Milionarul Mioritic
primul blog de finante personale si investitii din Romania

Banii: scurta istorie comentata (sec. XX – zilele noastre)

Secolul XX a reprezentat trecerea de la dominatia sistemului bancar asupra statelor nationale la incercarea de extindere a influentei la nivel mondial, prin intermediul organismelor financiare supranationale. El se caracterizeaza prin repetate perioade de inflorire economica urmate de perioade de criza acuta. Organizatiile infiintate la nivel national (bancile nationale) sau international (Fondul Monetar International, Banca Mondiala, World Trade Organization), menite a inlatura crizele, au fost neputincioase in a le gestiona sau, conform unor autori independenti sau sustinatori ai teoriilor conspirationiste, au fost chiar motorul acestor crize. Lasind la o parte ipotezele dintr-o tabara sau alta, putem trage citeva concluzii interesante urmarind evolutia istorica a sistemelor financiar-bancare.

1907: cea mai mare criza bancara din SUA, care se pare ca a aparut datorita unor manevre de culise a lui J.P. Morgan (mare bancher american ce sustinea introducerea sistemului bancii centrale americane). Ca urmare a crizei, apar tot mai multe voci ce sustin introducerea unei banci centrale federale.
in 1910- intilnirea de la Jekyll Island cind reprezentanti ai marilor consortii bancare (money trust) si politicieni Republicani concep planului Aldrich (dupa numele senatorului care l-a sustinut) . El sta la baza constituirii FED.
1911-1912 negocieri intense intre republicanii care propun planul Aldrich (un sistem de banci federale cu capital privat care sa gestioneze politica monetara a SUA) , democratii progresisti si democratii conservatori. La final s-a ajuns la o formula de compromis care va fi legea de constituire a FED dar, cum spunea , Frank Vanderlip, unul dintre participantii la intrunirea de la Jekyll Island: „Desi Planul Aldrich de constituire a Federal Reserve a fost respins cind purta numele de Aldrich, toate punctele sale de baza se regasesc in planul final care a fost adoptat.„
1913: s-a votat in Senatul american Federal Reserve Act, actul de constituire a FED, intr-o sedinta de senat cu o zi inainte de Craciun, cind marea majoritate a senatorilor erau deja plecati in vacanta. El a fost ratificat a doua zi de catre presedintele Wilson. Acesta va spune, ani mai tirziu, in legatura cu constituirea FED: „I have unwittingly ruined my country” (Fara sa-mi dau seama, mi-am dus tara la ruina). Va recomand sa cititi aceasta interesanta istorie.
1914-1918: Primul Razboi Mondial. A fost o perioada in care datoria tarilor beligerante a crescut enorm (datorie catre bancile centrale – banci private) . De asemenea marile grupuri bancare au profitat puternic de pe urma conflictului.
Ca de atitea ori in istorie, razboiul ramine cea mai profitabila afacere pentru marile finante.
1922-1923 criza financiara fara precedent in Germania post-belica, cu o inflatie atit de mare incit muncitorii erau platiti chiar de doua ori pe zi, pentru a putea sa-si cumpere cele necesare traiului.
1920-1929 perioada de mare inflorire a speculatiilor, determinata de cresterea masei monetare de catre FED. Apar speculatii cu pamint in Florida, apoi incepe speculatia la bursa: populatia cumpara actiuni; acestea au o crestere constanta, deoarece FED relaxeaza politica creditelor odata cu reducerea ratei dobinzilor de la 4 la 3,5% . Creditele sint folosite la cumpararea de actiuni.
1929-1930 marele crah financiar si de bursa. Un val de falimente afecteaza toate sectoarea economice (micii fermieri isi pierd paminturile, micii afaceristi falimenteaza, falimenteaza marea majoritate a bancilor americane). In loc sa combata criza, FED restringe masa monetara si restrictioneaza acordarea de credite, stimulind falimentele. Productia nationala neta scade la jumatate.
1931 criza financiara americana se propaga mai departe in Europa
1932: presedintele Hoover infiinteaza Reconstruction Finance Corporation, pentru a finanta agricultura, industria si comertul.
Acest organism scoate America din criza (nu actiunile FED!), lansind proiecte majore de infrastructura (de exemplu barajul pe riul Colorado care mai tirziu ii va purta numele – Hoover Dam), proiecte continuate in timpul presedintelui Roosevelt care implementeaza New Deal – proiectul de iesire a Americii din criza financiara.
1933: se creeaza US Federal Deposit Insurance Corporation, organism care garanteaza depozitele individuale ale cetatenilor in banci (si ii protejeaza de falimentul bancilor).
Daca privesti cu atentie, vei vedea un flux-reflux permanent in istorie intre tentativele bancilor de a manipula economia producind crize si statul care prin legi va incerca sa reglementeze sistemul bancar, pentru a nu permite pe viitor producerea crizelor prin acelasi mecanism. De fiecare data, puterea financiara va gasi noi metode de a-si promova interesele.
1939-1945: al doilea Razboi Mondial, un nou prilej pentru finantele internationale sa se imbogateasca. Datoria publica americana (catre FED) creste de la 16 miliarde US$ in 1930 la 269 miliarde US$ in 1946
1945-1946: nationalizarea bancilor centrale din Marea Britanie si Franta (banci private) dupa ce detinatorii particulari de actiuni sint despagubiti.
1944 acordul de la Bretton Woods . El reprezinta o noua etapa in expansiunea finantelor internationale, deoarece pune bazele Bancii Internationale de reconstructie si dezvoltare si a Fondului Monetar International , organisme supranationale de reglementare monetara. Miscarea anti-globalizare si diferiti autori independenti acuza aceste organisme ca ar fi uneletele prin care se implementeaza planul de dominatie mondiala al finantelor internationale asupra statelor nationale.
statele din America Latina se organizeaza intr-o comunitate de interese pentru a se distanta de sistemul financiar impus de IMF si Banca Mondiala (continuatoarea Bancii pentru reconstructie si Dezvoltare), incercind sa se indeparteze de dominatia financiara americana (SUA are cea mai mare contributie in cadrul acestor doua organizatii, deci cea mai mare putere de decizie. SUA, prin FED 🙂 )
in primii ani de dupa razboi tarile europene sufera o inflatie galopanta.
apare planul Marshall, plan de imprumut financiar american pentru reconstructie europeana. Finantele americane cistiga bani atit in timpul razboiului cit si dupa incheierea acestuia.
1948-1958 printr-o serie de acte succesive (Organization for European Economic Cooperation, The European Payments Union, The European Coal and Steel Community) se pun bazele Uniunii Economice Europene, ce va prefigura Comunitatea Europeana (tratatul de la Roma din 1957). Aceasta tendinta de creare a unor organisme supranationale va restringe libertatea de decizie financiara a statelor membre pina la disparitia monedelor nationale care vor fi inlocuite de Euro.
nu fara motiv, Marea Britanie se tine deoparte fata de initiatia financiara europeana, Lira sterlina raminind in circulatie si astazi
1965-1987: expansiunea internationala a bancilor americane care isi cresc prezenta peste granite (de la 13 la 200 banci si de la 200 la 800 de filiale)
incet dar sigur, majoritatea tarilor isi intrerup sustinerea monedelor nationale cu depozite de aur. Banii devin pure instrumente de plata. Concomitent apare SDR (Special Drawing Rights), o modalitate de plata „inventata” de FMI in 1969, ca moneda internationala pentru finantarile tarilor ce fac parte din acest mecanism.
1960-zilele noastre: FMI si Banca Mondiala prin sistemul de finantare catre tarile sarace sau tarile in curs de dezvoltare au dus la crestea astronomica a datoriei acestor tari.
Se prefigureaza un nou mod de control asupra tarilor, cu ajutorul datoriei financiare.
in ciuda multiplelor sisteme de reglementare, nationale si internationale, economia nord-americana experimenteaza periodic perioade de crestere fulminanta urmata de perioade de parabusire exagerata. Unele crize au fost determinate de factori globali (precum crizele petroliere din 1974 si 1978-1980), altele au fost generate de situatii economico financiare interne ( criza de credit imobiliar din 1985, marea criza bursiera din 1987 care loveste bursa americana si apoi cea engleza, caderea bursiera din 1999-2000 (internet bubble) si ultima in ordine cronologica, criza subprime din SUA declansata in 2007) duc la introducerea de masuri de reglementare de catre statul american (de exemplu US Financial Institutions Reform, Recovery and Enforcement Act), cum s-a intimplat de multe ori in trecut
nu numai SUA „beneficiaza” de acest mecanism explozie-implozie (boom-bust) ci si alte economii dezvoltate ( colapsul boom-ului imobiliar din Anglia din deceniul al optulea al secolului trecut)
Romania se inscrie in aceleasi tendinte mondiale. Astept cu interes caderea dupa boom-ul imobiliar si caderea dupa boom-ul bursier (care e posibil sa fi inceput in 2007, an in care s-a declansat caderea BVB si care se pare ca nu s-a incheiat in momentul de fata)

Citeste articolul anterior din aceasta serie Citeste articolul urmator din aceasta serie

Finante personale

Banii: scurta istorie comentata (sec. XVII- sec. XIX)

Incepind cu secolul XVII se cristalizeaza mecanismele prin care bancile reusesc sa influenteze viata economica si politica din statele in care activeaza. Capul de pod al dominatiei lumii bancare apare odata cu constituirea Bancii Angliei, prima banca „nationala” (in esenta banca cu capital privat ) care are dreptul apoi va detine monopolul emiterii si gestionarii bancnotelor (a banilor). Iata reperele istorice importante ce se desfasoara dupa aparitia Bancii Angliei (Bank of England):

1698: ascensiunea rapida a unor banci (fostii aurari de care am vorbit anterior) ce sint abilitate sa produca bancnote. In aceasta perioada jumatate din masa monetara din Anglia este reprezentata de monede restul fiind bilete si bancnote. Astfel, tot mai mult, dreptul inalienabil al regelui de a bate moneda este transferat bancilor care emit bancnote, ce devin incet dar sigur principala valoare de schimb monetara. Iar aceste banci sint … PRIVATE
1704 prin Promissory Notes Act, este declarat legat ca bancnotele emise de aurari au valoare monetara (de plata)
in secolul XVIII se intetesc speculatiile financiare publice, in care grupuri restrinse de persoane falimenteaza marea masa a micilor investitori creduli (Criza Missisipi –The Mississippi Bubble si Criza Marilor de Sud – The South Sea Bubble din 1719-1720)
1775-1783 razboiul American de Independenta, declansat (printre altele) de refuzul Angliei de a permite coloniilor americane sa foloseasca bancnote proprii (in dauna bancnotelor produse de Banca Angliei, pe care sa le primeasca contra dobinda)
1783 – zilele noastre; odata cu constituirea Statelor Unite ale Americii, incepe batalia pentru dreptul de a emite bancnote pentru economia americana.
Acest drept trece din miinile statului in miinile diverselor banci particulare si inapoi de 8 ori in istoria Statelor Unite pina in 1913 cind, prin constituirea FED si legalizarea lui in timpul presedintelui Wilson ( Federal Reserve Act ), emiterea de bancnote cade in sarcina unui organism privat care da spre folosinta statului american bancnotele, contra dobinda (mecanismul este ceva mai complicat…)
1793 The Bank Indemnity Act – prin care banca Angliei primeste imunitate legala in schimbul imprumuturilor catre guvern.
Se statueaza influenta lumii bancare private asupra statului (cine detine controlul asupra masei monetare detine controlul asupra economiei)
1798 incepe ascensiunea familiei Rothschild, care se va finaliza prin cvasi-controlul citorva institutii bancare de importanta mondiala
1800 se infiinteaza Banca Nationala a Frantei, banca ce va avea capital privat pina la nationalizarea sa in 1946 (odata cu nationalizarea Bancii Angliei)
1828 a fost ales Andrew Jackson ca presedinte al SUA. A ramas in istorie drept cel mai mare aparator al dreptului statului de a emite bancnote, in detrimentul bancilor private
1844 constituie victoria Bancii Angliei, care isi statueaza suprematia prin legea Bank Charter Act. Din acel moment doar aurul si bancnotele Bancii Angliei (banca privata) sint acceptate ca avind valoare monetara
1848 Banca Nationala a Frantei primeste legal drept de monopol asupra producerii de bancnote
1864 apare US National Bank Act, legea care sta la baza functionarii FED. Prin aceasta, orice grup de cinci sau mai multe persoane are dreptul sa infiinteze o banca, cu un necesar de capital stabilit prin lege.
Pentru ca aceste banci sint autorizate federal nu de guvernul statal, ele sint denumite banci federale (de unde confuzia ca ar fi banci de stat). Pentru a li se da voie sa emita bancnote, ele trebuie sa cumpere obligatiuni guvernamentale. Asa functioneaza sistemul si in ziua de azi, FED fiind organismul ce controleaza tiparirea bancnotelor americane.
1875 Bank of Prussia devine German Reichsbank, singura care are dreptul sa emita bancnote. Bank of Prussia desi controlata de guvern, avea capital obtinut prin subscriptie publica, deci privat.
1859-1914: se realizeaza un transfer fara precedent de capital din marea Britanie catre Statele Unite (mai ales), parti ale imperiului Britanic si Argentina. Aceasta determina pe de o parte cresterea numarului de banci din SUA de 19 ori (ajungind in 1930 la 19.000) in timp ce Anglia cade intr-o criza economica majora, in perioada 1973-1886.
Se vede relatia intre masa monetara si prosperitatea economica: banii din belsug produc crestere economica (si inflatie), iar restringerea masei monetare determina criza financiara. Este un model care apare cu regularitate in istoria economica a lumii.
sec XIX: apar banci nationale in toate statele moderne: Rusia, Japonia, statele europene…

Citeste articolul anterior din aceasta serie Citeste articolul urmator din aceasta serie

Aboneaza-te

- vei primi informatii exclusive si carti gratuite care te ajuta sa faci bani