Secolul XX a reprezentat trecerea de la dominatia sistemului bancar asupra statelor nationale la incercarea de extindere a influentei la nivel mondial, prin intermediul organismelor financiare supranationale. El se caracterizeaza prin repetate perioade de inflorire economica urmate de perioade de criza acuta. Organizatiile infiintate la nivel national (bancile nationale) sau international (Fondul Monetar International, Banca Mondiala, World Trade Organization), menite a inlatura crizele, au fost neputincioase in a le gestiona sau, conform unor autori independenti sau sustinatori ai teoriilor conspirationiste, au fost chiar motorul acestor crize. Lasind la o parte ipotezele dintr-o tabara sau alta, putem trage citeva concluzii interesante urmarind evolutia istorica a sistemelor financiar-bancare.

1907: cea mai mare criza bancara din SUA, care se pare ca a aparut datorita unor manevre de culise a lui J.P. Morgan (mare bancher american ce sustinea introducerea sistemului bancii centrale americane). Ca urmare a crizei, apar tot mai multe voci ce sustin introducerea unei banci centrale federale.
in 1910- intilnirea de la Jekyll Island cind reprezentanti ai marilor consortii bancare (money trust) si politicieni Republicani concep planului Aldrich (dupa numele senatorului care l-a sustinut) . El sta la baza constituirii FED.
1911-1912 negocieri intense intre republicanii care propun planul Aldrich (un sistem de banci federale cu capital privat care sa gestioneze politica monetara a SUA) , democratii progresisti si democratii conservatori. La final s-a ajuns la o formula de compromis care va fi legea de constituire a FED dar, cum spunea , Frank Vanderlip, unul dintre participantii la intrunirea de la Jekyll Island: „Desi Planul Aldrich de constituire a Federal Reserve a fost respins cind purta numele de Aldrich, toate punctele sale de baza se regasesc in planul final care a fost adoptat.„
1913: s-a votat in Senatul american Federal Reserve Act, actul de constituire a FED, intr-o sedinta de senat cu o zi inainte de Craciun, cind marea majoritate a senatorilor erau deja plecati in vacanta. El a fost ratificat a doua zi de catre presedintele Wilson. Acesta va spune, ani mai tirziu, in legatura cu constituirea FED: „I have unwittingly ruined my country” (Fara sa-mi dau seama, mi-am dus tara la ruina). Va recomand sa cititi aceasta interesanta istorie.
1914-1918: Primul Razboi Mondial. A fost o perioada in care datoria tarilor beligerante a crescut enorm (datorie catre bancile centrale – banci private) . De asemenea marile grupuri bancare au profitat puternic de pe urma conflictului.
Ca de atitea ori in istorie, razboiul ramine cea mai profitabila afacere pentru marile finante.
1922-1923 criza financiara fara precedent in Germania post-belica, cu o inflatie atit de mare incit muncitorii erau platiti chiar de doua ori pe zi, pentru a putea sa-si cumpere cele necesare traiului.
1920-1929 perioada de mare inflorire a speculatiilor, determinata de cresterea masei monetare de catre FED. Apar speculatii cu pamint in Florida, apoi incepe speculatia la bursa: populatia cumpara actiuni; acestea au o crestere constanta, deoarece FED relaxeaza politica creditelor odata cu reducerea ratei dobinzilor de la 4 la 3,5% . Creditele sint folosite la cumpararea de actiuni.
1929-1930 marele crah financiar si de bursa. Un val de falimente afecteaza toate sectoarea economice (micii fermieri isi pierd paminturile, micii afaceristi falimenteaza, falimenteaza marea majoritate a bancilor americane). In loc sa combata criza, FED restringe masa monetara si restrictioneaza acordarea de credite, stimulind falimentele. Productia nationala neta scade la jumatate.
1931 criza financiara americana se propaga mai departe in Europa
1932: presedintele Hoover infiinteaza Reconstruction Finance Corporation, pentru a finanta agricultura, industria si comertul.
Acest organism scoate America din criza (nu actiunile FED!), lansind proiecte majore de infrastructura (de exemplu barajul pe riul Colorado care mai tirziu ii va purta numele – Hoover Dam), proiecte continuate in timpul presedintelui Roosevelt care implementeaza New Deal – proiectul de iesire a Americii din criza financiara.
1933: se creeaza US Federal Deposit Insurance Corporation, organism care garanteaza depozitele individuale ale cetatenilor in banci (si ii protejeaza de falimentul bancilor).
Daca privesti cu atentie, vei vedea un flux-reflux permanent in istorie intre tentativele bancilor de a manipula economia producind crize si statul care prin legi va incerca sa reglementeze sistemul bancar, pentru a nu permite pe viitor producerea crizelor prin acelasi mecanism. De fiecare data, puterea financiara va gasi noi metode de a-si promova interesele.
1939-1945: al doilea Razboi Mondial, un nou prilej pentru finantele internationale sa se imbogateasca. Datoria publica americana (catre FED) creste de la 16 miliarde US$ in 1930 la 269 miliarde US$ in 1946
1945-1946: nationalizarea bancilor centrale din Marea Britanie si Franta (banci private) dupa ce detinatorii particulari de actiuni sint despagubiti.
1944 acordul de la Bretton Woods . El reprezinta o noua etapa in expansiunea finantelor internationale, deoarece pune bazele Bancii Internationale de reconstructie si dezvoltare si a Fondului Monetar International , organisme supranationale de reglementare monetara. Miscarea anti-globalizare si diferiti autori independenti acuza aceste organisme ca ar fi uneletele prin care se implementeaza planul de dominatie mondiala al finantelor internationale asupra statelor nationale.
statele din America Latina se organizeaza intr-o comunitate de interese pentru a se distanta de sistemul financiar impus de IMF si Banca Mondiala (continuatoarea Bancii pentru reconstructie si Dezvoltare), incercind sa se indeparteze de dominatia financiara americana (SUA are cea mai mare contributie in cadrul acestor doua organizatii, deci cea mai mare putere de decizie. SUA, prin FED 🙂 )
in primii ani de dupa razboi tarile europene sufera o inflatie galopanta.
apare planul Marshall, plan de imprumut financiar american pentru reconstructie europeana. Finantele americane cistiga bani atit in timpul razboiului cit si dupa incheierea acestuia.
1948-1958 printr-o serie de acte succesive (Organization for European Economic Cooperation, The European Payments Union, The European Coal and Steel Community) se pun bazele Uniunii Economice Europene, ce va prefigura Comunitatea Europeana (tratatul de la Roma din 1957). Aceasta tendinta de creare a unor organisme supranationale va restringe libertatea de decizie financiara a statelor membre pina la disparitia monedelor nationale care vor fi inlocuite de Euro.
nu fara motiv, Marea Britanie se tine deoparte fata de initiatia financiara europeana, Lira sterlina raminind in circulatie si astazi
1965-1987: expansiunea internationala a bancilor americane care isi cresc prezenta peste granite (de la 13 la 200 banci si de la 200 la 800 de filiale)
incet dar sigur, majoritatea tarilor isi intrerup sustinerea monedelor nationale cu depozite de aur. Banii devin pure instrumente de plata. Concomitent apare SDR (Special Drawing Rights), o modalitate de plata „inventata” de FMI in 1969, ca moneda internationala pentru finantarile tarilor ce fac parte din acest mecanism.
1960-zilele noastre: FMI si Banca Mondiala prin sistemul de finantare catre tarile sarace sau tarile in curs de dezvoltare au dus la crestea astronomica a datoriei acestor tari.
Se prefigureaza un nou mod de control asupra tarilor, cu ajutorul datoriei financiare.
in ciuda multiplelor sisteme de reglementare, nationale si internationale, economia nord-americana experimenteaza periodic perioade de crestere fulminanta urmata de perioade de parabusire exagerata. Unele crize au fost determinate de factori globali (precum crizele petroliere din 1974 si 1978-1980), altele au fost generate de situatii economico financiare interne ( criza de credit imobiliar din 1985, marea criza bursiera din 1987 care loveste bursa americana si apoi cea engleza, caderea bursiera din 1999-2000 (internet bubble) si ultima in ordine cronologica, criza subprime din SUA declansata in 2007) duc la introducerea de masuri de reglementare de catre statul american (de exemplu US Financial Institutions Reform, Recovery and Enforcement Act), cum s-a intimplat de multe ori in trecut
nu numai SUA „beneficiaza” de acest mecanism explozie-implozie (boom-bust) ci si alte economii dezvoltate ( colapsul boom-ului imobiliar din Anglia din deceniul al optulea al secolului trecut)
Romania se inscrie in aceleasi tendinte mondiale. Astept cu interes caderea dupa boom-ul imobiliar si caderea dupa boom-ul bursier (care e posibil sa fi inceput in 2007, an in care s-a declansat caderea BVB si care se pare ca nu s-a incheiat in momentul de fata)

Citeste articolul anterior din aceasta serie Citeste articolul urmator din aceasta serie

Banii: scurta istorie comentata (sec. XVII- sec. XIX)

Incepind cu secolul XVII se cristalizeaza mecanismele prin care bancile reusesc sa influenteze viata economica si politica din statele in care activeaza. Capul de pod al dominatiei lumii bancare apare odata cu constituirea Bancii Angliei, prima banca „nationala” (in esenta banca cu capital privat ) care are dreptul apoi va detine monopolul emiterii si gestionarii bancnotelor (a banilor). Iata reperele istorice importante ce se desfasoara dupa aparitia Bancii Angliei (Bank of England):

1698: ascensiunea rapida a unor banci (fostii aurari de care am vorbit anterior) ce sint abilitate sa produca bancnote. In aceasta perioada jumatate din masa monetara din Anglia este reprezentata de monede restul fiind bilete si bancnote. Astfel, tot mai mult, dreptul inalienabil al regelui de a bate moneda este transferat bancilor care emit bancnote, ce devin incet dar sigur principala valoare de schimb monetara. Iar aceste banci sint … PRIVATE
1704 prin Promissory Notes Act, este declarat legat ca bancnotele emise de aurari au valoare monetara (de plata)
in secolul XVIII se intetesc speculatiile financiare publice, in care grupuri restrinse de persoane falimenteaza marea masa a micilor investitori creduli (Criza Missisipi –The Mississippi Bubble si Criza Marilor de Sud – The South Sea Bubble din 1719-1720)
1775-1783 razboiul American de Independenta, declansat (printre altele) de refuzul Angliei de a permite coloniilor americane sa foloseasca bancnote proprii (in dauna bancnotelor produse de Banca Angliei, pe care sa le primeasca contra dobinda)
1783 – zilele noastre; odata cu constituirea Statelor Unite ale Americii, incepe batalia pentru dreptul de a emite bancnote pentru economia americana.
Acest drept trece din miinile statului in miinile diverselor banci particulare si inapoi de 8 ori in istoria Statelor Unite pina in 1913 cind, prin constituirea FED si legalizarea lui in timpul presedintelui Wilson ( Federal Reserve Act ), emiterea de bancnote cade in sarcina unui organism privat care da spre folosinta statului american bancnotele, contra dobinda (mecanismul este ceva mai complicat…)
1793 The Bank Indemnity Act – prin care banca Angliei primeste imunitate legala in schimbul imprumuturilor catre guvern.
Se statueaza influenta lumii bancare private asupra statului (cine detine controlul asupra masei monetare detine controlul asupra economiei)
1798 incepe ascensiunea familiei Rothschild, care se va finaliza prin cvasi-controlul citorva institutii bancare de importanta mondiala
1800 se infiinteaza Banca Nationala a Frantei, banca ce va avea capital privat pina la nationalizarea sa in 1946 (odata cu nationalizarea Bancii Angliei)
1828 a fost ales Andrew Jackson ca presedinte al SUA. A ramas in istorie drept cel mai mare aparator al dreptului statului de a emite bancnote, in detrimentul bancilor private
1844 constituie victoria Bancii Angliei, care isi statueaza suprematia prin legea Bank Charter Act. Din acel moment doar aurul si bancnotele Bancii Angliei (banca privata) sint acceptate ca avind valoare monetara
1848 Banca Nationala a Frantei primeste legal drept de monopol asupra producerii de bancnote
1864 apare US National Bank Act, legea care sta la baza functionarii FED. Prin aceasta, orice grup de cinci sau mai multe persoane are dreptul sa infiinteze o banca, cu un necesar de capital stabilit prin lege.
Pentru ca aceste banci sint autorizate federal nu de guvernul statal, ele sint denumite banci federale (de unde confuzia ca ar fi banci de stat). Pentru a li se da voie sa emita bancnote, ele trebuie sa cumpere obligatiuni guvernamentale. Asa functioneaza sistemul si in ziua de azi, FED fiind organismul ce controleaza tiparirea bancnotelor americane.
1875 Bank of Prussia devine German Reichsbank, singura care are dreptul sa emita bancnote. Bank of Prussia desi controlata de guvern, avea capital obtinut prin subscriptie publica, deci privat.
1859-1914: se realizeaza un transfer fara precedent de capital din marea Britanie catre Statele Unite (mai ales), parti ale imperiului Britanic si Argentina. Aceasta determina pe de o parte cresterea numarului de banci din SUA de 19 ori (ajungind in 1930 la 19.000) in timp ce Anglia cade intr-o criza economica majora, in perioada 1973-1886.
Se vede relatia intre masa monetara si prosperitatea economica: banii din belsug produc crestere economica (si inflatie), iar restringerea masei monetare determina criza financiara. Este un model care apare cu regularitate in istoria economica a lumii.
sec XIX: apar banci nationale in toate statele moderne: Rusia, Japonia, statele europene…

Citeste articolul anterior din aceasta serie Citeste articolul urmator din aceasta serie

Finante personale

Pericolul creditelor: o propunere de la un cititor.

Acum citeva zile am primit un email de la un cititor. Am fost impresionat pozitiv de acest mesaj pentru ca imi dau seama ca el prezinta situatia in care se afla multi dintre tinerii cinstiti si muncitori din ziua de azi, care incearca sa-si construiasca un viitor.

Desi in mod obisnuit nu citez in extenso fragmente din emailurile cititorilor mei, voi calca aceasta regula pentru a ilustra ce am spus in pasajul anterior. Iata fragmente din email:

… iti citesc blogul cu interes de ceva vreme. Foarte pe scurt despre mine: sunt inca student si muncesc
fulltime pentru a ma intretine, nu ma plang de bani, chiar pun ceva „deoparte” luna de luna si ma uit la dobanda minuscula pe care o am la depozit 🙂

… visez ca in viitorul apropiat sa am confortul unui apartament cat de mic si sa nu mai depind de mijlocul de transport in comun.

…as dori mai multe articole care cred ca s-ar incadra in categoria finantelor personale dar nu numai, niste articole despre cum sa eviti capcanele financiare (gen credit pe 30 de ani la un apartment, credit pe5 ani la o masina de care chiar nu ai nevoie) si unde ar putea fi redirectionate veniturile noastre pentru ca intr-o buna zi sa ne putem permite lucrurile astea fara stress si fara sa te gandesti daca iti raman bani de mancare dupa ce platesti ratele.

Tinarul nostru a atins, fara indoiala, un punct sensibil. Este o problema cu ramificatii deosebit de largi in societatea de azi. O data cu dezvoltarea sistemului bancar in Romania post-decembrista, a aparut situatia in care, in special tinerii, se arunca intr-un impuls de moment spre credite bancare. In acest fel ajung in situatia in care standardul lor de viata scade brusc, pentru ca, inainte de toate, trebuie sa plateasca ratele la banca. Este o tragedie care loveste tot mai multi romani, un lucru de care nu se vorbeste in presa si in mass media in general.

Iata raspunsul meu la acest email:

sint atitea de multe de spus si de facut! dar mai intii trebuie puse bazele. asta incerc sa fac acum.
e esential sa stii cum sa gindesti, cum sa abordezi problema. in zona finantelor personale cele doua ebook-uri prezente la Biblioteca Secreta (Cum sa faci un milion de dolari si Bazele finantelor personale) sint foarte importante. urmeaza „Dincolo de bani” din care au aparut doua articole-capitole pe blog. e vorba de acumulare financiara. acest ebook va fi extraordinar de important, pentru ca iti dezvaluie mecanismele acumularii valorilor. daca stii mecanismul, intelegi metodele practice si poti nascoci chiar tu metode, in functie de personalitatea ta si posibilitatile financiare pe care le ai.

in legatura cu propunerea ta, este foarte buna. sint multe de facut . am scris citeva articole despre asta. e foarte greu sa schimbi modul de gindire al oamenilor. mecanismul imprumuturilor se bazeaza pe o tendinta foarte puternica a omului : „vreau asta, acum”. visezi la ceva (citeodata e vorba de o casa, alta data de confort- o masina) iei creditul si platesti la el toata viata. in conditiile puse de banca. conditii foarte dificile. dar, hei, ai ce ti-ai dorit.

e chestie de optiune. daca asta vrei, n-ai decit s-o faci. dar trebuie sa platesti. la propriu si la figurat. iar daca iti pierzi job-ul sau intrii in probleme de orice fel, probleme care te impiedica sa platesti ratele, ai fript-o. atunci iti aduci aminte ca ai citit pe undeva pe net despre pericolele creditelor, ca cineva iti oferea o alternativa. o varianta pe care n-ai ales-o pentru ca nu iti furniza ce doreai, pe loc.

pot scrie o mie de articole pe aceasta tema. daca cel care le citeste este tipul ” vreau asta, acum” nu va avea nici un impact. pe de alta parte, e suficienta o aluzie pentru un om care s-a ars cu creditele. acesta va stii cum sa procedeze a doua oara.

voi scrie o serie de articole pe tema pericolelor creditelor luate intr-un impuls de moment si a creditelor in general. toate la timpul lor!

Finante personale

Banii: scurta istorie comentata (de la inceputul istoriei cunoscute pina in sec. XVII)

Istoria banilor este o poveste fascinanta. Analizind parcursul banilor de-a lungul timpului, modul in care au aparut, uzul si abuzul lor de catre cei care i-au creat, reprezinta cea mai potrivita metoda de a intelege subtilitatile acestei inventii pe care eu o consider cea mai importanta din istoria omenirii.

Pentru a recepta cit mai bine aceasta poveste, va recomand sa va asezati comod, cu o ceasca de ceai sau de cafea in mina si sa cititi cu atentie (pentru a nu varsa lichidul pe tastatura, pe masura ce o sa intelegeti citeva adevaruri socante legate de bani 🙂 )

de-a lungul istoriei, functia banilor ca instrument de evaluare si schimb a fost realizata de: vite, grine, scoici, pumnale si sabii, bucati de metal (argint mai ales dar si metale nepretioase)
3000-2000 i.C. (inainte de Cristos) apar primele activitati bancare in Mesopotamia
1792-1750 i.C. codul lui Hammurabi in Babilon contine legi ce reglementeaza activitatile bancare
monezile metalice (amestec natural de aur si argint) sint inventate de Lidieni in 640-630 i.C.
de-a lungul istoriei, in functie de masinatiile celor care avea dreptul sa produca bani, monedele vor fi batute in aur, argint (in perioadele de stabilitate) sau aliaje si metale comune acoperite cu argint sau aur in perioadele de inflatie.
In acest fel variaza puternic atit valoarea monedei cit si a metalelor pretioase. Trebuie retinut conceptul de variatie (prin actiunea mecanismelor pietii sau prin influentare voluntara) a valorii monetare sau a valorii bunurilor, concept ce reprezinta esenta procedeelor de acumulare a averii).
dupa atacul galilor asupra Romei, cind gistele au salvat Capitoliul (unde se stocau rezervele de bani ale romanilor) s-a inaltat un templu zeitei atentiei-memoriei, Moneta, de unde vine denumirea de moneda (mai tirziu ea devine Juno Moneta, zeita protectoare a banilor)
inainte si dupa Cristos: romanii aduc la maturitate sistemul de taxare.
Ei statueaza legatura indisolubila intre bani si taxe si banii ca mod de subjugare a teritoriilor cucerite sau a propriilor cetateni (taxele se platesc in moneda celui care cere taxa, iar acesta poate varia puterea monedei (scaderea ei = inflatie). Deci trebuie sa muncesti mai mult pentru a plati aceleasi taxe pentru ca banii au o valoare mai mica datorita inflatiei. Suna cunoscut, nu?
denumirea de banca vine din italianul banca, ce provine din denumirea meselor schimbatorilor de bani (a se vedea pilda lui Isus care distruge mesele schimbatorilor de bani din templu)
prima atestare a manipularii masei monetare de catre cel care produce moneda apare in 360-336 cind regele Filip al II-lea al Macedoniei bate o cantitate mare de monede pentru a-si finanta campania militara din Persia
in timpul celui de-al doilea razboi punic, pentru a plati trupele romane se emite multa moneda si apare prima inflatie atestata documentar.
De fiecare data cind un imparat arunca pe piata mai multa moneda decit e necesar pentru activitatile economice, (din ratiuni de razboi sau de imbogatire proprie) apare inflatia; un exemplu relevant este Nero in timpul caruia a fost o lunga perioada inflationista. Aceste perioade de inflatie sint urmate de „stabilizari” in care imparatii incearca sa tempereze efectele negative ale inflatiei sau sa reformeze sistemul monetar
305 d.C. imparatul roman Diocletian introduce primul buget anual (vezi urmarirea cheltuielilor personale in Bazele finantelor personale)
410 d.C dupa cucerirea Romei de catre vizigoti sistemul bancar este abandonat si va reapare numai in timpul primelor cruciade
monezile inceteaza sa fie folosite in Anglia, dupa invazia anglo-saxona in 435d.C.!
806-821 primii bani de hirtie apar in China in timpul imparatului Hien Tsung, datorita penuriei de cupru din care erau batute monedele.
Este cel mai bun exemplu ca banii functioneaza ca unitate de masura a valorii nu prin valoarea lor intrinseca. De-a lungul istoriei banii au tendinta de a sublima, la inceput fiind batuti din metale pretioase apoi din metale comune pentru a deveni bani de hartie si in final banii electronici, fara suport material (prezenti in conturi, carti de credit etc.) in economia viitorului, spre care ne indreptam. Astfel banii ajung la esenta, adica devin o unitate de masura a valorii. Dupa cum ati vazut de-a lungul istoriei chiar unitatea de masura a valorii isi schimba … valoarea (proces denumit inflatie)
1032, China; prima atestare a productiei de bani de catre banci particulare.
Apare, bineinteles, inflatia, pentru ca manipularea masei monetare reprezinta esenta manipularii economice, prin care atit in trecut cit si in prezent se produc crizele in timpul carora are loc transferul de bogatie in lume.
1086 apare the Doomsday Book, primul registru cadastral (de fapt registru de avere) in Anglia, ce prefigureaza evidenta centralizata a averii personale in scopul impunerii de taxe si impozite (fiscul de azi).
In viitor, prin sistemul de urmarire centralizata a populatiei, nu numai evidenta financiara a cetatenilor va fi la indemina statului, ci si datele personale (vezi cardul de identitate electronica), evidenta deplasarii populatiei (si azi poti localiza la nevoie orice persoana ce poarta celular! -vezi noul sistem de urmarire al angajatilor proaspat lansat de marile retele GSM din Romania), starea de sanatate, harta genetica personala (s-a terminat programul de cartografiere a genelor umane in 2002), preferintele de consum (extrase din listingul cheltuielilor ce apar pe cartile de debit/credit) intr-o mare baza de date.
1095-1270, cruciadele au stimulat reaparitia sistemului bancar.
Iarasi apare legatura dintre bani si razboi, razboiul fiind unul din mecanismele cele mai facile de imbogatire a sistemului bancar, care imprumuta bani conducatorilor/statului.
1156 primul atestat documentar al schimbului intre doua monede cind doi frati imprumuta 115 lire genoveze si promit riambursarea datoriei in Constantinopole cu 460 bezanti. Adica prima operatiune de forex 🙂
1403: traditia crestina condamna imprumutul banilor cu camata (vezi alungarea schimbatorilor de bani de catre Cristos in templu).
Schimbarea acestei dogme crestine are loc Italia, unde avocatul si teologul Lorenzo di Antonio Ridolfi cistiga un caz si determina legalizarea imprumutului cu dobinda catre guvernul Florentei. Este inceputul dominatiei bancilor asupra statului.
sec XV-XVII – marile descoperiri geografice necesita imprumuturi majore. Bancile se dezvolta, bancherii se imbogatesc.
1526 polonezul Nicolaus Copernicus, cunoscut mai ales ca astronom, are o alta sclipire de geniu. Este primul care isi da seama ca numarul de monede in circulatie, nu cantitatea de aur din monede determina fenomenul inflationist.
Aceasta lectie a fost invatata de cei care manipuleaza valoarea monedei in scopul de a produce crize.
sec XVII datorita comertului si coloniilor, Olanda devine o mare putere economica. Imprumuturile si camataria sint in voga, speculatia financiara este aproape norma, ducind, prin manipulare financiara, la transfer de bogatie (vezi criza lalelelor care a falimentat o mare parte din populatia olandeza)
1553 prima firma pe actiuni (The Russian company) este infiintata in Anglia
1565 este infiintata the Royal Exchange (bursa regala) cu rol bancar si de schimb monetar (foreign exchange, viitorul forex)
1609 s-a infiintat Bank of Amsterdam, banca publica cu servicii controlate si de calitate superioara, care a servit drept model la infiintarea Bancii Angliei
de-a lungul istoriei, nu numai producerea de moneda era un mod de a controla avutia, ci si controlul ratei dobinzilor. Acest drept apartinea regilor, care prin decrete incercau sa controleze acest aspect deosebit de important al finantelor. De exemplu, in 1602, rata dobinzilor este stabilita de coroana la maxim 8%
1633-1672 anumiti aurari englezi, care se ocupau si cu schimburile de moneda straina, au inceput sa furnizeze servicii de stocare a valorilor in seifurile proprii. Aceasta a dus la transformarea lor in bancheri. Ei vor constitui nucleul fortei care va determina aparitia bancilor nationale, banci PRIVATE care ulterior vor furniza statelor bani CU DOBINDA
1634-1637 criza (mania) lalelelor in Olanda. Speculatia cu bulbi de lalele, ce ajung sa fie cotati la bursa, produce un crah financiar enorm, ce duce la falimentarea unei mase largi a populatiei implicata in aceasta speculatie financiara.
Asemenea evenimente se intimpla cind populatia lipsita cunostinte economice, condusa de lacomie si ajutata de bancheri prin imprumuturi generoase, ajunge sa piarda la bursa toti banii agonisiti cu greu de-a lungul vietii. Daca te uiti cu atentie, gasesti paralele socante cu evenimentele din ziua de azi.
1642-1651 razboiul civil din Anglia, determinat de lupta dintre Parlament si Charles I, legat de dreptul de a institui taxele. In acest proces se consolideaza averea aurarilor, in seifurile carora se stocheaza bijuterii, monede de aur si metale pretioase
1660 aurarii deveniti bancheri stocheaza averile potentatilor timpului si incep sa emita chitante care certifica existenta valorilor in seifurile lor. Acestea sint primele bancnote. Ele incep sa fie intens folosite in Anglia.
1694 se infiinteaza Banca Angliei, avind ca scop principal finantarea statului in timp de razboi.
Pentru prima data se foloseste o metoda novatoare: se imprumuta statului bani pe termen permanent, pentru care se va plati doar dobinda dar nu se va rambursa imprumutul. Aici se afla simburele actualului sistem in care banca nationala IMPRUMUTA bani statului contra dobinda. Interesant este faptul ca multe banci „nationale” inclusiv FED-ul american sint banci PRIVATE nu banci publice sau de stat!

Citeste articolul anterior din aceasta serie Citeste articolul urmator din aceasta serie

Finante personale

Alegerea mea: independenta si libertatea

Venirea noastra pe lume se face sub semnul dependetei totale.

Sintem fiinte neajutorate: avem nevoie de protectie contra conditiilor naturale adverse (ploaie, frig, caldura excesiva), avem nevoie de hrana si apa, de iubire. In primele zile nu vedem mai departe de miinile noastre; ne trebuie luni ca sa ne ridicam in doua picioare, ani ca sa percepem de unde vin pericolele mortale, decenii sa intelegem subtilitatile acestei lumi.

Un proces indelungat, de transformare, de invatare. Plin de experiente care ne ascut abilitatile de supravietuire si adaptare. Odata cu intimplarile care ne arata tot mai multe fatete ale realitatii, dispunem de informatii suficiente pentru a stabili legaturi noi intre cauze si efect, pentru a gasi sabloane, pentru a vedea ordinea ascunsa din spatele tabloului.

Atunci deschidem ochii cu adevarat, observam multimea conexiunilor pe care le avem cu oameni sau situatii, descoperim dependenta noastra si libertatea pe care o pierdem odata cu primirea de avantaje.

Chiar si adult fiind, esti mult mai dependent decit ti-ai putea inchipui:

emotional de parinti, frati si surori, familie, prieteni
financiar de parinti, de sot/sotie, de patron /angajator!
social prin sistemul de asigurari de sanatate si prin sistemul de pensii
dependent de serviciile ce-ti asigura confortul (curent, apa, gaz, canal…)
dependent de substante (alcool, tutun, droguri…)
de mijloacele de comunicare la distanta (telefonie, internet…)
…

Dependenta este un drog in sine. E mai usor sa depinzi emotional de cineva mai puternic; e mai comod sa depinzi financiar, sa nu-ti pese de clienti, de termene limita, de schimbarile pietei, doar sa executi ordine si sa vina banii; e mai caldut sa astepti pensia si sa te bazezi pe sistemul de sanatate; e mai la indemina sa te abandonezi starilor euforice si evadarii facile ale consumului de droguri.

Intotdeauna am fost alergic la constringeri. Desi m-am conformat de nevoie, nu mi-a fost usor sa trec prin perioada dependentei de parinti. Sincer sa fiu, am avut o oarecare libertate de alegere, ceea ce m-a facut sa optez pentru medicina: o data cu statutul social privilegiat aveam mijloace materiale suficiente pentru a-mi mari gradul de independenta.

La inceput am fost angajat. Dupa un timp mi-am deschis propriul cabinet si am gustat din adevarata independenta: eram propriul sef, propriul angajat. Am platit cu usurinta pretul libertatii, facind slalom printre greutati, alegind responsabilitatea in locul comoditatii.

Odata cu noua senzatie de ‘cer liber’ mi-am indreptat atentia spre alte dependente din viata mea:

am studiat cai de obtinere a independentei financiare: am citit mult, am cotrobait prin internet, am fost la cursuri si seminarii
mi-am revizuit atitudinea fata de sistemul de pensii si de sanatate: am cautat sa-mi construiesc investitii care sa-mi aduca continuu un flux de bani, fara sa fiu nevoit sa muncesc; cind am inceput sa acumulez capital, pensia pe care mi-o rezerva statul la batrinete mi s-a parut derizorie; variantele de tratament in tara au devenit doar inceputul listei de posibilitati in cazul unor probleme de sanatate
ma deranja pina si dependenta de serviciile sociale ce-ti asigura confortul: mi-am construit casa folosind doar reteau de curent electric. Apa o iau dintr-o fintina forata la adincime iar in loc de canalizare folosesc o fosa septica ecologica.

Sint sigur ca multi dintre voi rid in barba sau declara emfatic o parere ridicata la rang de adevar: viata e mai mult decit potenta financiara.

Sint de acord; valoarea banului paleste in fata zimbetului copilului tau, averile nu-ti tin la fel de cald ca si dragostea sau respectul partenerului de viata. Tocmai de aceea te intreb: preferi sa fii virtuos si sarac? Crezi ca poti sa-ti vindeci copilul grav bolnav apelind la doctorul de cartier? Crezi ca poti sa fugi din fata ororilor razboiului cind e prea tirziu, dupa ce ai asteptat in calea potopului pina in ultima clipa, cramponindu-te de putinul agonisit: o casa, o masina, citeva lucruri personale?

Nu vreau sa fiu dependent de nimic. Doar ne-dependent.
Independenta se plateste. E nevoie de potenta financiara.

Odata cu acest sentiment, apare continuarea logica, pasul urmator. Dincolo se afla libertatea: paradisul pierdut, nirvana, starea de gratie. Tinjim dupa libertate pentru ca este trairea naturala in care putem sa ne exprimam potentialitatea, sa devenim ceea ce sintem facuti sau vrem sa ajungem.

Libertatea inseamna, in lumea reala :

- sa poti dispune de timpul tau in cel fel doresti
- sa poti face ce vrei, cind vrei (atita timp cit nu lezezi drepturile si libertatea altora)
- sa poti avea orice iti doresti, cind doresti, de cite ori doresti (atita timp cit nu lezezi drepturile si libertatea altora)

In lista de mai sus nu vei gasi banii. Banii sint doar o unitate de masura. Capacitatea de a dispune, de bunuri materiale si de timp, aceasta e adevarata bogatie. Cunostintele care te ajuta sa treci de orice piedici, sa obtii ce iti doresti, aceasta este adevarata libertate.

Libertatea iti permite sa te exprimi in plenitudinea ta, fara limite; sa-ti urmezi visele, oricit de sus tintesc; sa devii ceea ce vrei cu adevarat, fara sa te uiti la costuri.

Independenta si libertatea se cuceresc. Prin munca, prin pasiune, prin motivatie dusa la extrem. Prin efort intelectual, prin dorinta de a-ti depasi limitele cu care ai fost inzestrat sau care ti-au fost impuse prin invatare de societate sau de cultura.

Refuza dependenta, sparge limitele, gaseste calea spre cunoastere si vei deveni liber. Vei putea sa jonglezi si sa dispui cu usurinta de valori materiale, vei reusi sa iti gasesti drumul indiferent de vicisitudini. Vei fi in stare.

Citeste articolul urmator din aceasta serie

Categoria: Finante personale

Banii: scurta istorie comentata (sec. XX – zilele noastre)

Banii: scurta istorie comentata (sec. XVII- sec. XIX)

Pericolul creditelor: o propunere de la un cititor.

Banii: scurta istorie comentata (de la inceputul istoriei cunoscute pina in sec. XVII)

Alegerea mea: independenta si libertatea

Aboneaza-te

- vei primi informatii exclusive si carti gratuite care te ajuta sa faci bani