind majorarea dobinzii.

Standard
Finante personale

Perceptia psihologica a crizelor financiare

2 comentarii

Cuprinsul seriei Criza financiara mondiala

  1. Inconstienta? Nu cred…

Este stiut faptul ca in acceptarea unei noi teorii, comunitatea stiintifica  parcurge trei etape:

  1. etapa negarii – in care teoria este respinsa, deoarece este considerata eroanata
  2. etapa acceptarii – in care teoria este acceptat ca adevarata dar este considerata neimportanta
  3. etapa integrarii – in care teoria este acceptata ca adevarata si importanta, mai mult decit atit, este considerata a fi prezenta (cunoscuta) dintotdeauna

Nu pot sa nu fac o paralela interesanta intre aceste etape si modul in care este perceputa de romani criza financiara mondiala, in acest moment, in care ea umple canalele mass media dar inca nu este resimtita in tara noastra.

1. reactia de negare

Reactia de negare vine din partea celor care nu au auzit de criza din mass media (radio, TV…). Ei ajung in posesia informatiei de la straini sau cunostinte, in cel mai bun caz de la rude sau prieteni. Tind sa o respinga ca fiind o greseala de transmitere a informatiei („ti s-a parut, bre, ai auzit prostii”) sau cel mult o stire de scandal („las’ ca stiu eu, astia din TV spun tot felul de lucruri aiurea, or mai spun in 2000 ca vine sfirsitul lumii”). Neincrederea si suspiciunea sint normale, tinind cont de nivelul de informare, cultura si rezistenta la informatia provenita din surse oficiale (fiind genul de telespectatori care se uita la stirile de la ora 5, vor inclina sa creada ca tot ce vine pe acel canal informational este voit prezentat distorsionat, pentru a face senzatie).

2. reactia de acceptare

O mare parte din populatie a auzit de criza actuala, de la TV sau de la radio. Cei care nu au nici un fel de informatii din domeniul economic, din lipsa de interes sau pur si simplu din lipsa de educatie, vor nega cu vehementa importanta informatiei, nu existenta ei („da, dom’le, e criza, ca spun toate televiziunile”). Atita timp cit personal nu simt nici un fel modificare a statusului economic sau financiar, vor spune ca „e o chestie a americanilor” care nu ne poate afecta pentru ca „America e dincolo de ocean”.

Acest segment de populatie are tendinta sa accepte numai evidenta. Din pacate, in momentul in care efectele crizei vor fi vizibile, va fi prea tirziu. Orice masuri de protectie sau de diminuare a crizei vor fi inevitabil sortite esecului.

3. reactia de integrare

O mica parte din cei care si-au facut un obicei din a urmari stirile economice si a fi la curent cu evolutia mondiala, sint cei care accepta si abordeaza activ noua situatie. Criza financiara (deja) mondiala nu este nimic nou pentru ei. I-au intrezarit germenii aparitiei si s-au pregatit din timp pentru momentul penetrarii in zona in care traiesc. Sint cei care vor supravietui pentru ca au luat masurile necesare, din timp.

Observatie:

In general, perioadele de criza economica produc semnale recognoscibile cu cel putin un an inainte. Semnalele se intetesc in lunile imediat premergatoare, cu o tarie care nu poate trece neobservata unui observator cit de cit avizat.

Din pacate, criza actuala a evoluat extrem de rapid si a devansat calculul specialistilor cu cel putin un an. Rapiditatea cu care s-a raspindit si intensitatea deosebita a efectelor i-a surprins pe majoritatea observatorilor fenomenelor economice si financiare. Cu atit mai mult, ea a suprins publicul, chiar si acea minoritate care in mod normal urmareste acest sector.

Ce putem face?

Atit cit mai avem timp, trebuie sa ne pregatim. In primul rind sa luam acele masuri de maxima importanta, care sa ne permita supravietuirea in caz de calamitate financiara. Asta pentru cei care nu s-au gindit niciodata ca, dupa o perioada de crestere spectaculoasa, va apare si reversul medaliei.

Pentru o sectiune a publicului, criza care vine este nu numai un lucru normal dar si o oportunitate importanta pentru a face bani. Este ocazia de a-si consolida pozitia financiara, pentru ca este stiut faptul ca in perioadele de criza se face redistribuirea bogatiei, de la o mare parte a populatiei (care o pierde din ignoranta si …culmea, din lacomie – cum zice romanul, „s-a intins mai mult decit ii era patura”) la o minoritate care are know-how-ul necesar pentru a profita de pe urma acestui eveniment deosebit.

O sa incerc in articolele viitoare sa propun nu numai modalitati de supravietuire financiara in caz de criza dar si sa dezvalui modalitatile in care eu incerc sa profit de pe urma ei.

Standard
Carti, filme si evenimente, Filme documentare

Zeitgeist: Addendum

, , 7 comentarii

Titlul original: Zeitgeist: Addendum

Titlu: Zeitgeist: Addendum

Producator, Scenarist si Regizor: Peter Joseph

Data lansarii: octombrie 2008

Detalii in limba engleza: indisponibile la imdb.com (?)

Disponibil gratuit la: zeitgeismovie.com; subtitrare in limba romana disponibila la titrari.ro

La scurt timp dupa ce am revenit din concediu am scris un articol despre Zeitgeist, primul film al lui Peter Joseph (intre noi fie vorba, un pseudonim, tinind cont de sensibilitatea subiectelor abordate de acest film) in care spuneam ca astept partea a doua care va fi lansata la inceputul lunii octombrie.

In 2 octombrie, ziua lansarii la festivalul de film Artivist, am cautat pe net filmul in cauza; fara rezultat. Dupa vreo doua zile, un prieten mi-a dat un telefon si mi-a spus ca a dat jos filmul de pe un torrent (un singur torrent!) si ca „arde’ un CD cu el. In aceiasi seara am luat CD-ul si l-am vizionat, pina noaptea tirziu. A meritat.

Filmul in sine a fost un hit la festivalul Artivist, a rulat in deschidere, cu casa inchisa si a primit (al doilea an consecutiv) premiul Best Feature – Artivist Spirit Award. Pe site-ul Artivist, pe prima pagina puteti vedea o imagine cu Peter Joseph (extraordinar de tinar!).

Revenind la vizionare, trebuie sa recunosc echilibrarea in abordarea problemelor, care face din Addendum un continuator matur al lui Zeitgeist. Autorul renunta la tonul acuzator si pe alocuri zeflemitor din Zeitgeist pentru a realiza o abordare fara patima a unor probleme de aceiasi importanta majora pentru societatea din ziua de azi: rolul banilor in istorie, centrele de putere care benficiaza de pe urma actualei organizari economico-financiare a omenirii si eventuale solutii pentru problemele mondiale, incepind cu saracia si terminind cu razboiul.

Filmul are patru parti.

Prima parte se bazeaza pe cartea Web of Debt (Plasa datoriilor) de Ellen Hodgson Brown si pe filmul Money as debt de Paul Grignon (pe care vi l-am propus nu demult). Incearca sa explice, pe intelesul tuturor, esenta sistemului financiar mondial: banii sint un instrument de plata a carui folosire implica procesul de imprumut. Ei intra in sistem ca datorie si se „materializeaza” dupa ce este produsa valoarea de catre noi toti, prin munca si creativitate. O mare parte din dobinda care este platitia pentru imprumuturi ajunge in buzunarele unor institutii private, un grup restrins de oameni care, la nivel mondial, prin faptul ca au pus la punct si conduc acest mecanism, sint cei care dirijeaza tot ce inseamna dezvoltare la nivel mondial.

Nu vreau sa intru in detaliile mecanismului propriu zis. Important este ca fimul continua in partea a doua cu explicarea modului in care se influenteaza planeta la scara mondiala, deci trece de la afectarea individului (majoritatea dintre noi, nu-i asa, am luat imprumuturi, pentru care trebuie sa platim dobinda) la control la nivel national.  Aceasta parte a filmului se bazeaza pe cartea lui John Perkins, Confessions of an Economic Hit Man (Confesiunile unui asasin economic),  care este prezent intr-un interesant interviu in film. El explica modul in care, prin lacomia conducatorilor si apoi prin santaj si crima, intregi natiuni sint aservite prin sistemul mondial de datorii promovat de Banca Mondiala (World Bank), Fondul Monetar International (IMF) si Organizatia Mondiala a Comertului (World Trade Organisation).

Partea a treia si a patra incearca sa propuna o solutie, prezentindu-ne Proiectul Venus (Venus Project), initiat de Jacque Fresco, care isi expune ideile in cartea The Best That Money Can’t Buy: Beyond Politics, Poverty, & War (Cele mai bune lucruri pe care banii nu le pot cumpara: dincolo de politica, saracie si razboi),  unde gasim o interesanta lume utopica in care nu exista bani iar problemele sint rezolvate prin gestiunea resurselor si creativitate umana. De asemenea apare un indemn la rezistenta pasiva contra sistemului actual printr-o serie de actiuni neparticipative.

Despre VenusProject si Zeitgeist Movement intr-un articol viitor.

Standard
Investitii la bursa

Ai probleme cu metoda de trading?

, , , Lasa un comentariu

Daca esti daytrader in forex si ai probleme cu metoda ta de trading care pare sa nu mai functioneze, ar trebui sa vizionezi o interesanta prezentare video de la Mark McRae.

Standard
In atentia mea

Gigi Becali si Milionarul Mioritic :)

, , Lasa un comentariu

Acum citeva zile am verificat numarul de accesari cu ajutorul trafic.ro si uite ce am vazut 🙂

Iaca asa s-au intilnit (pentru scurt timp si doar in spatiu virtual al internetului) „razboinicul luminii” cu „meleonarul neaosh”.

Orice asemanare intre personajul citat si sigla blogului Milionarul Mioritic este pura intimplare 😀

Sursa foto: Wikipedia

Standard