In lumea investitorilor,  problema aurului este abordata simplu si complicat in acelasi timp. Daca privesti lucrurile din perspectiva istorica, rspunsul este simplu. Daca privesti lucrurile din perspectiva economica si investitionala, lucrurile intra intr-o zona cetoasa.

Perspectiva istorica

Oamenii au tendinta sa simplifice totul, uneori sacrificand detalii semnificative si elemente de baza. De multe ori simplitatea functioneaza, de aceea este atat de atragatoare.

Istoria ne spune cu claritate ca aurul a reprezentat cea mai viabila forma de bani. De fiecare data cand moneda fiduciara intra in criza acuta, aurul a reprezentat un refugiu si in final a triumfat in fata banilor bazati pe incredere, a „banilor zburatori” cum i-au denumit chinezii.

Traim vremuri incerte, in care gasim doua constante: criza economica si aruncarea unor cantitati enorme de bani pe piata. Bunul simt ne spune ca aceasta dualitate nu poate produce decat colapsul sistemului financiar, iar intr-o situatie de colaps, singura certitudine, la nivel psihologic si din perspectiva istorica este aurului. Cei care gandesc in acest fel nu au dubii: vor cumpara aur. Au dreptate?

Perspectiva economica si financiara

Problema aurului se loveste de faptul ca avem trei elemente in ecuatia economica si financiara: marfurile (indiferent care sunt ele), banii (moneda fiduciara) si metalele pretioase (in cazul nostru aurul), iar fiecare termen relationeaza unul cu altul si este variabil per se.

Cu alte cuvinte avem o ecuatie cu trei necunoscute, formata din trei termeni. Merde, ar spune francezul. Shit, ar spune englezul. Traduceti cum vreti in romana.

Marfurile

Bunurile de care avem nevoie se cumpara cu bani. Problema este ca bunurile au o valoare de productie si o valoare de piata. In caz de criza, cele doua valori ajung in incongruenta totala, din cauza unor factori multipli:

• cererea ramane mare pentru produsele de stricta necesitate (alimente, medicamente) si mica pentru bunurile de larg consum (televizoare, automobile, care vor fi reinnoite mai rar, din cauza crizei)
• anumite marfuri sau bunuri care inainte, in ciclul economic al cresterii aveau valoare mare (imobiliarele) sufera o cadere de piata sub valoarea lor reala (sau valoarea de productie, in cazul in care sunt noi)
• panica schimba esential modurile in care oamenii consuma, ceea ce duce la noi distorsionari a sistemului de apreciere valoric al marfurilor

Banii

Vorbim de moneda fiduciara, care nu este sustinuta de rezerve de metale pretioase, ci reprezinta doar o promisiune de plata din partea emitentului (banca centrala).

In cazul crizei financiare actuale, experimentam injectari masive de bani in pietele financiare, cu scopul de a opri caderea sistemului financiar si a declansa consumul si productia industriala. Scenariile economistilor spun ca in urma unei asemenea cresteri a masei monetare pot apare fenomene de inflatie (care poate duce la hiperinflatie) sau deflatie. Indiferent de situatie, acest lucru inseamna o destabilizare majora a capacitatii de cumparare a banilor.

Aurul

In timpul crizelor, motivatia de ordin psihologic si economic face ca oamenii sa cumpere aur in cantitati mari. Acest lucru produce o crestere a pretului aurului. Majoritatea economistilor sunt de acord in a spune ca pretul actual al aurului este sub valoarea lui, ajustata la inflatie. Acesta este un factor suplimentar care sprijina cresterea pretului aurului si variatia lui pe piata.

Concluzie

Avem trei termeni (marfuri, bani si aur) fiecare dintre ei urmand sa sufere modificari mari de valoare, in raport cu ceilalti doi. Sa nu uitam ca aurul este considerata o forma de bani, deci:

• marfurile se pot cumpara cu bani
• marfurile se pot cumpara cu aur
• aurul se cumpara cu bani si se coteaza in bani

Pe langa trei elemente care variaza independent, avem cele trei tipuri de relatii, prezentate mai sus. Lucrurile se complica enorm si iti vine sa spui ce zice francezul si americanul in asemenea situatii.

Din aceasta perspectiva, aproape nici nu mai conteaza cat va ajunge gramul de aur. Daca ai cumparat un kilogram de aur (cu 1000 US$ uncia) sperand ca faci profit iar acum uncia este 7000 dolari, ai zice ca l-ai apucat pe Dumnezeu de picior. Dar daca iti voi spune ca o cafea costa 300 de dolari, nu cred ca mai esti atat de vedes. S-ar putea ca uncia de aur sa ajunga 10.000 de dolari dar un Logan sa fie cumparat cu 100.000 de dolari. Vezi, totul e relativ si complicat.

Daca stai si te gandesti, aurul in sine nu reprezinta nimic. E doar un metal, e adevara „pretios”, dar e metal. Nu poti sa-ti faci din ele decat bijuterii, dar intr-o criza nu are nici un sens sa fii plin de bijuterii si sa mori de foame. Cum spuneam, intr-o criza marfurile au o total alta valoare si semnificatie.

De aceea, investitiile in aur sunt speculatii. E bine sa intelegi asta pentru ca a fi speculator nu e pentru oricine. Trebuie sa analizezi cu atentie cei trei factori amintiti mai inainte, relatiile dintre ei, sa ai un plan care sa duca la cresterea averii tale si sa-ti urmezi planul cu strictete, la timpul potrivit.

Ca sa intelegi cat e de complicat, iti voi da un exemplu: in balonul imobiliar pe care l-a experimentat Romania in anii trecuti si care s-a spart nu demult, singurul lucru care a variat au fost proprietatile imobiliare. Si aurul si banii nu au inregistrat variatii puternice. Cu toate acestea, o mare masa de oameni care au speculat cu terenuri sau cu imobile, inclusiv firme, care au avut experti in analizarea pietei, contabili si oameni de marketing, au luat-o dureros peste (ma scuzati) bot pentru ca nu au prevazut spargerea balonului.

Pai daca ‘specialistii’  nu au reusit s-o scoata la capat cand a fost vorba de o singura variabila (proprietatile imobiliare), crezi ca tu poti sa ‘bati” evenimentele care urmeaza, ca speculator care jongleaza cu trei variabile (marfurile, banii si aurul)? Daca crezi ca poti, iti urez succes.

In articolul viitor iti voi arata care sunt variantele pe care poti sa mizezi, adica in ce se poate investi.