Tagul: aur

Finante personale

Aurul, o poveste complicata

, , , , , 4 comentarii

Cuprinsul seriei Goana dupa aur

  1. Goana dupa aur – introducere

In lumea investitorilor,  problema aurului este abordata simplu si complicat in acelasi timp. Daca privesti lucrurile din perspectiva istorica, rspunsul este simplu. Daca privesti lucrurile din perspectiva economica si investitionala, lucrurile intra intr-o zona cetoasa.

gold puzzle

Perspectiva istorica

Oamenii au tendinta sa simplifice totul, uneori sacrificand detalii semnificative si elemente de baza. De multe ori simplitatea functioneaza, de aceea este atat de atragatoare.

Istoria ne spune cu claritate ca aurul a reprezentat cea mai viabila forma de bani. De fiecare data cand moneda fiduciara intra in criza acuta, aurul a reprezentat un refugiu si in final a triumfat in fata banilor bazati pe incredere, a „banilor zburatori” cum i-au denumit chinezii.

Traim vremuri incerte, in care gasim doua constante: criza economica si aruncarea unor cantitati enorme de bani pe piata. Bunul simt ne spune ca aceasta dualitate nu poate produce decat colapsul sistemului financiar, iar intr-o situatie de colaps, singura certitudine, la nivel psihologic si din perspectiva istorica este aurului. Cei care gandesc in acest fel nu au dubii: vor cumpara aur. Au dreptate?

Perspectiva economica si financiara

Problema aurului se loveste de faptul ca avem trei elemente in ecuatia economica si financiara: marfurile (indiferent care sunt ele), banii (moneda fiduciara) si metalele pretioase (in cazul nostru aurul), iar fiecare termen relationeaza unul cu altul si este variabil per se.

Cu alte cuvinte avem o ecuatie cu trei necunoscute, formata din trei termeni. Merde, ar spune francezul. Shit, ar spune englezul. Traduceti cum vreti in romana.

Marfurile

Bunurile de care avem nevoie se cumpara cu bani. Problema este ca bunurile au o valoare de productie si o valoare de piata. In caz de criza, cele doua valori ajung in incongruenta totala, din cauza unor factori multipli:

  • cererea ramane mare pentru produsele de stricta necesitate (alimente, medicamente) si mica pentru bunurile de larg consum (televizoare, automobile, care vor fi reinnoite mai rar, din cauza crizei)
  • anumite marfuri sau bunuri care inainte, in ciclul economic al cresterii aveau valoare mare (imobiliarele) sufera o cadere de piata sub valoarea lor reala (sau valoarea de productie, in cazul in care sunt noi)
  • panica schimba esential modurile in care oamenii consuma, ceea ce duce la noi distorsionari a sistemului de apreciere valoric al marfurilor

Banii

Vorbim de moneda fiduciara, care nu este sustinuta de rezerve de metale pretioase, ci reprezinta doar o promisiune de plata din partea emitentului (banca centrala).

In cazul crizei financiare actuale, experimentam injectari masive de bani in pietele financiare, cu scopul de a opri caderea sistemului financiar si a declansa consumul si productia industriala. Scenariile economistilor spun ca in urma unei asemenea cresteri a masei monetare pot apare fenomene de inflatie (care poate duce la hiperinflatie) sau deflatie. Indiferent de situatie, acest lucru inseamna o destabilizare majora a capacitatii de cumparare a banilor.

Aurul

In timpul crizelor, motivatia de ordin psihologic si economic face ca oamenii sa cumpere aur in cantitati mari. Acest lucru produce o crestere a pretului aurului. Majoritatea economistilor sunt de acord in a spune ca pretul actual al aurului este sub valoarea lui, ajustata la inflatie. Acesta este un factor suplimentar care sprijina cresterea pretului aurului si variatia lui pe piata.

Concluzie

Avem trei termeni (marfuri, bani si aur) fiecare dintre ei urmand sa sufere modificari mari de valoare, in raport cu ceilalti doi. Sa nu uitam ca aurul este considerata o forma de bani, deci:

  • marfurile se pot cumpara cu bani
  • marfurile se pot cumpara cu aur
  • aurul se cumpara cu bani si se coteaza in bani

Pe langa trei elemente care variaza independent, avem cele trei tipuri de relatii, prezentate mai sus. Lucrurile se complica enorm si iti vine sa spui ce zice francezul si americanul in asemenea situatii.

Din aceasta perspectiva, aproape nici nu mai conteaza cat va ajunge gramul de aur. Daca ai cumparat un kilogram de aur (cu 1000 US$ uncia) sperand ca faci profit iar acum uncia este 7000 dolari, ai zice ca l-ai apucat pe Dumnezeu de picior. Dar daca iti voi spune ca o cafea costa 300 de dolari, nu cred ca mai esti atat de vedes. S-ar putea ca uncia de aur sa ajunga 10.000 de dolari dar un Logan sa fie cumparat cu 100.000 de dolari. Vezi, totul e relativ si complicat.

Daca stai si te gandesti, aurul in sine nu reprezinta nimic. E doar un metal, e adevara „pretios”, dar e metal. Nu poti sa-ti faci din ele decat bijuterii, dar intr-o criza nu are nici un sens sa fii plin de bijuterii si sa mori de foame. Cum spuneam, intr-o criza marfurile au o total alta valoare si semnificatie.

De aceea, investitiile in aur sunt speculatii. E bine sa intelegi asta pentru ca a fi speculator nu e pentru oricine. Trebuie sa analizezi cu atentie cei trei factori amintiti mai inainte, relatiile dintre ei, sa ai un plan care sa duca la cresterea averii tale si sa-ti urmezi planul cu strictete, la timpul potrivit.

Ca sa intelegi cat e de complicat, iti voi da un exemplu: in balonul imobiliar pe care l-a experimentat Romania in anii trecuti si care s-a spart nu demult, singurul lucru care a variat au fost proprietatile imobiliare. Si aurul si banii nu au inregistrat variatii puternice. Cu toate acestea, o mare masa de oameni care au speculat cu terenuri sau cu imobile, inclusiv firme, care au avut experti in analizarea pietei, contabili si oameni de marketing, au luat-o dureros peste (ma scuzati) bot pentru ca nu au prevazut spargerea balonului.

Pai daca ‘specialistii’  nu au reusit s-o scoata la capat cand a fost vorba de o singura variabila (proprietatile imobiliare), crezi ca tu poti sa ‘bati” evenimentele care urmeaza, ca speculator care jongleaza cu trei variabile (marfurile, banii si aurul)? Daca crezi ca poti, iti urez succes.

In articolul viitor iti voi arata care sunt variantele pe care poti sa mizezi, adica in ce se poate investi.

Standard
Finante personale

Despre cicluri economice, moneda fiduciara si aur (partea II-a)

, , , , , , , 4 comentarii

Cuprinsul seriei Goana dupa aur

  1. Goana dupa aur – introducere

Nu se poate discuta despre bani decat daca luam in considerare un element major: aurul reprezinta una din primele forme de bani si de departe cea mai populara si eficienta, la scara istoriei financiare umane.

Voi porni de la inceputuri (analizand zona continentului euro-asiatic), din timpurile cand comunitatile umane au pornit sa prospere si a aparut surplusul de produse alimentare: mai multe grane, mai multe animale domestice (capre, vaci, cai…). La inceput acest surplus era in proprietatea comunitatii. Pe parcursul dezvoltarii relatiilor sociale a aparut, inevitabil, o clasa aparte de oameni, care au inceput sa detina mare parte din acest surplus. Impreuna cu persoanele importante din comunitate (vracii, conducatorii militari, religiosi…) ei au constituit o casta separata, care a avut pretentia de a detine puterea. Acest lucru s-a perpetuat pana azi iar diferentele fata de acele timpuri sunt doar de suprafata.

Schimburile de produse care au avut loc intre diferitele comunitati au dus la necesitatea de a evalua anumite lucruri importante, cum sunt pamanturile, constructiile sau sclavii. Astfel a aparut conceptul de bani, care la inceput au fost reprezentati de resurse importante: vite sau grane. Aceasta prima „moneda” avea doua caracteristici foarte nepotrivite pentru cei care doreau sa detina puterea totala:

  • sunt greu de stocat intr-un spatiu mic si sunt perisabile (granele se degradeaza in timp iar animalele sunt susceptibile sa moara de boli sau calamitati naturale)
  • sunt imposibil de controlat (oricine poate sa produca alte grane sau alte vite si prin acest lucru sa ‘fabrice’ bani)

In acest moment a aparut o idee geniala care a conferit putere economica si politica aproape nelimitata celui care a implementat-o: sa foloseasca metalele pretioase pe post de bani. Exista cateva elemene de importanta colosala la aceasta solutie:

  • metalele pretioase sunt… pretioase pentru ca se afla in cantitati limitate si se extrag greu
  • cine detine minele care produc respectivele metale are in mana unealta suprema de control: dirijeaza masa monetara (acest termen a aparut, evident, mai tarziu)
  • metalele pretioase incorporeaza o valoare foarte mare intr-un volum foarte mic
  • se pot stoca usor pentru ca nu se degradeaza (sunt inerte chimic la factorii distrugatori obisnuiti cum este umezeala)

gold coins

Daca adaugi la acest ingredient factorul suplimentar, acela de a plati taxele datorate suveranului numai in metale pretioase (si ulterior numai in moneda batuta de acesta), vei ajunge la controlul total al procesului economic si social, deci la controlul total al populatiei. Cine tine in mana masa monetara si poate modifica in voie valoarea banilor detine cheia puterii supreme. Acest lucru a fost descoperit destul de devreme de regii lumii antice si este un lucru valabil in ziua de astazi, la fel de mult ca atunci. Singura diferenta este ca acum totul este coafat si machiat sub denumiri ca „banci centrale”, „organisme financiare internationale”, etc. In esenta este vorba de acelasi lucru: in spatele lor sunt o mana de oameni care au la indemana puterea totala asupra destinalor noastre. Stiu ca suna patetic dar din pacate este adevarat.

Ulterior, experienta regilor a dus la concluzia ca prin cucerirea unor teritorii si aducerea in vistierie ca prada de razboi a aurului, care se transforma in moneda (deci prin cresterea masei monetare) procesul economic se impulsioneaza. De la aceasta constatare pana la denominarea fortata a monedei a fost numai un pas. Regii si imparatii au inceput sa bata monede din aur amestecat cu argint sau alte metale pana ce, in final, monedele au fost realizate din metale comune. Asa a aparut prima moneda fara valoare instrinseca, moneda fiduciara.

Procesul de control total al masei monetare poate duce usor la excese. Cele mai cunoscute au aparut in timpul imperiului roman, cand este prezenta si prima inflatie atestata documentar.De notat este cea aparuta in timpul lui Diocletian. El s-a folosit de mecanismele financiare de control pana in momentul in care acestea s-au intors asupra lui si a imperiului, sub forma unei crize de proportii epice. A fost primul exemplu de esec total al monedei fiduciare, primul dintr-un lung sir de exemple, ultimul dintre ele fiind cel pe care il traim noi astazi, in timpul crizei financiare actuale.

Ulterior istoria financiara consemneaza o revenire la aur si argint (sub forma de monede) ca cele mai eficiente si stabile forme de bani. Asta pana la viitoarele experimente cu moneda fiduciara, operate in diferite zone geografice, culturale si istorice. Cei mai inventivi in utilizarea acestui concept au fost chinezii, care in timpul dinastiei Tang (sec IX) au inventat banii de hartie (denumiti banii zburatori, superb nume!), bani care vor apare sub aceasta forma (de hartie) prima data in Europa abia in secolul al XVII-lea. Bineinteles, si acest experiment chinezesc a cazut in aceiasi capcana, a inflatiei galopante si a colapsului sistemului financiar, soldata cu revenire la moneda din metale pretioase.

bancnote

In Europa banii de hartie au aparut sub forma de chitante care certificau existenta unei anumite cantitati de aur stocate in seifurile bancherilor. Ulterior, banii de hartie au inceput sa circule cu repeziciune si au fost preferati monedelor sau schimbului in metale pretioase (mai ales aur). Ei erau denumiti „note bancare” (bank note) de unde numele de bancnota.

Atata timp cat bancnotele au fost dublate de o cantitate de aur in seiful bancii, lucrurile au decurs normal. Ulterior, bancherii au observat ca pot tipari bancnote care nu sunt obiectivate in aur din depozitele lor. Vazand ca shmekeria functioneaza, au dat un aer de profesionalism intregii scamatorii, cu ajutorul direct, legal al statului. Asa a aparut sistemul fractional rezerve, al rezervei fractionate. Acest sistem spune ca banca poate emite bani ‘fara acoperire’, intr-un procent variabil fata de rezervele ei in aur (si ulterior fata de rezervele de cash). Si uite asa am intrat in era moderna a monedei fiduciare.

Desigur, pe parcursul istoriei moderne si contemporane, pe masura ce masa monetara se departa tot mai mult de standardul aurului, apareau colapsuri financiare, cum a fost prabusirea marcii germane in timpul republicii de la Weimar.

Dupa cum vedeti, apare o schema repetitiva: de fiecare data cand banii se departeaza de standardul aurului (adica masa monetara nu este legata de un depozit, relativ fix ca marime, in aur), moneda inregistreaza prabusire si produce colapsul sistemului financiar. Dupa acest proces se revine la standardul aurului, pentru un timp, pana cand forta politica decide sa ‘repete figura’ si sa aduca in scena moneda fiduciara. Acesta este un balans, un pendul care se repeta la scara istoriei si determina alt ciclu interesant: ciclul aur-moneda fiduciara-aur.

Astazi, odata cu criza financiara, asistam la ultimul act al acestui ciclu, inceput in timpul presedintelui Nixon, care a scos definitiv dolarul din standardul aurului si l-a transformat iremediabil intr-o hartie garantata de statul american (un I Owe You cum spun americanii, adica o promisiune de onorare). La acest statut al dolarului s-au adaugat cu timpul instrumente financiare de speculatie tot mai exotice, tot mai complexe, aparute in interconectarea totala a pietelor economice si financiare adusa de globalizare. Aduna la acest peisaj lacomia specific umana si ai obtinut un amestec mai explozibil decat dinamita. Astazi traim din plin urmarile primei explozii din sistemul financiar, acoperita grabit de plapuma groasa a FED si a celorlalte banci centrale ale lumii (prin aruncarea de bani pe piata in cantitati imense). Din pacate nimic nu s-a schimbat si ne pashte, probabil, o a doua explozie sau, mai grav, un lant de explozii mici si repetate.

Ce descoperim in acest tablou? Un dolar care cade vertiginos, o crestere a pretului aurului si a argintului, metale care se afla in prag de explozie (iarasi explozie…) o piata economica si financiara zguiduita de frisoane, departe de a se linisti. Totul se cutremura, desi mass media manipulata de cercurile financiare incearca sa ne demonstreze ca greul a trecut. Raman pierderile enorme care sunt acoperite prin ingenioase manevre contabile, pentru a nu iesi la suprafata. Cu alte cuvinte, gospodina aduna murdaria sub covor in speranta ca nimeni nu va observa manevra.

Din pacate suntem la o conversie de cicluri: ciclul de balans de care v-am vorbit in acest articol, ciclul pietei imobiliare, ciclul bursier, ciclul legat de descoperirile stiintifice si tehnologice. Toate s-au strans pe capul nostru si par sa se adune amenintator, facandu-ne sa ne gandim daca nu cumva promotorii teoriei conspiratiei au dreptate despre fatidicul an 2012 in care ne paste un cataclism mondial.

Il voi lasa la o parte pe 2012 si voi incheia spunand: e foarte greu sa prevezi ce se va intampla pentru ca sunt extrem de multe variabile. Voi incerca sa vi le prezint, mai pe larg in articolul viitor. Cat despre fascinanta poveste a banilor de-a lungul istoriei, va invit sa cititi ebook-ul gratuit Dincolo de bani.

Standard
Finante personale

Cc: Noua goana dupa aur?

, 4 comentarii

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

In ultimul timp primesc semnale tot mai insistente de la cititorii Milionarului Mioritic care imi solicita parerea despre investitiile in aur, in contextul actualei situatii economice.  Se stie ca in timp de criza, aurul este refugiul investitorilor si una dintre cele mai puternice metode de a te proteja de inflatie.

Aurul a fost, traditional, o zona rezervata oamenilor bogati, datorita faptului ca necesita sume mari de bani pentru a putea face o investitie. Un lingou de aur are  400 de uncii, adica 12,44 kg, ceea ce inseamna la pretul actual (936 US$ per uncie) in jur de40.ooo US$. Daca adaugi si problemele de stocare  (e impractic sa tii lingouri de aur in casa!) si vei intelege de ce acest gen de investitie nu este pentru toata lumea.

Pe de alta parte, cum interesul publicului fata de aur a crescut exponential, observ in acest domeniu aceiasi tendinta care a avut loc in urma cu mai putin de 10 ani in piata Forex, adica o democratizare.

Ce inseamna asta? Pur si simplu se reduce pretul ‘biletului de intarare’ in aceasta piata, adica se deschide posibilitatea ca jucatorul de rand (investitorul obisnuit) sa acceseze zona tranzactiilor cu aur. Acest lucru inseamna ca se doreste intrarea a cat mai multi investitori, de obicei incepatori, care sa ‘umfle’ piata. Tocmai faptul ca tot mai multi cititori ma intreaba de aur imi spune ca presiunea psihologica prin mass media este tot mai mare.

Pentru ca tranzactionarea aurului inseamna, totusi, trading (investitii la bursa) nu pot sa nu analizez pe scurt graficul evolutiei saptamanale a aurului pe ultimii ani.

gold_31july2009

Pentru a vedea mai bine graficul, dati un click pe imagine.

Am trasat pentru voi citeva linii pentru a va prezenta situatia pietei:

  • linia albastra este punctul de maxim al aurului, atins in prima parte a anului 2008, pe fondul crizei economice
  • liniile rosii definesc o ingustare a pretului, denumita in limbaj de specialitate ‘pana’. Aceasta evolutie arata o miscare brusca, iminenta, care probabil o sa aiba loc in sus (dar la fel de bine poate sa aiba loc si in jos…)

Aceasta analiza sumara ne spune ca urmeaza o miscare (probabil) in sus a pretului iar daca se sparge nivelul de rezistanta actual (linia orizontala albastra, de maxim), iar spargerea rezistentei se mentine (linia de rezistenta devenind linie de suport), vom asista la o crestere a pretului aurului.

Miscarea pretului este determinata de reactia psihologica fata de starea economiei si a crizei in general. Pentru moment, conform indicatorilor economici (mai ales cei legati de piata imobiliara americana) si a ultimului Beige Book (raportul periodic al FED, legat de starea economiei) care a aparut acum cateva zile (eu scriu acest articol in 31 iulie 2009) se pare ca lucrurile au inceput sa se calmeze. Vom vedea in toamna daca acest lucru reprezinta doar o corectie a actualei caderi sau o trecere spre oprirea caderii economiei americane.

Din toate bolboroselile mele trebuie sa intelegeti ca ne aflam intr-o perioada de rascruce, care poate determina o crestere a pretului aurului peste maximele istorice din ultimii ani (in cazul adincirii crizei) sau o miscare lateral (eventual o scadere a pretului) in cazul revenirii economiei americane.

Personal nu va recomand sa intrati pe piata aurului decit daca aveti cunostinte de trading. Pe de alta parte sunt sigur ca in momentul in care va apare isteria cresterii (sub impulsul panicii generale), multi dintre voi vor dori sa faca parte din aceasta noua goana a aurului. Ca de obicei, ramane la latitudinea voastra.

Pentru cei interesati de subiect voi incepe, din toamna, un serial de analiza detaliata a subiectului ‘aur’ pe Milionarul Mioritic, unde voi furniza resurse de studiu de pe internet, site-uri care se ocupa cu urmarirea pietei aurului si voi recenza cartea „Ghidul  consilierilor Tatalui Bogat in domeniul investitiilor in aur si argint” de Michael Maloney.

La final  va recomand un lucru important: nu faceti investitii in domenii sau in instrumente financiare pe care nu le cunoasteti, chiar daca ele par usor de facut si promit profituri consistente.

Iar pentru traderi: spor la trading!

Standard
Finante personale

Despre cicluri economice, moneda fiduciara si aur (partea I-a)

, , , , 4 comentarii

Cuprinsul seriei Goana dupa aur

  1. Goana dupa aur – introducere

Realitatea pe care o traim se desfasoara intr-un ritm propriu. Peste tot in natura transformarile se realizeaza in cicluri. Poate cel mai important pentru tine este ciclul de viata. Te-ai nascut, ai fost copil pentru a ajunge adolescent si a trece mai departe prin maturitate, batranete spre moarte.

La fel ca tine, fiecare parte a ceea ce te inconjoara traieste pe parcursul unui ciclu si se afla intr-un anumit stadiul al unui ciclu, de la anotimpuri la galaxia in care ne aflam.

De unele cicluri suntem constienti, altele trec pe langa noi fara sa le bagam in seama si, in consecinta, fara sa ne ferim de pericolele pe care le aduc sau  de oportunitatile care apar odata cu ele.

Imagineaza-ti ca traiesti intr-o mica familie, in timpul comunei primitive. Te afli in mijlocul unei naturi virgine, coplesitoare, unde supravietuirea este o prioritate zilnica. Daca nu esti constient de ciclurile care te inconjoara nu vei putea sa traiesti prea mult.

Din fericire stramosii tai s-au adaptat iar parintii tai au primit aceste cunostinte de la parintii lor. Respecta ciclurile anotimpurilor, stiu cat e de important sa se foloseasca de ele. In primul randisi iau precautii enorme pentru a supravietui in timpul iernii, cea mai periculoasa perioada a ciclului anual.

De aceea, in timpul anotimpurilor prielnice, cum e primavara si toamna, vor avea grija sa  repare adapostul firav in care traieste familie, sa stranga lemne pentru a se putea incalzi in sezonul rece. Toamna vor culege cat mai multe fructe pe care le vor usca si depozita pentru a fi folosite in lunile de ghiata. Tot atunci vor vana pentru sezonul rece, preparand carnea prin afumare pentru a rezista mai bine.

Toate aceste pregatiri, care se desfasoara pe parcursul a trei patrimi din an sunt destinate a produce protectia necesara in cea mai periculoasa patrime a anului, iarna.

Desigur, nu traiesti in comunia primitiva. Azi stai intr-un apartament sau intr-o casa, in siguranta, adapostiti de vicisitudinile naturii. Crezi ca esti la adapost pentru ca te afli ‘in civilizatie’. Dar civilizatia pe care o pretuiesti atat de mult are ciclurile ei, la fel de importante si uneori la fel de periculoase ca si ciclul anotimpurilor. Sunt ciclurile economice, care lovesc omenirea cu o precizie mai mult sau mai putin constanta, de-a lungul istoriei.

Daca te uiti la activitatea economica si financiara a omenirii in ultimele sute de ani, vei crede ca evenimentele se desfasoara intr-un aparent haos. Dar mintea umana nu apreciaza haosul si incearca sa aduca ordine in aparenta dezordine. Aceasta dorinta a fost omniprezenta in mintea economistilor, care au studiat informatii si date si au incercat sa vada un model in spatele desfasurarii evenimentelor. De-a lungul timpului au aparut mai multe teorii ale ciclurilor economice, care doreau sa explice de ce evenimentele se desfasoara intr-un fel sau altul:

Sunt sigur ca aceasta insiruire e plictisitoare pentru tine, mai ales daca esti un fan al economiei. De aceea iti voi starni curiozitatea vorbind un pic despre valurile Kondratiev.

Acestea au fost propuse de Nikolai Kondratiev in anul 1925 si au patru perioade importante:

  • prosperitate (P in imaginea de mai jos)
  • recesie (R in imaginea de mai jos)
  • depresie (D in imaginea de mai jos)
  • revenire (E in imaginea de mai jos)

  • Kondratieff_Wave.svg

    Sursa: Wikipedia

Ca o completare a teoriei lui Kondratiev, avem paradigma Schumpeter-Freeman-Perez care ne spune ca omenirea evolueaza in salturi tehnologice determinate de o anumita inventie sau dezvoltare tehnologica. Pana acum salturile au fost determinate de:

  • revolutia industriala (declansata in 1771)
  • etapa aburului si a cailor ferate (declansata in 1829)
  • etapa otelului, electricitatii si a industriei grele (declansata in 1875)
  • etapa petrolului, automobilului si a productiei de masa (declansata in 1908)
  • etapa informatiei si telecomunicatiilor (declansata in 1971)

Dupa cum vezi, cicluri de 40-60 de ani, ca in teoria valurilor Kondratiev.

Fiecare perioada are un asa numit punct de saturatie, dupa care lucrurile o iau razna. Aici devine interesant, pentru ca punctele de saturatie corespunzatoare etapelor listate mai inainte sunt:

  • 1810, sfarsitul razboaielor naponeoliene
  • 1879
  • criza economica din 1920-1930
  • 1973 (socul petrolier si criza petrolului)
  • decada care incepe in 2010…

Daca ar fi sa ii luam in considerare pe Kodratiev si pe trio-ul Schumpeter-Freeman-Pere, variantele ar fi:

  • criza a inceput mai devreme
  • adevarata criza nu a inceput inca

Indiferent de varianta, cu totii stim ca suntem in criza. Cred ca din acest moment v-am captat atentia, pentru ca patru tipi, acum zeci de ani au calculat ca aproximativ in perioada pe care o traim va fi criza, iar pentru asta nu s-au folosit de un glob de cristal.

Lucrurile devin tot mai interesante pe masura ce ne uitam la alte cicluri: ciclul valorii proprietatilor imobiliare si ciclul valorii metalelor pretioase.

Ciclul proprietatilor imobiliare

Nici aici nu trebuie sa va conving prea tare. Desi majoritatea dintre cei in viata astazi in Romania nu au trait pe pielea lor un ciclu al valorii imobiliarelor pana inainte de 2007, astazi toata lumea stie de boom-ul imobiliar de dupa Revolutie si de caderea pietei imobiliare care a aparut odata cu criza economica mondiala in 2008. Inca nu se vede finalul caderii imobiliare iar specialisti pe care eu ii stimez spun ca nu se vede deocamdata o oprire a caderii.

Pentru a vedea ca aceste cicluri nu sunt de ieri sau de azi in economie,  voi reproduce un tabel cu ciclurile din imobiliare  in SUA, descris de Fred Foldvary, economist de la Universitatea Santa Clara din California (sursa):


Varf     Interval        Varf    Interval       Varf     Interval
           (ani)                  (ani)                   (ani)
1818        --           --         --          1819     --

1836        18          1836        __          1837     18

1854        18          1856        20          1857     20

1872        18          1871        15          1873     16

1890        18          1892        21          1893     20

1907        17          1909        17          1918     25

1925        18          1925        16          1929     11

1973        48          1972        47          1973     44

1979         6          1978         6          1980      7

1989        10          1986         8          1990     10

2006        17          2006        20          2008!    18

Din studierea ciclitatii intervalelor, Foldvary a calculat ca urmatorul ciclu  (declansat in 2008) va aveao durata de 18 ani. Ca atare, se pare ca ne asteapta ceva ani de scadere, pentru ca la ora actuala exista o corelare stransa intre piete la nivel mondial.

In partea a doua a acestui articol ma voi referi la ciclul aurului si la ciclul mai mare, de pendul, intre moneda si aur.

Standard
Finante personale

Goana dupa aur – introducere

, 6 comentarii

Cuprinsul seriei Goana dupa aur

  1. Goana dupa aur – introducere

In momentul in care scriu acesta serie de articole, se pare ca asistam la primele episoade ale unei goane mondiale dupa aur, care e posibil sa duca la o isterie de masa, cum se intampla de fiecare data cand porneste sa creasca o bula speculativa in istoria economica a omenirii. Nimic nu e sigur (inca) dar daca acest lucru se va intampla, va fi un spectacol pe cinste. Vor apare o serie de evenimente care, intr-o perioada scurta de timp, vor produce un transfer eform de bogatie, de la marea majoritate a populatiei, condusa de ignoranta si luand decizii emotionale catre un mic numar de oameni, care au asteptat cu rabdare acest eveniment, studiindu-i precedentele istorice si pregatindu-se pentru el. Acest lucru se va produce mai devreme sau mai tarziu dar, ca de fiecare data, o parte din transferul de bogatie se va face prin intermediul aurului.

De ce tocmai aurul?

Lant de aur

Este o intrebare la care, pentru a raspunde, trebuie sa aruncam o privire sintetica asupra istoriei omenirii. Cu patru mii de ani in urma se inregistreaza primele semne ale unei culturi de influenta tracica, situata in actuala zona e Estului Europei, care incepe sa manufactureze obiecte de podoaba din aur. Aurul se pare ca era extras din muntii Transilvaniei.

De la aceasta prima aparitie istorica, aurul incepe sa devina, de-a lungul sutelor si miilor de ani care au urmat, element favorit pentru bijuterii si mai apoi mijloc de schimb, metal utilizat pentru folosuri monetare. Acest lucru se petrece in zona continentelor european, asiatic si african. Zona celor doua americi are o total alta valorizare a aurului, acesta avand valente mai mult religioase, metalul fiind considerat lacrimi ale Zeului Soare, iar argintul fiind transpiratia Lunii, ambele metale pretioase neavand o folosire economica, fiind utilizate doar pentru a realiza obiecte de cult sau a decora cladirile importante (palate regale, temple).

Incet dar sigur, in restul lumii, aurul isi va defini statutul de bani in sensul de continator al valorii, spre deosebire de mijloacele de plata (cum sunt bancnotele si monedele actuale, care nu contin aur).

Inainte de a trece mai departe, trebuie sa abordez subiectul bani versul mijloace de plata. In limba engleza exista doua cuvinte separate pentru cele doua concepte si anume money pentru bani si currency pentru mijloacele de plata. In romaneste folosim cuvantul bani in ambele cazuri, deoarece si mijloacele de plata (monedele si bancnotele) sunt denumite tot bani.

Cele doua concepte sunt total diferite. Iata ce zice Noul Dictional Explicativ:

BAN1 ~i m. 1) Marfa îndeplinind functia sociala de echivalent general al tuturor marfurilor în procesul de schimb.

BAN1 ~i m. 2)Moneda sau bancnota, îndeplinind functia sociala de mijloc de schimb si de plata(a marfurilor).

Banii (money) sunt o marfa (in cazul nostru aurul si argintul) care inglobeaza in structura ei valoarea si poate avea functie sociala de mijloc de schimb.

Banii (currency) sub forma de monede sau bancnote sunt un mijloc de schimb, adica un intermediar pentru a usura schimbul de produse sau servicii. In sine nu au nici o valoare, fiind doar o reprezentare a valorii. Ca sa intelegi mai bine, valoare intrinseca a bancnotei este valoarea hartiei sau a plasticului din care e facuta (aproape zero!) iar valoarea unei monede este data de valoarea metalului sau aliajului din care e facuta (cupru, aluminiu, etc.).

In schimb, banii-currency au o valoare perceputa, determinata de increderea oamenilor in ei.  Deoarece ii folosim zilnic, avem incredere ca platind in bani (bancnote si monede) vom putea obtine produse si servicii sau obtinand bani (din salariu, de exemplu), ii vom putea folosi la obtinerea de alte produse sau servicii. Aceasta incredere se poate pierde in cazuri speciale (de exemplu inflatie galopanta).

Initial, banii-currency aveau ca si contrapondere in cadrul bancii emitente, o cantitate de aur. Ulterior, odata cu aparitia banilor (biletelor de banca) fiduciari (cu valoare fictiva, denumiti in engleza fiat money), banii nu mai sunt ‘dublati’ de existenta unei cantitati de aur (detalii intr-un capitol viitor).

Aceste concepte sunt rar cunoscute de marele public. Acest lucru produce una dintre cele mai mari confuzii care domneste in randul populatiei, confuzie care va duce negresit la evenimentele pe care le descriam la inceputul Introducerii.

Voi trece mai departe, spunand ca istoria fascinanta a aurului si a banilor in general este un lucru pe care toata lumea trebuie sa-l cunoasca, fiind o sursa importanta de informatii care ne permit sa intelegem ce se afla, de fapt, in spatele conceputului de bani (money) si de bani (currency).   Am abordat pe larg acest subiect in ebook-ul Dincolo de bani, pe care va recomand sa-l cititi cu atentie, ebook disponibil pentru download gratuit in Milionarul Mioritic (click aici).

Revenind la momentul istoric actual, trebuie sa subliniez ca o multime de specialisti si autori care se preocupa de fenomenul economic subliniaza ca suntem intr-o perioada din istoria omenirii in care se pregateste unul dintre cele mai mari transferuri de avere pe care le-au cunoscut ultimele sute de ani. Acest proces va apare datorita coincidentei anumitor cicluri economice (voi vorbi despre ele mai tarziu) a caror elemente de maxim si minim se vor suprapune, creand aparitia unor ferestre de oportunitate extraordinare, care exploatate corect vor putea sa produca acele transferuri de bogatie de care vorbeam.

Daca aceste prezumtii se vor realiza, ramane de vazut. Pe de alta parte este pacat sa nu ne pregatim pentru o asemenea eventualitate. Pregatirile pot fi de doua feluri:

  • necesare pentru a nu pierde, in cadrul acestor evenimente, agoniseala pe care am acumulat-o pana acum
  • necesare pentru a profita de aceste evenimente pentru a ne creste de cateva ori valoarea monetara pe care o avem

In functie de personalitate si apetitul la risc, vom aborda una dintre cele doua variante. Cei care nu o vor face risca sa ajunga o marioneta in mana papusarului nemilos, o barca la mila furtunii care se apropie.

Va puteti imagina cu usurinta cele trei scenarii. Depinde de voi care dintre ele le veti alege:

  1. lipsa de actiune si riscul unei pierderi financiare semnificative
  2. informare si actiune pentru a conserva avutul personal
  3. informare si actiune pentru a face parte dintre cei putini care vor beneficia generos de pe urma acestor schimbari
Standard