Investitii imobiliare, Investitii la bursa

Inconstienta? Nu cred…

, 10 comentarii

Cuprinsul seriei Criza financiara mondiala

  1. Inconstienta? Nu cred…

“The Federal Reserve definitely caused the Great depression by contracting the amount of currency in circulation by one-third from 1929 to 1933.” Milton Friedman, Nobel Prize Winning Economist

Rezerva Federala Americana a fost (in mod sigur) cea care a determinat Marea Criza Financiara prin contractarea masei monetare cu o treime, intre 1929 si 1933″

Milton Friedman,  laureat al premiului Nobel pentru economie

Finantele americane sint in plina criza, descrisa de experti a fi cea mai mare de la Marea Criza din anii 1930 incoace.

Agentiile de presa si televiziunile din lumea intreaga ne arata organismele financiare americane, in frunte cu FED (Federal Reserve) angrenate intr-un efort „supraomenesc” de a tine sub control aceasta criza. Expertii financiari critica sus si tare miopia FED care a lasat ca situatia sa ajunga in acest punct critic, fara sa intervina. Sa fie miopie si inconstienta, cum spune toata lumea?

Ultimele saptamini zile de criza, care au culminat cu desfasurarile din vinerea trecuta, s-au derulat ametitor. Urmaream ca de obicei economia americana, fara sa-mi dau seama in ce directie va aluneca avalansa si ce masuri ar putea sa ia organismele financiare pentru a stopa catastrofa. Pe masura ce zilele treceau si evenimentele se succedau sacadat, situatia devenea tot mai clara.

Dar sa incepem cu inceputul.

Nereglementare versus controlul statului

Exista o dezbatere fara sfirsti intre specialisti despre cum trebuie condusa economia.

  • una din tabere sustine ca statul trebuie sa aiba in mina pirghiile necesare care sa-i permita un control si o reglementare stricta a proceselor economice, pentru a putea sa protejeze populatia de efectele devastatoare ale crizelor ce apar in cursul ciclurilor economice
  • de cealalta parte a baricadei stau avocatii nereglementarii (liberalii), care spun ca economia de piata libera, prin insasi mecanismele  pe care le are, este capabila sa ajunga inapoi in starea de echilibru in caz de criza, daca este lasata in voie pentru a face acest lucru

In ultimii zeci de ani, de la Ronald Reagan incoace, republicanii si apoi curentul neo-conservatorist din conducerea americana (intre cele doua segmente de timp interpunindu-se perioada Clinton) au incercat sa lase economia cit mai libera iar statul sa intervina mai putin pe piata. Doar FED-ul, prin mecanisme specifice, alaturi de Trezorerie, putea realiza corectiile necesare unei desfasurari normale a proceselor economice si financiare.

Incepind din 1913 FED-ul este cel chemat sa puna capat crizelor economice ce au zguduit istoria sistemului financiar si economic american. De atunci s-au inregistrat o multime de crize, mai mult sau mai putin intense. Teoretic, Federal Reserve ar fi trebuit sa invete din ele si, pe masura trecerii timpului, acestea sa devina din ce in ce mai rare si mai mici in intensitate.

Poftim?

Caderea datorata balonului internetului (internet bubble) care a debutat in 2000 a produs o scadere a bursei de 82% ( fata de cea de 89% din timpul Marii Crize Financiare) iar acum asistam la o cadere si mai mare. Care nu s-a terminat inca.

George Soros, unul dintre cei mai cunoscuti investitori de talie mondiala, a lansat in primavara lui 2008, inainte de declansarea in forta a actualei crize, cartea The New Paradigm for Financial Markets (Noua paradigma a pietelor financiare), in care lansa ideea ca aceasta criza, ce a inceput din sectorul imobiliar, face parte dintr-un tablou mult mai larg, la final ajungindu-se la deflatia unui super-balon (super bubble) care va avea ca rezultat cea mai mare criza financiara din istoria cunoscuta. Puteti audia un interesant interviu cu Soros care da detalii despre acest subiect, cu ocazia conferintei de presa organizata de Fundatia Noua America.

Exista si detalii de-a dreptul hilare. Actualul Presedinte al FED-ului, Ben Bernanke, este un expert in Marea Criza Financiara americana, a scris o carte pe acest subiect, tiparita de Editura Universitatii Princeton. Intimplator sau nu, el trebuie sa scoata America din aceasta criza.

Dar coincidentele ciudate nu se opresc aici. Toata lumea arata cu degetul spre FED, spunind ca nu realizeaza de ce nu s-au luat masuri mai din timp, de ce a trebuit sa ajungem aici.

Sint o multime de indicii ca FED-ul stia chiar foarte bine ce se petrece. In plus, incerca sa ascunda specialistilor in economie si publicului larg deopotriva manevrele pe care le face din umbra.

Intre datele pe care Federal Reserve le da publicitatii sint si cifrele masei monetare (money supply). Ea e formata din totalitatea biletelor si monedelor aflate in circulatie, a banilor din conturi, a certificatele de depozit, in toate formele lor, plus depozitele de dolari in bancile exterioare USA si acordurile de vinzare si rascumparare, clasificate in diferite sectiuni (M0,M1,M2,M3). Dupa 2006, FED inceteaza sa dea publicitatii M3 (masa monetara totala) sub o scuza jenanta (costa prea mult sa colecteze si sa prelucreze datele statistice). Totusi, M3 se poate extrapola pe baza datelor care se dau publicitatii.

Sursa grafic: wikipedia.com

Ce se observa din aceste date, transpuse grafic mai sus, este faptul ca masa monetara a inregistrat o crestere spectaculoasa dupa 1980. FED pompeaza banii intr-o veselie in sistemul monetar SUA. Se stie ca masa monetara, alaturi de rata dobinzilor, reprezinta mecanismele cele mai puternice de control ale economiei.

Si aici intervine un amanunt interesant: Soros spune ca super-criza care ne paste si-a inceput desfasurarea acum 25 de ani. Cam pe cind FED-ul a inceput sa pompeze bani in sistem cu viteza mai mare.

Ce se mai stia? Ca utilizarea de instrumente financiare exotice, pe piete nereglementate vor duce in final la un dezastru. Cine au fost marii actori in aceste tranzactii? Colosii financiari, in special bancile de investitii care au avut o soarta interesanta in saptaminile trecute.

Despre cine este vorba? Despre:

  • JP Morgan/Chase
  • Merril Lynch
  • Goldman Sachs
  • Lehman Brothers
  • Morgan Stanley

Ce s-a intimplat cu ele?

  • ciudat dar JP Morgan a reusit s-o scoata la capat (in treacat fie spus, JP Morgan are legaturi istorice strinse cu aparitia FED)
  • Merry Lynch e preluata de Bank of America
  • Lehman Brother a inaintat procedura de faliment
  • Golman Sachs si Morgan Stanley  se transforma in holdinguri bancare pentru a se salva de faliment

E vorba de colosi ai sistemului financiar mondial (nu numai american), cu o putere pina nu demult extraordinara. Care s-a evaporat de cind s-a declansat criza de fata.

Daca executivul american si FED-ul ar fi vrut, ar fi impus norme de reglementare pentru aceste segmente de piata care tranzactionau instrumentele financiare cu risc mare. Nu s-a dorit.

Ce e interesant in toata aceasta agitatie ramine modul selectiv in care se gestioneaza criza. Anumite banci sint lasate sa falimenteze, altele isi schimba statutul, altele sint preluate iar altele sint rascumparate. Distractia cea mare va incepe in momentul in care se va face lista dupa care se vor arunca spre economie colacele de salvare, in momentul in care vor intra cele 700 de miliarde de dolari destinate a ajuta firmele  aflate in criza. Se vorbeste chiar de ajutor pentru banci straine!

Bani se dau, dar acesti bani au niste conditii atasate. Iti dau, imi dai. E o modalitate de a prelua controlul.

De unde sint banii? FED-ul ii imprumuta, congresul ar trebui sa aprobe imprumutul care va avea dobinda atasata (datorata FED-ului),  iar nota de plata e trimisa poporului american.

Sa tragem linia:

  • s-au falimentat acei colosi care incomodau (pe cine nu trebuie) in sistemul bancar
  • alte banci ce prezentau interes au fost preluate sau salvate de la faliment (practic s-a cistigat controlul asupra lor)
  • s-a mai indatorat America cu o groaza de bani (datoria publica depaseste 9000 de miliarde de dolari)-daca va intereseaza puteti vizita sugestivul ceas al datoriei americane

La aceiasi adresa puteti gasi un interesant grafic despre cresterea datoriei nationale americane, care a inceput „sa-si ia zborul” in 1980. Acum 25 de ani (va mai amintiti de cifra avansata de George Soros?)

Dupa ce am tras linia, in spate, undeva, se vede adevaratul beneficiar al crizei (care este in plina desfasurare):

FEDeral Reserve

Care, daca va amintiti din seria DINCOLO DE BANI, este un organism financiar sub control privat.

Noapte buna, America…

Completare ulterioara:

1. Ca sa intelegeti amploarea caderii bancilor de investitii de care am amintit mai sus, va recomand sa vizionati o imagine sugestiva dintr-un articol prezent in Puppetmaster Trading Blog.

2. Pentru cine vrea detalii explicative despre derivate (pe care le-am denumit mai sus „instrumente financiare exotice”) si implicatiile FED in aceasta criza va recomand un articol si ii multumesc lui titanium.fla pentru link.

Standard
Finante personale

Banii: scurta istorie comentata (sec. XX – zilele noastre)

, , , 10 comentarii

foto:epicharmus

Secolul XX a reprezentat trecerea de la dominatia sistemului bancar asupra statelor nationale la incercarea de extindere a influentei la nivel mondial, prin intermediul organismelor financiare supranationale. El se caracterizeaza prin repetate perioade de inflorire economica urmate de perioade de criza acuta. Organizatiile infiintate la nivel national (bancile nationale) sau international (Fondul Monetar International, Banca Mondiala, World Trade Organization), menite a inlatura crizele, au fost neputincioase in a le gestiona sau, conform unor autori independenti sau sustinatori ai teoriilor conspirationiste, au fost chiar motorul acestor crize. Lasind la o parte ipotezele dintr-o tabara sau alta, putem trage citeva concluzii interesante urmarind evolutia istorica a sistemelor financiar-bancare.

  • 1907: cea mai mare criza bancara din SUA, care se pare ca a aparut datorita unor manevre de culise a lui J.P. Morgan (mare bancher american ce sustinea introducerea sistemului bancii centrale americane). Ca urmare a crizei, apar tot mai multe voci ce sustin introducerea unei banci centrale federale.
  • in 1910- intilnirea de la Jekyll Island cind reprezentanti ai marilor consortii bancare (money trust) si politicieni Republicani concep planului Aldrich (dupa numele senatorului care l-a sustinut) . El sta la baza constituirii FED.
  • 1911-1912 negocieri intense intre republicanii care propun planul Aldrich (un sistem de banci federale cu capital privat care sa gestioneze politica monetara a SUA) , democratii progresisti si democratii conservatori. La final s-a ajuns la o formula de compromis care va fi legea de constituire a FED dar, cum spunea , Frank Vanderlip, unul dintre participantii la intrunirea de la Jekyll Island: „Desi Planul Aldrich de constituire a Federal Reserve a fost respins cind purta numele de Aldrich, toate punctele sale de baza se regasesc in planul final care a fost adoptat.
  • 1913: s-a votat in Senatul american Federal Reserve Act, actul de constituire a FED, intr-o sedinta de senat cu o zi inainte de Craciun, cind marea majoritate a senatorilor erau deja plecati in vacanta. El a fost ratificat a doua zi de catre presedintele Wilson. Acesta va spune, ani mai tirziu, in legatura cu constituirea FED: „I have unwittingly ruined my country” (Fara sa-mi dau seama, mi-am dus tara la ruina). Va recomand sa cititi aceasta interesanta istorie.
  • 1914-1918: Primul Razboi Mondial. A fost o perioada in care datoria tarilor beligerante a crescut enorm (datorie catre bancile centrale – banci private) . De asemenea marile grupuri bancare au profitat puternic de pe urma conflictului.
    Ca de atitea ori in istorie, razboiul ramine cea mai profitabila afacere pentru marile finante.
  • 1922-1923 criza financiara fara precedent in Germania post-belica, cu o inflatie atit de mare incit muncitorii erau platiti chiar de doua ori pe zi, pentru a putea sa-si cumpere cele necesare traiului.
  • 1920-1929 perioada de mare inflorire a speculatiilor, determinata de cresterea masei monetare de catre FED. Apar speculatii cu pamint in Florida, apoi incepe speculatia la bursa: populatia cumpara actiuni; acestea au o crestere constanta, deoarece FED relaxeaza politica creditelor odata cu reducerea ratei dobinzilor de la 4 la 3,5% . Creditele sint folosite la cumpararea de actiuni.
  • 1929-1930 marele crah financiar si de bursa. Un val de falimente afecteaza toate sectoarea economice (micii fermieri isi pierd paminturile, micii afaceristi falimenteaza, falimenteaza marea majoritate a bancilor americane). In loc sa combata criza, FED restringe masa monetara si restrictioneaza acordarea de credite, stimulind falimentele. Productia nationala neta scade la jumatate.
  • 1931 criza financiara americana se propaga mai departe in Europa
  • 1932: presedintele Hoover infiinteaza Reconstruction Finance Corporation, pentru a finanta agricultura, industria si comertul.
    Acest organism scoate America din criza (nu actiunile FED!), lansind proiecte majore de infrastructura (de exemplu barajul pe riul Colorado care mai tirziu ii va purta numele – Hoover Dam), proiecte continuate in timpul presedintelui Roosevelt care implementeaza New Deal – proiectul de iesire a Americii din criza financiara.
  • 1933: se creeaza US Federal Deposit Insurance Corporation, organism care garanteaza depozitele individuale ale cetatenilor in banci (si ii protejeaza de falimentul bancilor).
    Daca privesti cu atentie, vei vedea un flux-reflux permanent in istorie intre tentativele bancilor de a manipula economia producind crize si statul care prin legi va incerca sa reglementeze sistemul bancar, pentru a nu permite pe viitor producerea crizelor prin acelasi mecanism. De fiecare data, puterea financiara va gasi noi metode de a-si promova interesele.
  • 1939-1945: al doilea Razboi Mondial, un nou prilej pentru finantele internationale sa se imbogateasca. Datoria publica americana (catre FED) creste de la 16 miliarde US$ in 1930 la 269 miliarde US$ in 1946
  • 1945-1946: nationalizarea bancilor centrale din Marea Britanie si Franta (banci private) dupa ce detinatorii particulari de actiuni sint despagubiti.
  • 1944 acordul de la Bretton Woods . El reprezinta o noua etapa in expansiunea finantelor internationale, deoarece pune bazele Bancii Internationale de reconstructie si dezvoltare si a Fondului Monetar International , organisme supranationale de reglementare monetara. Miscarea anti-globalizare si diferiti autori independenti acuza aceste organisme ca ar fi uneletele prin care se implementeaza planul de dominatie mondiala al finantelor internationale asupra statelor nationale.
  • statele din America Latina se organizeaza intr-o comunitate de interese pentru a se distanta de sistemul financiar impus de IMF si Banca Mondiala (continuatoarea Bancii pentru reconstructie si Dezvoltare), incercind sa se indeparteze de dominatia financiara americana (SUA are cea mai mare contributie in cadrul acestor doua organizatii, deci cea mai mare putere de decizie. SUA, prin FED 🙂 )
  • in primii ani de dupa razboi tarile europene sufera o inflatie galopanta.
  • apare planul Marshall, plan de imprumut financiar american pentru reconstructie europeana. Finantele americane cistiga bani atit in timpul razboiului cit si dupa incheierea acestuia.
  • 1948-1958 printr-o serie de acte succesive (Organization for European Economic Cooperation, The European Payments Union, The European Coal and Steel Community) se pun bazele Uniunii Economice Europene, ce va prefigura Comunitatea Europeana (tratatul de la Roma din 1957). Aceasta tendinta de creare a unor organisme supranationale va restringe libertatea de decizie financiara a statelor membre pina la disparitia monedelor nationale care vor fi inlocuite de Euro.
  • nu fara motiv, Marea Britanie se tine deoparte fata de initiatia financiara europeana, Lira sterlina raminind in circulatie si astazi
  • 1965-1987: expansiunea internationala a bancilor americane care isi cresc prezenta peste granite (de la 13 la 200 banci si de la 200 la 800 de filiale)
  • incet dar sigur, majoritatea tarilor isi intrerup sustinerea monedelor nationale cu depozite de aur. Banii devin pure instrumente de plata. Concomitent apare SDR (Special Drawing Rights), o modalitate de plata „inventata” de FMI in 1969, ca moneda internationala pentru finantarile tarilor ce fac parte din acest mecanism.
  • 1960-zilele noastre: FMI si Banca Mondiala prin sistemul de finantare catre tarile sarace sau tarile in curs de dezvoltare au dus la crestea astronomica a datoriei acestor tari.
    Se prefigureaza un nou mod de control asupra tarilor, cu ajutorul datoriei financiare.
  • in ciuda multiplelor sisteme de reglementare, nationale si internationale, economia nord-americana experimenteaza periodic perioade de crestere fulminanta urmata de perioade de parabusire exagerata. Unele crize au fost determinate de factori globali (precum crizele petroliere din 1974 si 1978-1980), altele au fost generate de situatii economico financiare interne ( criza de credit imobiliar din 1985, marea criza bursiera din 1987 care loveste bursa americana si apoi cea engleza, caderea bursiera din 1999-2000 (internet bubble) si ultima in ordine cronologica, criza subprime din SUA declansata in 2007) duc la introducerea de masuri de reglementare de catre statul american (de exemplu US Financial Institutions Reform, Recovery and Enforcement Act), cum s-a intimplat de multe ori in trecut
  • nu numai SUA „beneficiaza” de acest mecanism explozie-implozie (boom-bust) ci si alte economii dezvoltate ( colapsul boom-ului imobiliar din Anglia din deceniul al optulea al secolului trecut)
  • Romania se inscrie in aceleasi tendinte mondiale. Astept cu interes caderea dupa boom-ul imobiliar si caderea dupa boom-ul bursier (care e posibil sa fi inceput in 2007, an in care s-a declansat caderea BVB si care se pare ca nu s-a incheiat in momentul de fata)
Standard
Investitii la bursa

Cc: Bursele au cazut… Traiasca bursa!

, , , , , 4 comentarii

foto: meredith10010

Traim intr-o lume a interconectarii totale. Daca presedintele FED (vezi mai jos ce inseamna FED) a avut ieri noapte o criza de … ce criza o fi avut, finantistii de pe celalalt mal al Atlanticului vor transpira intens cind isi vor bea cafeluta, a doua zi dimineata.

Bursa americana a avut ieri o zi grea . La un moment dat indicele Dow Jones (unul dintre cei mai populari indici ai bursei) a cazut 465 de puncte, pentru a recupera o parte din pierderi in cursul zilei de tranzactionare.

Uvertura s-a cintat saptamina trecuta, cind pietele asiatice au inregistrat primele semne de nervozitate, ca urmare a unui discurs neconvingator al presedintelui Bush, care trebuia sa lanseze citeva linii economice menite sa scoata economia americana din criza ce pare sa fie la orizont. Ca sa puna gaz pe foc, marti FED (Federal Reserve, banca centrala americana) a anunta ca economia SUA nu sta chiar asa de bine, subliniind situatia cu a scadere a ratei dobinzilor cu 0.75 la suta. Ca sa va dati seama despre ce este vorba, va spun ca o crestere sau scadere obisnuita a ratei dobinzilor este de 0.25 %.

Bursa a reactionat prompt. Atit alaltaieri cit si ieri, am vazut pe prompterele brokerului meu american ceea ce nu vazusem de cind am inceput sa fac trading: reduceri ale margin-urilor la optiuni si opriri la tranzactionare a anumitor optiuni (trading-ul in margin inseamna lansarea de ordine cu bani imprumutati de la broker; din cauza nebuniei, brokerul pur si simplu nu le mai imprumuta bani clientilor!)

Forex-ul (piata valutelor, unde investesc eu) a inregistrat modificari puternice ale cursurilor de schimb. Cursul GBP/USD (lira sterlina versus dolarul american), pe care eu il tranzactionez preferential, a crescut la un moment dat cu 1% in timpul unei singure zile, variatie deosebit de mare. Asta inseamna volatilitate, iar volatilitatea inseamna cistiguri consistente pentru cine se pricepe 🙂

Cit priveste bursa romaneasca, lucrurile stau si mai rau. Saptamina trecuta s-au inregistrat scaderi marcate ale preturilor actiunilor, ieri au existat scaderi de 3-5% pe fiecare titlu, cu unele exceptii. Ii compatimesc pe investitorii la BVB, pentru ca la BVB (Bursa de Valori din Bucuresti) nu se poate face short pe actiuni (adica nu poti face bani cind piata scade).

Traim vremuri interesante. Astept cu interes zilele urmatoare si ma pregatesc pentru marea cadere a bursei americane, pe care o astept de anul trecut. Poate va veni acum, poate mai incolo. Cind vine vorba de bursa rabdarea inseamna bani.

Va urez sa cada bursa si sa faceti cit mai multi bani!

Standard