Cuprinsul seriei Cum sa supravietuim crizei economice
In prima parte am impartasit gandurile noastre despre cum se poate minimaliza la nivel individual efectele crizei economice, dar individul singur este lipsit de orice aparare.
Aceasta este cea mai mare lipsa a asa numitei industrii a supravietuirii din occident. Exista in occident magazine de supravietuire, se construiesc buncare, se vand ratii de hrana. Totusi singur esti neajutorat. Sansele de supravietuire sunt minime. Ganditi-va ce sanse are un om in fata unei bande? Nici una. De ce?
Fiindca banda actioneaza in comun, avand scopuri comune. In acest exemplu scopul este de a va deposeda de ceea ce ati acumulat pentru a va asigura supravietuirea. Un alt exemplu luat din realitatile romanesti este furtul recoltei care este frecvent in multe parti. Daca ar exista o comunitate locala cu regulile sale ar fi mult mai greu ca hotii sa dijmuiasca recolta. Acest fenomen va lua amploare odata cu evolutia crizei economice. La fel si infractionalitea in orase.
In orice criza aveti o mult mai buna sansa de supravieture ca membru al unei comunitati. Si asa am ajuns la eco comunitatile existente. Ele nu au succes fiindca sunt haotice, lipsite de rigurozitate, disciplina. Lipsite de orice ar putea aduce bunastarea si siguranta membrilor comunitatii. Critica ar putea continua dar nu acesta este scopul prezentului articol ci prezentarea unei forme de organizare adaptabila atat la oras cat si la tara care va mareste sansa de supravietuire in timpul crize si chiar are in ea simburele din care poate creste bunastarea comunitatii.
Nu stiu cati dintre cititori stiu ca baza comunitatilor legilor satelor secuiesti erau zecimile conduse de zecar. Probabil si mai putini cunosc ca acest sistem a fost adaptat cu succes la Cluj in anii 1940, conditiilor urbane.
Esenta lui este ca 10 familii formeaza o zecime care isi stabileste scopuri comune si zecimile se ajuta reciproc cand este nevoie de o colaborare mai larga in atingerea unui scop. Este un sistem riguros care implica disciplina.
Din punct de vedere organizatoric este ecologic fiindca elimina risipa si este economic fiindca se valorifica la un nivel superior resursele.
Ganditi-va cate lucruri posedati, pe care le folositi rar, dar ati dat o gramada de bani pe ele? Nu este mai economic sa cumparati, cele zece familii, o vila la tara unde sa va destindeti in ordinea stabilita de comun acord dacat sa faceti eforturi finaciare serioase ca sa folositi imobilul maxim o luna pe an? Cate scule sunt intr-o gospodarie care sunt foarte rar folosite? Chiar si un banal aparat de tuns iarba se foloseste rar si este mult mai fezabil ca sa fie folosit de o comunitate ca investitie si proprietate comuna. Ce sume s-ar elibera in bugetul familiei, care ar putea fi folosite in alte scopuri? Dar daca l-ati cumparat pe credit? De cata dobanda ati scapa daca bunul ar fi cumparat in comun? Ramanand la zecime, chiar si fara sa fi luat credit pentru a-l achizitiona, v-ar costa o zecime in acest sistem de conposesorat. Banii astfel economisiti s-ar putea folosi in alte scopuri.
De exemplu sa investi banii astfel economisiti intr-o afacere care sa aduca un venit in plus sau chiar sa asigure bunastarea zecimii. Sau sa construiti case pentru copii zecimii pe masura ce cresc, punand bani mana de la mana in loc sa apelati la banca si sa platiti, daca puteti, toate viata rate.
De asemenea daca sunteti membru al unei comunitati puteti fi siguri ca are cine sa va apere, sa va ajute in caz ca dati de necaz.
Asa au functionat comunitatile secuiesti multe secole. La noi nu erau cersatori, batrani abandonati sau orfani. Nu erau fiindca ne-am definit ca si comunitate si nu ca individ. Fiindca membri comunitatii erau obligati sa-l ajute pe cel care avea nevoie de sprijin. Si important! Il excludeau pe cel care refuza sa acorde acest sprijin. Deci raul, egoismul, era totdeauna scoase in afara comunitatii. Alt specific era faptul ca cei care aveau vreo functie in comunitate erau alesi dintre cei care demonstrau ca pun intersele comunitatii pe care o conduc inaintea intereselor personale si il destituiau imediat ce dadea primele semne ca i s-a urcat puterea la cap. In vremurile de demult chiar pierdea totul, inclusiv casa lui se darama. Sau stiti de unde provine expresia pielea pe bat? Noi secuii il jupuiam pe judele care judeca stramb si ii puneam pielea pe bat. Iar cuvantul dulau pastreaza amintirea politistilor nostri comunitari care vegheau la siguranta comunitatii. Ei se numeau in secuiasca dulo. Ca un dulau care pazeste gospodaria.
Nici o comunitate nu functioneaza in folosul oamenilor daca conducatorii ei nu sunt tinuti din scurt, daca nu se face o selectie riguroasa a lor, daca nu sunt impuse un set de criterii fata de cel ales sa conduca destinele oamenilor. De asemenea este putin cunoscut ca la noi titlurile „nobiliare” nu se mosteneau (Ghilimele sunt findca la noi toti secuii erau nobili. De aceea ne defineam ca Nobila Natiune Secuiasca.) Ca o curiozitate acest sistem a aparut ca raspuns la sistemul feudal introdus de regele maghiar Stefan pentru a pastra scutirea de la plata taxelor si impozitelor a tuturor secuilor fiindca nobilii erau exceptati). Titlurile erau acordate pe baza de merit celor care demonstrau calitati de conducator, spirit comunitar si care absolveau scoala de lofo (universitatea acelor vremuri cu o durata de 3 ani) unde invatau pe langa arta de a conduce, de a slujii comunitatea, obligatoriu o limba straina, economie, religie, medicina, etc. Tot ce era necesar pentru a putea conduce destinele comunitatii care l-a considerat apt pentru aceasta pozitie. Este un fapt cunoscut si mentionat in cronici ca alesii nostri vorbeau in romaneste in curtea lui Stefan cel Mare, in poloneza in curtea regala poloneza si in greaca in Bizant. Chiar se recomanda petrecera a cel putin un an in strainatate pentru a cunoaste mai bine limba si obiceiurile poporului respectiv.
Alt specific al comunitatilor secuiesti este ceea ce este definita ca legea satelor secuiesti. Fiecare comunitate avea legile proprii fiindca ei stiau cel mai bine care sunt necesitatile si conditiile locale. Exista un set de legi comune tuturor comunitatilor cum era obligativitatea de intrajutorare sau tragerea la raspundere a conducatorilor, dar regulile vietii de zi cu zi ale comunitatii erau stabilite pe plan local de comun acord. Iar este un lucru foarte putin cunoscut ca am avut inclusiv jude al fantinilor care era un fel de politist ecologic care impunea de exemplu distanta latrinei fata de fantana, veghea la puritatea apelor, stabilea locul unde se putea depozita balegarul, etc. Si te amenda daca nu respectai aceste reguli. Asta cand la Paris continutul olitelor era aruncat pur si simplu in strada.
Revenind la organizarea economica, membri comunitatii posedau parte din intreg. Acest sistem s-a pastrat pana in zilele noastre in cazul padurilor sau al pasunii. Se numeste conposesorat.
Are mai multe avantaje. Astfel, in acest sistem fiecare membru este interesat in marirea avutului comun. Nu se poate instraina nimic din conposesorat decat cu acordul comunitatii si asfel se evitau situatii cum am trait recent cand fabrici erau vandute pe nimic. Se realizau mult mai usor unele proiecte comunitare mari cum ar fi construirea pe vremuri a cetatilor satesti. Mai ales ca se folosea in permanenta claca. Se construia casa noii perechi in claca, se ridica scoala in claca, etc.
Sistemul propus de noi este foarte eficient, dezvoltat si cizelat timp de multe secole. Ca o alta curiozitate: stiti de exemplu, care era diferenta intre a te insura sau a te casatori?
La noi la secui daca o familie avea numai fete atunci fata cea mica ramanea la casa parinteasca si mirele se stabilea acolo. Inclusiv prelua numele socrului ca sa nu dispara acea linie a gintei. In acest caz barbatul se casatorea fiindca se alegea cu o casa. In celalte cazuri comunitatea construia si utila casa noii perechi.
Totdeauna, cel mai tanar copil raminea la casa parinteasca si avea obligatia ca in schimbul casei sa-si intretina parintii. De ce? Fiindca atunci cand cel mai tanar copil ajungea la maturitate parintii de obicei erau mai batrani si puteau contribui cu mai putin la inzestrarea copilului, pentru ca cel mai tanar copil era mai in putere, cu mai putine griji si era mai probabil ca el sa poata asigura linistea si siguranta parintilor la batrinete.
In urmatoarea parte vom trata mai in amanuntime aspectele expuse mai sus. Cei doritori se pot inscrie in eco scoala noastra pentru a adancii aceste cunostinte, a dezbate aceste idei.
Retineti! Aceste masuri sunt cele pe care noi dorim sa le luam, sau le-am luat deja. Ele sint prezentate doar cu titlu informativ, educativ. Ele nu sint creeate ca un raspuns general aplicabil si nu implica nici o raspundere de nici un fel din partea noastra. Este la latitudinea fiecarui cititor cat si cum foloseste din ea pe proprie raspundere.
Nagy Molnar Jozsef
Eco comunitatea Transilvania Departamentul social.
Eco scoala Scoala vietii
Cumparati cadouri magice
Cumparati cu GobeGold Banii care cresc cu adevarat
