Finante personale

Tehnici de finante personale pentru vremuri de criza

, 22 comentarii

Cuprinsul seriei Criza financiara mondiala

  1. Inconstienta? Nu cred…

Criza va ajunge si in Romania, indiferent daca ne place sau nu. Ea se resimte deja la nivelul bursei de actiuni (BVB), datorita sensibilitatii investitorilor la stirile economice mondiale. Primele trepidatii sint percepute in sistemul financiar bancar. Ca intr-un joc de domino, unda de soc va fi simtita si de agentii economici: vor aparea falimente la firmele mici, concedieri la marile multinationale.

In acest context, in care toate straturile financiare si economice vor inregistra regrese, cea mai mare presiune, ca de obicei, va fi suportata de cetateanul de rind. Ramas somer, cu economiile amenitate de incapacitatea de plata a bancilor, cu credite luate pe zeci de ani, nevoit sa-si intretina familia, se va afla intr-o pozitie catastrofala. Incercarile de remediere a multiplelor probleme financiare care par sa il loveasca din toate partile vor fi sortite esecului. Ele vin prea tirziu.

Doar cei pregatiti vor supravietui (financiar).

Chiar daca lucrurile nu vor evolua atit de dramatic cum sugerez eu, noi, toti, avem datoria, fata de propria persoana si fata de familie, sa ne pregatim pentru a face fata crizei, indiferent de magnitudinea ei. Cum spune englezul, Better safe than sorry (Mai bine sa fiu in siguranta decit mai tirziu sa-mi para rau).

De luni de zile urmaresc desfasurarea tragediei in societatea americana. Spun tragedie pentru ca a ajuns sa fie asa ceva: in momentul in care numarul sinuciderilor, avind cauze financiare, a inregistrat o crestere  in SUA, nu am alt cuvint care sa defineasca aceasta stare de lucruri.

Marele avantaj pe care il avem in Romania este ca evenimentele care se intimpla peste ocean sint un preambul al modului in care lucrurile se vor desfasura la noi in tara. Astfel putem analiza si invata din solutiile pe care americanii le aleg in lupta cu criza economica.

Voi incerca sa va prezint citeva dintre tehnicile pe care le folosesc pentru a ma feri de efectele (ce pot deveni) catastrofale in criza economica ce ne asteapta. Vi le recomand in cazul in care se potrivesc situatiei voastre financiare si modului vostru de abordare a problemelor financiare.

Regula de aur: CASH IS KING

Caracteristica generala a vremurilor de criza: inflatie apoi deflatie.

In general toata lumea stie ce inseamna inflatia. Deflatia este fenomenul invers: masa monetara se contracta, banii devin o resursa foarte rivnita. Cash Is King inseamna: Banul e rege.

Voi incerca sa explic (simplificind) cum evolueaza lucrurile:

  • in prima faza a crizei, sistemul monetar este supus unei presiuni extreme. Pentru a face fata, organismele monetare (in general bancile centrale) pompeaza bani in sistem. Masa monetara creste, puterea de cumparare scade. Tocmai asistam la aceasta parte a scenariului (care va apare curind si in Romania).
  • ca urmare a inflatiei galopante, marea masa a cetatenilor vor vedea ca puterea lor de cumparare scade (cu aceiasi bani cumperi tot mai putine lucruri) pentru ca salariile, chiar daca sint marite, nu vor face faca cresterii mult mai rapide a preturilor marfurilor si serviciilor
  • inflatie inseamna reducerea nivelului de trai
  • inflatie inseamna (in final) incapacitatea de a plati ratele la credite (sint anumite cheltuieli legate de supravietuire, care nu pot fi reduse: trebuie sa maninci!)
  • inflatie inseamna erodarea valorii banilor din conturile bancare
  • dupa etapa inflationista, urmeaza deflatia: vor fi tot mai putini bani in sistemul monetar pentru ca la un moment dat bancile centrale vor trebui sa puna sistemul „in ordine”
  • bani putini inseamna credite care se iau cu greutate, deflatie inseamna incetinire economica
  • deflatie inseamna scaderea valorii tuturor bunurilor materiale

In aceasta etapa finala, cind masa monetara e scazuta, cei care au bani vor putea sa cumpere… tot ce doresc, la pret derizoriu.

Desigur, lucrurile sint mult mai complicate, dar am incercat sa le simplific pentru a fi mai usor de inteles. Pentru moment, trebuie sa retineti ca e important ca in vremurile de criza sa dispuneti de bani. Mai ales, sa va protejati banii pe care ii aveti, tinindu-i la adapost de inflatie, impartindu-i in mai multe „gramezi” diferite si facindu-i cit mai „mobili”

Nu tine banii intr-un singur loc!

Trebuie sa privesti cu suspiciune orice modalitate de a stoca banii. Nimic nu e sigur.

Plecind de la aceasta premiza, va trebui sa gasesti cit mai multe modalitati de a tine banii:

  • in conturi bancare, in mai multe banci diferite
  • in casete de valori
  • in investitii sigure (titluri de stat)
  • in aur

Trebuie sa fii paranoic. Daca ai trei locuri in care tii banii, in caz de nenorocire vei pierde unul si ramii cu doua. In caz de dezastru vei pierde doua si ramii cu unul. In caz de catastrofa globala le pierzi pe toate trei: dar atunci oricum nu mai ai ce sa faci cu o mina de hirtii fara valoare 🙂

Conturile bancare

Recomandari:

  • tine banii in depozite bancare (care sint garantate de stat) nu in conturi curente
  • fii atent la valoarea maxima a depozitelor bancare garantate de stat (actualmente 50.000 euro pentru persoanele fizice, multumesc lui Radu pentru informatie si pentru link-ul spre informatie). Nu te lua dupa ce zic bancile (am auzit ca unele garanteaza depozite de 100.000 de euro – praf in ochi!)
  • daca ai mai mult de 50.000 de euro, fa-ti mai multe conturi de 50.000 de euro fiecare, la banci diferite!
  • alege cu atentie tipul de depozit
  • evita bancile mari: sint cele mai vulnerabile (dupa cum arata desfasurarea evenimentelor din SUA)
  • evita bancile care nu participa la Fondul de garantare al depozitelor in sistemul bancar (via http://trenduri.blogspot.com)
  • alege banci atit din spatiul european, din tari cit mai stabile, dar si din alte zone economice
  • urmareste stirile economice zilnic (iti recomand wall-street.ro), fiind cu ochii pe stirile care vizeaza banca (bancile) in care tii banii

Casetele de valori

Am o caseta de valori la o banca de pe vremea cind faceam investitii imobiliare si nu doream sa transfer banii prin banca, pentru a reduce la minim comisioanele. Astazi e destul de greu, pentru ca tranzactiile mari trebuie facute prin banca. Nu am renuntat la caseta. In ea tin o parte din bani, ca sa ii am disponibili in orice moment.

Avantaje:

  • este cea mai sigura forma de plasament (banii respectivi nu sint expusi la falimentul sau incapacitatea de plata a unei banci)
  • sint la adapost de hoti (nu ii tin in casa)

Dezavantaje

  • nu sint protejati de inflatie
  • prin plata taxei de caseta, practic numarul lor scade cu trecerea timpului

Aceasta modalitate de extrema precautie in stocarea banilor produce pierderi, in schimb, in aceste vremuri de criza, imi da certitudinea ca banii aceia sint intotdeauna la dispozitia mea, indiferent cit de mari vor fi catastrofele in sistemul bancar local. Sint bani necesari pentru supravietuirea (fizica) in conditii de criza extrema. Sint ultima resursa. Oricit de greu va fi, ei imi asigura supravietuirea familiei. Pretul platit pentru aceasta este devalorizarea lor continua, dar sint gata sa-mi asum acest pret.

Titlurile de stat

Se spune ca titlurile de stat sint unele din cele mai puternice vehicule de investitie pe vreme de criza. Ele au o dobinda foarte avantajoasa si sint garantate 100% de stat, indiferent de situatie.

Daca lucrurile ar fi atit de simple, toata lumea ar achizitiona tituri de stat. In schimb ele au dezavantaje majore:

  • o unitate are valoare foarte mare (10.000 RON)
  • se tranzactioneaza (achizitioneaza) numai prin intermediul bancilor autorizate sau pe piata de capital
  • tranzactionarea implica diferite comisioane
  • bancile impun o valoare minima a tranzactiei (la Alphabank, banca mea de prima utilitate, ai nevoie de 100.000 euro pentru a putea cumpara titluri de stat)

Din motivele de mai sus, titlurile de stat, desi au avantaje deosebite, sint accesibile doar unei mici parti a cetatenilor romani.

Aurul financiar sau in obiecte

In vremuri de criza, aurul este la mare pret. El reprezinta o modalitate de stocare deosebit de eficienta. Cu toate acestea, el are limitele sale, care nu il propulseaza ca solutie pentru cetateanul de rind:

  • ai nevoie de sume mari pentru a cumpara aur
  • este dificil de stocat: cel mai sigur si ieftin este sa-l tii intr-o caseta de valori (in caz ca nu ai cantitati mari)
  • achizitionarea se poate face numai in institutii abilitate
  • daca e vorba de aur in obiecte, e nevoie de specialisti sau certificate care sa garanteze autenticitatea si proveninenta sa
  • transformarea sa in bani poate fi problematica si inceata si din aceasta cauza se pot inregistra pierderi

Cu toate acestea, cantitatea de aur achizitionata in Germania a crescut in ultimele luni, brokerii de metale pretioase au probleme in a face fata cererii.

Mobilitatea e cheia succesului

Una din caracteristicile crizei de fata este viteza cu care se propaga unda de soc in sistem. De la o zi la alta, banci care se declara solide, cad rapuse de lipsa de lichiditati. Acest lucru se datoreaza modalitatilor extrem de versatile si rapide cu care se pot misca banii in ziua de azi. Aceste unelte trebuie sa intre in arsenalul tau!

Intr-o lume a cardurilor de credit si a platilor prin internet, transferul banilor in forma lor fizica a devenit desuet. Trebuie sa ne adaptam vremurilor. Daca simti ca banca ta are probleme, e futil sa te duci la ghiseu incercind sa-ti lichidezi contul. Te asigur ca au fost altii mult mai rapizi decit tine.

O metoda eleganta si eficienta este internet banking-ul. Transferul intregului tau cont este o chestie de citeva click-uri. Dar si aici trebuie sa fii prevazator:

  1. trebuie sa ai un cont-rezervor
  2. trebuie sa faci transferul la primele semne de probleme ale bancii, inainte ca panica sa apara

Ce este un cont rezervor?

Este un cont la o alta banca decit cea in care tii banii tai. Un cont gol, care sa poata primi, la orice ora, transferul total al fondurilor tale, amenintate de falimentul bancii pe care o folosesti in mod obisnuit.

Va recomand cu caldura sa va faceti un cont-rezervor azi, la o banca alta decit cea la care va tineti bani, o banca ce este originara din alta zona economica si geografica decit banca voasta primara.

In momentul in care banii ajung in contul rezervor, acesta devine contul primar. Va trebui sa va cautati un alt cont-rezervor. De aceea e bine ca bancile care vor detine contul-rezervor sa ofere servicii de internet banking, intr-o modalitate cit mai securizata (cu dispozitive gen digipass, ciframatic, etc.)

Alte servicii financiare: alti bani…

In vremuri de criza, pe lista institutiilor financiare sensibile intra si firmele de asigurari (vezi povestea AIG). Daca aveti bani in asigurari de viata sau de alt tip (de exemplu asigurari pentru tineri, pentru studii) va recomand sa va ginditi de doua ori daca lasati banii in continuare pe mina acestor firme. Acesti bani nu sint garantati in nici un fel de catre stat. Orice garantie din partea firmei de asigurari este vorba in vint.

Banii de la firmele de asigurari sint garantati de Fondul de Garantare al Asigurarii, intretinut de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. Detalii la http://www.csa-fga.ro/.

Multumesc Monicai pentru informatie.

Personal am avut o asigurare la o firma internationala, de renume, la care am renuntat in urma cu o luna si am primit banii strinsi, dupa opt ani in care am contribuit constiincios. Acesti bani sint la adapost (atit cit pot fi in aceste timpuri ciudate), in depozite bancare garantate de stat. Acum exact 8 zile, aceasta firma de asigurari (care are si servicii bancare) a primit o injectie de capital de 10 miliarde de euro de la statul pe teritoriul caruia isi are sediul. E clar ca firma este in probleme financiare, desi anterior parea destul de solida.

Acestea sint citeva din tehnicile pe care le-am luat in considerare pentru a ma pune, pe cit se poate, la adapost de criza ce va veni. Poate nu sint cele mai bune, poate nu vor functiona toate. Un lucru e sigur: m-am pregatit pentru ce urmeaza. Timpul va spune daca am avut dreptate. Sint pregatit sa adaptez aceste tehnici, in functie de suprizele care sint sigur ca vor apare pe parcurs.

Intr-un episod viitor, voi da exemple valorice legate de gestionarea banilor din depozite bancare si din caseta de valori.

Atentionare importanta:

Aceste tehnici de finante personale sint cele pe care le folosesc personal, in functie de situatia mea financiara si abilitatile pe care le detin. Ele sint prezentate cu titlu informativ, educativ. Ele nu sint creeate ca un raspuns general aplicabil. Fiecare cetatean este dator sa-si gindeasca si sa-si implementeze propriul sistem de aparare contra crizei financiare.

Comentarii

comments

Standard

22 de gânduri despre „Tehnici de finante personale pentru vremuri de criza

  1. Radu zice:

    O mica observatzie: Incepand cu data de 15 octombrie 2008, plafonul de garantare pe deponent garantat persoana fizica si pe institutzie de credit s-a majorat la echivalentul in lei al 50.000 euro. (Pentru persoane juridice a ramas 20.000)

    http://www.fgdb.ro/

    Problema e ca platzile se pot face pana la 3 ani, deci ideea cu cutia de valori e f buna, mai ales cand vine vorba de fondul de urgentza. Am auzit ca in unele orase de provincie, in care doar una sau doua banci ofera aceasta facilitate, deja nu se mai gasesc casete de valori libere!

    Si ideea cu contul rezervor e interesanta. Cunosc cateva persoane care au incercat sa retraga numerar la ghiseu, de la o banca mare din Romania, si au fost refuzatzi 😐 Din ce am intzeles, nici nu era vorba de o suma foarte mare. In conditziile astea, internet banking-ul poate fi o solutzie.

  2. Isa zice:

    Sincer, mie nu mi se pare ca efectele crizei se resimt asa de rau asupra „simplului cetatean”, care nici nu a investit la bursa, nici nu are (de gand) sa ia credite. Cred ca viata decurge normal, fara stress suplimentar.
    Si nici nu vad de ce si-ar stoca cineva banutii in banci, titluri, aur, unde risca destul sa-i piarda, mai degraba i-ar cheltui cu folos pentru bunurile care ii sunt necesare, si le permite fara imprumuturi (mari), si le-a dorit, dar si-a spus tot timpul ca nu e momentul :). In incercarea de a fi si cu branza in pod, si satul :).
    Nu zic ca trebuie cheltuiti toti banii, fireste, dar nici stransi ca un scop in sine, pentru „zile negre”.
    Eu asa am facut, am mai cumparat cate ceva pentru casa si m-am innoit si eu … Dupa ce chibzuisem matur ca ar fi momentul sa cumpar ceva actiuni. Dar, daca se abtin cei mari, poate e mai intelept sa le urmezi exemplul.

    Nu cred sa urmeze vreo perioada din acelea despre care imi povestea bunica, in care si-a vandut verigheta de aur pentru un kg de faina…Atunci era totusi dupa razboi.

    Am retinut ideea contului de rezerva.

    Si cred eu ca nici cumpararea de euro nu ar fi o solutie rea; zilele trecute, cand coborase sub 3,6 lei, era un moment bunicel.
    Oricum, la vara viitoare tot va dori fiecare sa mearga in concediu, in strainatate, fireste :).

  3. ALI zice:

    Interesant articloul si mai ales ideea de a-l scrie. Si mie mi se pare ok sa economisesti, mai ales in mai multe conturi. Si sfatul cu contul de rezerva este bun.
    La asigurari insa nu stiu daca e tocmai ok, ele sunt considerate investitii pe termen lung si daca retrag banii mai mult pierd. Ba mai mult, in primii trei ani nu primesc inapoi nimic. Dupa 8 ani din 20 pe cat am contractul nu primesc inapoi nic macar jumatate din cat am dat. Daca ii retrag pierd sigur, daca ii mai las acolo am sanse sa-i recuperez. Eu am incredere in companiile de asigurari pentru ca presupun ca au oameni care stiu sa se protejeze de evenimente sau stiu cum sa isi revina. Este adevarat ca AIG s-a imprumutat insa am toata increderea ca o sa-si revina.
    O alta varianta ar fi inghetarea asigurarii, adica nu mai platesc si raman cu suma asigurata redusa. Ma gandesc ca daca am facut asigurarea in ideea in care am nevoie de protectie, ce se va intampla cu copilul meu daca eu numai sunt?

  4. Luca zice:

    Radu,
    multumesc pentru observatie. stiam de propunere, dar nu am mai urmarit daca s-a adoptat.

    totusi mi se pare ciudat ca la firme nu au pus acelasi nivel. in fond e vorba de conturi, ce conteaza a cui? in caz de probleme, o firma da in judecata statul mult mai usor, fata de un individ. au motivat in vreun fel diferenta de sume?

  5. Luca zice:

    exista o diferenta interesanta intre criza de acum si, de exemplu, cea din 2000 (care a afectat bursa si economia americana, foarte sever): astazi criza e mondiala. atit de mare e legatura intre tari incit se vede o reducere a ritmului de crestere economica inclusiv a chinei.

    e posibil ca lumea sa intre intr-o recesiune economica. deja se vorbeste daca va fi vorba de recesiune sau depresie.

    „simplul cetatean” va simti cu siguranta, cind e dat afara si nu se poate angaja, pensionarul cind nu i se mareste pensia dar preturile explodeaza. chestiile astea nu apar imediat, ci intr-un an-doi. dar cind apar si te stringe la punga, va fi prea tirziu sa incerci sa dregi busuiocul 🙁

  6. Luca zice:

    cred ca subiectul „asigurari” merita un articol separat, in care sa detaliez decizia mea, pe care, dupa cum am spus in articol, am implementat-o deja.

    daca citesti articolul recomandat ieri, cel al consultantului financiar american, vezi ca el recomanda acelasi lucru clientilor sai din SUA. m-am distrat cind am citit articolul, pentru ca eu facusem chestia asta cu o luna inainte de a citi articolul.

    ca sa intelegi, nu am renuntat la a stringe bani „pentru asigurare”, ci o sa-i pun eu in contul respectiv, ca si cum i-as plati firmei de asigurari.
    poate chiar o sa scriu articolul… e interesat cineva?

  7. Radu zice:

    Stiu ca initziativa a venit ca urmare a unei masuri similare in UE si a fost justificata ca o aliniere la legislatia europeana. Nu stiu daca restrictzia pt. persoane juridice este o particularitate romaneasca sau se regaseste si in masurile luate de UE.

    In orice caz, in buletinele de stiri nu s-a discutat nimic despre diferentza de garantare pers. fizice / juridice, si in afara de site-ul fondului de garantare nu am vazut-o nicaieri mentzionata.

  8. Luca zice:

    asta ma face si mai suspicios 😀

    orice detaliu are relevanta. exista un motiv pentru care apare intr-un act normativ. cineva a crezut ca e nevoie de el. iar faptul ca nu se spune public de ce e pus acolo ma face sa fiu circumspect.

    sau poate sint eu mai paranoic decit media 🙂

  9. Marcel zice:

    da..ar fi foarte interesant sa scrii un articol despre asigurari,in care sa precizezi si ce ai alege tu in momentul de fata daca ar fi „foarte indicat” sa-ti faci un cont la o asemenea firma.

  10. andrei zice:

    da, eu as fi interesat de un articol referitor la banii ptr asigurari.
    in alta ordine de idei, chestia asta cu garantarea banilor din depozite bancare pare tare incurcata si ceva la care nu ti-ai dori sa ajungi. Citeam undeva ca nivelul de solvabilitate al sitemului bancar romanesc e de vreo 13% (si asta inainte de marirea plafonului la 50.000 euro).
    Pe langa asta, uite ce zice site-ul fondului de garantare:
    „Calcularea în lei a obliga?iei în valut? se efectueaz? utilizându-se cursul în lei, publicat de Banca Na?ional? a României pentru respectiva moned? str?in? în vigoare la data indisponibilit??ii depozitelor, respectiv data deschiderii procedurii falimentului institu?iei de credit debitoare.”
    Deci, din cate inteleg eu, primesti banii in decurs de 3 ani, dar la rata de schimb din momentul falimentului instituiei creditoare.

  11. Isa zice:

    http://www.bugetulfamiliei.ro/

    Site care îi înva?? pe români cum s? cheltuiasc? ra?ional, lansat mar?i de Autoritatea Na?ional? pentru Protec?ia Consumatorilor (ANPC). Portalul ofer? celor interesa?i s?-?i organizeze mai bine finan?ele opt sec?iuni cu informa?ii legate de taxele pe care trebuie s? le pl?teasc?, credite, asigur?ri sau pensii, dar ofer? ?i o serie de ghiduri de calcul al bugetului, pentru adolescen?i, studen?i, cupluri ?i familii.

  12. Ela zice:

    Intr-adevar, valoarea maxima a depozitelor bancare garantate de stat este actualmente de 50.000 euro pentru persoanele fizice, insa daca ai mai mult de 50.000 de euro, nu poti sa-ti faci mai multe conturi de 50.000 de euro fiecare, la banci diferite, cel putin nu in Romania, deoarece despagubirea este pe persoana si nu pe institutie bancara!

  13. Pingback: Criza financiara: casetele de valori : Empower.ro | making the next step

  14. Pingback: Exemplu de gestionare a banilor in vremuri de criza | Milionarul Mioritic ®

  15. Pingback: Firmele de asigurari in vremuri de criza : Empower.ro | making the next step

  16. Luca zice:

    sarut mina Monica,

    iti multumesc pentru link!

    din pacate am cautat in site-ul respectiv si am gasit numai termeni generali in privinta institutiilor de asigurari care sint parte din acest fond de garantare.

    dupa cite stiu eu, in fondul de garantare al depozitelor din sistemul bancar, nu toate bancile sint parte din acest fond, parte fiind „acoperite” prin contributiile in tarile unde se afla banca-mama. la acest fond exista o lista clara a bancilor-parte din fond.

    la fondul pentru asigurari este specificata „toate firmele de asigurari” … ar fi interesant de vazut daca aceasta dispozitie este prezenta in lege, in lumina situatiei de la fondul de garantare a depozitelor bancare.

    daca sint persoane care cunosc mai bine situatia ii rog sa lase comentarii. multumesc.

  17. Monica zice:

    Buna Luca,

    Iata linkul cu ultima reglementare despre Fondul de Garantare:

    http://csa-isc.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=463&Itemid=92

    La capitolul Legislatie de pe site-ul CSA-ului tot poporul poate citi despre reglementarile din asigurari.
    Nu cred ca varianta „mura in gura” este cea mai buna. Comentariile subiective pot lasa loc de interpretare.
    Cititi direct de la sursa.
    Daca nu aveti timp sa cititi atunci sunati la CSA si cereti amanunte despre acest fond de garantare.

    Toate cele bune,

  18. Pingback: Casetele de valori | Milionarul Mioritic ®

  19. Pingback: Despre firmele de asigurari in vremuri de criza | Milionarul Mioritic ®

  20. LENCA Predici zice:

    LENCA,
    Cand au aparut Fondurile de Pensii Private aceasta reglementare
    se referea doar la aceste tipuri de asigurari.Ma refer la
    Pilonul Doi de pensii private{cei 2% virati din CAS}
    E posibil ca la primele semne ale crizei Firmele de Asigurari
    sa fi fost obligate sa-si mareasca fondul de risc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *