Am crezut ca am un cosmar: Feedburner imi arata contorul la zero. M-am logat la Feedburner si imi spune ca nu exista nici un abonat.
Am cautat pe site dar nu exista customer service. Ceva sugestii?
Luna: octombrie 2008
Cc: Metode practice de evidenta a veniturilor si cheltuielilor
Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro
Evidenta banilor este esentiala, dupa cum aminteam in Bazele finantelor personale. Pentru a contrala activ fluxul de monetar in primul rind trebuie sa poti avea in fata ochilor, la orice moment, situatia exacta a intrarilor (banii pe care ii cistigi sau, in cazul finantelor familiei, sursele de venit ale acesteia) si a iesirilor (cel mai adesea prin cheltuieli sau-foarte important) banii economisiti (vezi articolul despre managementul cheltuielilor) si cei investiti.
De-a lungul timpului am testat mai multe variante de evidenta, de la cele tinute pe hirtie la cele exclusiv digitale sau combinatii ale celor doua. Iata descrierea lor:
1.Evidenta pe hirtie
Este cea ma simpla si mai ieftina dintre toate variantele. Si aici exista doua sub-variante:
A. tine toate bonurile, chitantele si facturile si un caiet cu centralizarile cheltuielilor
Exista mai multe variante de stocare:
- in dosare plic sau cu sina
- in plicuri A5 sau A4
- in cutii
- in folii transparente
Acestea se pot organiza pe luni si apoi pe ani.
Avantajul metodei este dat de exactitatea sa. In orice moment poti stii unde ai cumparat un anumit obiect si in ce moment al zilei. De asemenea poti accesa bonuri si facturi in cazul in care ai nevoie de ele pentru probleme de garantie.
Dezavantajul este ca aceste hirtii ocupa spatiu.
B. Noteaza cheltuielile si tine evidenta centralizata (subtotaluri si totaluri pe categorii) intr-un caiet.
E o metoda mai compacta (elimini existenta bonurilor, facturilor si chitantelor) dar necesita timp pentru a transcriere.
Metodele „pe hirtie” pot fi atractive pentru faptul ca sint ieftine si nu necesita tehnica sofisticata. De aceea ele sint populare in rindul persoanelor peste 40 de ani, dar nici asta nu e o regula.
2. Metodele 100% digitale
Si aici sint variante:
1.PDA sau telefon mobil
Odata cu miniaturizarea extrema a tehnicii de calcul a aparut posibilitatea de a digitaliza pe loc informatia. La inceput PDA-urile au facut furori dar in momentul de fata smart phone-urile au au egalat si chiar depasit capabilitatile PDA-urilor.
Ele pot gazdui cu usurinta fisiere excel cu evidenta cheltuielilor (ai un asemenea model in Bazele finantelor personale, derivat din cel pe care il folosesc eu), pe care la nevoie le pot transfera pe desktop pentru prelucrare ulterioara sau stocare. Mai ales aparatele ce prezinta tastatura incorporata sint usor de folosit la introducerea datelor.
Acum citiva ani, cind aveam un PDA, imi tineam pe el evidenta cheltuielilor. Mi se parea trendy (de fapt ma dadeam mare): plateam la casa dupa care deschideam PDA-ul si notam cheltuiala. Asta a tinut pina cind mi-a trecut imfatuarea si mi-am dat seama ca nu are rost sa fac parada: era mult prea greu sa folosesti PDA-ul de fiecare data cind cumperi ceva.
Sigur, pentru unii acest lucru nu prezinta un impediment. Prefera s-o faca „din mers” iar acasa sa se ocupe de altceva.
2.scanarea bonurilor, facturilor si chitantelor
Pentru fanii hard core ai lumii digitale, scanarea este o solutie. Poti sa memorezi intreaga informatie, o poti printa la nevoie si toate acestea cu economie de spatiu. Sint avantaje de necontestat dar volumul de munca este mare.
3.folosirea preponderenta a unei carti de credit/debit
Daca nu sinteti paranoici si nu va e teama de Big Brother, puteti opta pentru evidenta cheltuielilor pe cartea de credit. Este facila: nu trebuie sa scrii nimic, ai factura detaliata a cardului care iti spune cu exactitate unde, cind si ce ai cumparat. Aceasta metoda este foarte populara in lumea occidentala dar are un mare dezavantaj in Romania: iti restrictioneaza locurile unde poti cumpara. Iar de multe ori, cele mai bune afaceri le faci la piata. In plus sint multi comercianti care refuza din diferite motive (s-a stricat aparatura, tocmai am ramas fara banda pentru chitanta) folosirea aparaturii de citire a cardurilor.
3.Metode mixte
Imbina cele doua metode anterioare. Sint o multime de variante:
- cu sau fara mentinerea tuturor bonurilor
- cu mentinerea doar a bonurilor pentru produsele cu garantie, pe durata garantiei
- cu sau fara evidenta digitala detaliata a tuturor cheltuielilor
Metoda mea
Dupa incercarea mai multor variante, m-am oprit la urmatoarea combinatie:
- tin toate bonurile, chitantele si facturile pina acasa, unde le stochez intr-o cutie speciala
- la sfirsitul lunii completez fisierul excel cu veniturile si cheltuielile dar numai in scopul centralizarii lor (nu scriu detaliat ce inseamna fiecare pozitie)
- retin bonurile, facturile si chitantele pentru produsele cu garantie intr-un dosar specializat
Avantajul acestei metode este ca necesita cea mai putina munca (da, sint lenes!) dar furnizeaza datele esentiale (evidenta centralizata a cheltuielilor, pe categorii si subcategorii)
Anual, fac o centralizare a cheltuielilor lunare, analizez , fac prognoze si bugetari pentru anul care vine (de obicei in zilele dinaintea revelionului, daca nu sint plecat de acasa).
Indiferent de tipul de evidenta care va satisface, va recomand un lucru: obisnuiti-va sa solicitati si sa tineti bonurile de casa si facturile (cu chitante) pe care le primiti. Le aduceti acasa si le puteti prelucra, fie zilnic, fie la un interval pe care il considerati potrivit. Chiar si in cazul in care sinteti fan impatimit al cartii de credit, vor exista locuri unde nu puteti plati cu acesta, deci e necesar sa pastrati bonuri.
Varianta de a digitaliza pe loc e greoaie si de multe ori imposibila ;m-as distra copios sa va vad scriind intrari in PDA sau telefonul mobil, ce trei plase atirnind in mina stinga si cu pepenele verde sub bratul drept 🙂
Tu cum faci? Daca nu iti tii evidenta veniturilor si cheltuielilor, acest articol este un bun reper pentru a te informa si a incepe. Iti spun din experienta: cel mai greu e sa incepi. Acum, dupa ani si ani de tinere a evidentelor, nici nu pot sa-mi dau seama cum am putut trai fara sa stiu cu exactitate care este situatia mea financiara.
Daca nu controlezi banii, te vor controla ei pe tine!
Despre psihologia esecului in trading
Va recomand un articol si in acelasi timp un blog excelent (TraderFeed) despre psihologia tradigului (si nu numai), scris de Brett Steenbarger. El este autorul citorva carti axate pe acest subiect (The Psychology of Trading (Wiley, 2003) si Enhancing Trader Performance (Wiley, 2006) ).
Articolul trateaza acel sentiment pe care il are traderul dupa ce a pierdut o investitie si nu poate sa-si scoata din minte greseala. Acest lucru il determine sa intre intr-o spirala negativa, care ii produce pierdere dupa pierdere. Autorul realizeaza o excelenta analiza psihologica a situatiei si propune o metoda de rezolvare.
Articolul poate fi citit si de cei care nu fac trading pentru ca se refera la o situatie care poate sa apara in orice activitate profesionala.
Va urez lectura placuta si recomand traderilor sa-si puna in RSS acest blog.
Stress Test: Piraeus Bank
Cuprinsul seriei Stress Test: bancile
Inainte de a fi investitor sint si eu om, ca tine. Am preconceptiile si slabiciunile mele, care mi-o iau inaintea ratiunii. Nu pot decit sa sper ca inteligenta vine din urma si are ultimul cuvint!
Asteptarile mele legate de Piraeus Bank isi au radicinile in:
- relatia mea excelenta cu Alpha Bank (actuala mea banca de prima utilitate)
- simpatia mea fata de greci; dintre natiile pe care le-am cunoscut, alaturi de greci si de irlandezi m-am simtit cel mai bine.
- trebuie sa recunosc, imi place sigla bancii 🙂
Acestea fiind spuse, am intrat in banca intr-un spirit pozitiv. Care s-a topit pe masura ce timpul trecea.
Am intrat, am salutat gardianul de la usa (asta fac de fiecare data cind intru in orice banca si va sfatuiesc s-o faceti si voi, pentru ca acest personaj este mult mai important decit credeti: de multe ori am aflat informatii deosebit de „grele” de la acest angajat aparent marunt!). M-am indreptat spre ceea ce parea „biroul de informatii”. I-am spus tinarului de la pult ca doresc informatii despre deschiderea unui cont. M-a trimis la o masa. Domnisoara de la masa respectiva, dupa ce i-am spus ce vreau, m-a trimis la alta masa. Destul de dubios, cei de la informatii nu stiau… ce sa informeze.
M-am asezat in fata unei doamne trecute de prima tinerete si am asteptat sa termine cu activitatea ce o avea. Si am asteptat. N-am primit nimic de genul „Ma scuzati putin…”, pur si simplu si-a continuat treaba de parca nici nu existam. Intr-un tirziu m-a intrebat „de sanatate”.
Pentru ca era prima banca pe lista de „stress test”, mi-a trebuit ceva timp pina mi-am structurat discursul: din pacate nu venisem cu nimic pregatit. Printre pauze si bilbiieli i-am spus ca as dori sa deschid un cont si am nevoie de informatii despre tipurile de conturi. S-a uitat la mine ca la un retardat care nu stia ce vorbeste. Probabil chiar asa aratam 🙂
-Pai spuneti-mi ce tip de cont doriti si eu va dau informatii.
-Doamna, eu nu stiu nimic despre banca Dvs., am raspuns incercind sa fiu cit mai amabil. Tocmai de aceea am venit, pentru informatii. Puteti sa-mi dati o oferta? Un pliant?
-Pai va dau ceva, si mi-a intins o foaie cu o lista de tipuri de conturi si depozite.
M-am uitat peste lista. Am intrebat:
-Mai multe detalii nu aveti?
Mi-a spus cite ceva despre carduri.
-Despre tarifele la servicii? Despre internet banking?
S-a uitat ciudat la mine. Am continuat:
-Poate aveti o adresa de web unde gasesc aceste informatii…
-Da’ ce credeti Dvs., ca eu am timp sa ma dau pe net si sa vizitez site-ul bancii?!
Am ramas socat, cu gura cascata. Nu stiam ce sa mai spun. Am zimbit timp, am luat hirtia cu oferta si am ingaimat un „multumesc” voalat, in timp ce ma ridicam de pe scaun. Lucrurile erau clare: nu avea rost sa mai insist.
Probabil ca dezamagirea mea a fost dublata de asteptarile pe care le aveam. Un lucru era clar: nu imi voi face un cont la Piraeus Bank.
Calificative:
Ambianta: 9 (pentru faptul ca au un design interior placut si nu stai in picioare la ghiseu)
Bunavointa: 6
Informatii: 6
Avantaje deosebite: nu
Post Scriptum
Poate credeti ca acord prea mare importanta aspectelor exterioare. Pentru mine e important pentru ca si eu, in profesiunea mea, lucrez cu colaboratori: imi aleg colaboratorii in functie de standardele mele. Daca standardele bancii sint atit de joase in alegerea personalului inseamna ca pentru ei clientul nu conteaza. Punct.
Precizare importanta:
Personal nu am o pregatire formala in domeniul financiar bancar si nu activez in acest domeniu. Ca atare continutul articolelor din seria Stress Test exprima in totalitate opiniiile mele personale. Aceste pareri nu reprezinta (chiar daca par sa fie) o sugestie, indemn, recomandare privind accesarea sau neaccesarea serviciilor bancilor care sint prezente in aceste articole.
Nu am nici un fel de angajament, financiar sau de alta natura, cu nici o banca, angajament prin care sa ma oblig la promovarea unei institurii bancare sau a ofertei acesteia.
Va recomand ca in cazul in care doriti sa va deschide un cont la o banca, sa cereti parerea unei persoane care are studii de specialitate si, mai ales, sa va faceti propriul stress test, vizitind o agentie a bancii in cauza.
Subtitrare Zeitgeist Addendum
Datorita interesului pentru subiect, revin cu o informatie pentru cei care vor sa fie siguri ca au receptat corect mesajul de la Zeitgeist Addendum. Puteti descarca subtitrarea de la aceasta adresa, din pacate este in limba engleza. Daca stie cineva adresa pentru subtitrarea in limba romana, va rog sa postati un comentariu cu link-ul respectiv.
Este un site de subtitrari din Croatia, dar link-ul este de la o pagina in limba engleza. Pentru a accesa subtitrarea trebuie sa va faceti un cont gratuit.
Multumesc lui Aiurea pentru link 🙂 Saptamina viitoare veti putea citi recenzia filmului.
COMPLETARE IMPORTANTA
Au aparut doua traduceri in limba romana pe titrari.ro, una este de la Thylacine, caruia ii multumesc pentru informatie.