Finante personale

Banii: scurta istorie comentata (de la inceputul istoriei cunoscute pina in sec. XVII)

Istoria banilor este o poveste fascinanta. Analizind parcursul banilor de-a lungul timpului, modul in care au aparut, uzul si abuzul lor de catre cei care i-au creat, reprezinta cea mai potrivita metoda de a intelege subtilitatile acestei inventii pe care eu o consider cea mai importanta din istoria omenirii.

Pentru a recepta cit mai bine aceasta poveste, va recomand sa va asezati comod, cu o ceasca de ceai sau de cafea in mina si sa cititi cu atentie (pentru a nu varsa lichidul pe tastatura, pe masura ce o sa intelegeti citeva adevaruri socante legate de bani 🙂 )

  • de-a lungul istoriei, functia banilor ca instrument de evaluare si schimb a fost realizata de: vite, grine, scoici, pumnale si sabii, bucati de metal (argint mai ales dar si metale nepretioase)
  • 3000-2000 i.C. (inainte de Cristos) apar primele activitati bancare in Mesopotamia
  • 1792-1750 i.C. codul lui Hammurabi in Babilon contine legi ce reglementeaza activitatile bancare
  • monezile metalice (amestec natural de aur si argint) sint inventate de Lidieni in 640-630 i.C.
  • de-a lungul istoriei, in functie de masinatiile celor care avea dreptul sa produca bani, monedele vor fi batute in aur, argint (in perioadele de stabilitate) sau aliaje si metale comune acoperite cu argint sau aur in perioadele de inflatie.
    In acest fel variaza puternic atit valoarea monedei cit si a metalelor pretioase. Trebuie retinut conceptul de variatie (prin actiunea mecanismelor pietii sau prin influentare voluntara) a valorii monetare sau a valorii bunurilor, concept ce reprezinta esenta procedeelor de acumulare a averii).
  • dupa atacul galilor asupra Romei, cind gistele au salvat Capitoliul (unde se stocau rezervele de bani ale romanilor) s-a inaltat un templu zeitei atentiei-memoriei, Moneta, de unde vine denumirea de moneda (mai tirziu ea devine Juno Moneta, zeita protectoare a banilor)
  • inainte si dupa Cristos: romanii aduc la maturitate sistemul de taxare.
    Ei statueaza legatura indisolubila intre bani si taxe si banii ca mod de subjugare a teritoriilor cucerite sau a propriilor cetateni (taxele se platesc in moneda celui care cere taxa, iar acesta poate varia puterea monedei (scaderea ei = inflatie). Deci trebuie sa muncesti mai mult pentru a plati aceleasi taxe pentru ca banii au o valoare mai mica datorita inflatiei. Suna cunoscut, nu?
  • denumirea de banca vine din italianul banca, ce provine din denumirea meselor schimbatorilor de bani (a se vedea pilda lui Isus care distruge mesele schimbatorilor de bani din templu)
  • prima atestare a manipularii masei monetare de catre cel care produce moneda apare in 360-336 cind regele Filip al II-lea al Macedoniei bate o cantitate mare de monede pentru a-si finanta campania militara din Persia
  • in timpul celui de-al doilea razboi punic, pentru a plati trupele romane se emite multa moneda si apare prima inflatie atestata documentar.
    De fiecare data cind un imparat arunca pe piata mai multa moneda decit e necesar pentru activitatile economice, (din ratiuni de razboi sau de imbogatire proprie) apare inflatia; un exemplu relevant este Nero in timpul caruia a fost o lunga perioada inflationista. Aceste perioade de inflatie sint urmate de “stabilizari” in care imparatii incearca sa tempereze efectele negative ale inflatiei sau sa reformeze sistemul monetar
  • 305 d.C. imparatul roman Diocletian introduce primul buget anual (vezi urmarirea cheltuielilor personale in Bazele finantelor personale)
  • 410 d.C dupa cucerirea Romei de catre vizigoti sistemul bancar este abandonat si va reapare numai in timpul primelor cruciade
  • monezile inceteaza sa fie folosite in Anglia, dupa invazia anglo-saxona in 435d.C.!
  • 806-821 primii bani de hirtie apar in China in timpul imparatului Hien Tsung, datorita penuriei de cupru din care erau batute monedele.
    Este cel mai bun exemplu ca banii functioneaza ca unitate de masura a valorii nu prin valoarea lor intrinseca. De-a lungul istoriei banii au tendinta de a sublima, la inceput fiind batuti din metale pretioase apoi din metale comune pentru a deveni bani de hartie si in final banii electronici, fara suport material (prezenti in conturi, carti de credit etc.) in economia viitorului, spre care ne indreptam. Astfel banii ajung la esenta, adica devin o unitate de masura a valorii. Dupa cum ati vazut de-a lungul istoriei chiar unitatea de masura a valorii isi schimba … valoarea (proces denumit inflatie)
  • 1032, China; prima atestare a productiei de bani de catre banci particulare.
    Apare, bineinteles, inflatia, pentru ca manipularea masei monetare reprezinta esenta manipularii economice, prin care atit in trecut cit si in prezent se produc crizele in timpul carora are loc transferul de bogatie in lume.
  • 1086 apare the Doomsday Book, primul registru cadastral (de fapt registru de avere) in Anglia, ce prefigureaza evidenta centralizata a averii personale in scopul impunerii de taxe si impozite (fiscul de azi).
    In viitor, prin sistemul de urmarire centralizata a populatiei, nu numai evidenta financiara a cetatenilor va fi la indemina statului, ci si datele personale (vezi cardul de identitate electronica), evidenta deplasarii populatiei (si azi poti localiza la nevoie orice persoana ce poarta celular! -vezi noul sistem de urmarire al angajatilor proaspat lansat de marile retele GSM din Romania), starea de sanatate, harta genetica personala (s-a terminat programul de cartografiere a genelor umane in 2002), preferintele de consum (extrase din listingul cheltuielilor ce apar pe cartile de debit/credit) intr-o mare baza de date.
  • 1095-1270, cruciadele au stimulat reaparitia sistemului bancar.
    Iarasi apare legatura dintre bani si razboi, razboiul fiind unul din mecanismele cele mai facile de imbogatire a sistemului bancar, care imprumuta bani conducatorilor/statului.
  • 1156 primul atestat documentar al schimbului intre doua monede cind doi frati imprumuta 115 lire genoveze si promit riambursarea datoriei in Constantinopole cu 460 bezanti. Adica prima operatiune de forex 🙂
  • 1403: traditia crestina condamna imprumutul banilor cu camata (vezi alungarea schimbatorilor de bani de catre Cristos in templu).
    Schimbarea acestei dogme crestine are loc Italia, unde avocatul si teologul Lorenzo di Antonio Ridolfi cistiga un caz si determina legalizarea imprumutului cu dobinda catre guvernul Florentei. Este inceputul dominatiei bancilor asupra statului.
  • sec XV-XVII – marile descoperiri geografice necesita imprumuturi majore. Bancile se dezvolta, bancherii se imbogatesc.
  • 1526 polonezul Nicolaus Copernicus, cunoscut mai ales ca astronom, are o alta sclipire de geniu. Este primul care isi da seama ca numarul de monede in circulatie, nu cantitatea de aur din monede determina fenomenul inflationist.
    Aceasta lectie a fost invatata de cei care manipuleaza valoarea monedei in scopul de a produce crize.
  • sec XVII datorita comertului si coloniilor, Olanda devine o mare putere economica. Imprumuturile si camataria sint in voga, speculatia financiara este aproape norma, ducind, prin manipulare financiara, la transfer de bogatie (vezi criza lalelelor care a falimentat o mare parte din populatia olandeza)
  • 1553 prima firma pe actiuni (The Russian company) este infiintata in Anglia
  • 1565 este infiintata the Royal Exchange (bursa regala) cu rol bancar si de schimb monetar (foreign exchange, viitorul forex)
  • 1609 s-a infiintat Bank of Amsterdam, banca publica cu servicii controlate si de calitate superioara, care a servit drept model la infiintarea Bancii Angliei
  • de-a lungul istoriei, nu numai producerea de moneda era un mod de a controla avutia, ci si controlul ratei dobinzilor. Acest drept apartinea regilor, care prin decrete incercau sa controleze acest aspect deosebit de important al finantelor. De exemplu, in 1602, rata dobinzilor este stabilita de coroana la maxim 8%
  • 1633-1672 anumiti aurari englezi, care se ocupau si cu schimburile de moneda straina, au inceput sa furnizeze servicii de stocare a valorilor in seifurile proprii. Aceasta a dus la transformarea lor in bancheri. Ei vor constitui nucleul fortei care va determina aparitia bancilor nationale, banci PRIVATE care ulterior vor furniza statelor bani CU DOBINDA
  • 1634-1637 criza (mania) lalelelor in Olanda. Speculatia cu bulbi de lalele, ce ajung sa fie cotati la bursa, produce un crah financiar enorm, ce duce la falimentarea unei mase largi a populatiei implicata in aceasta speculatie financiara.
    Asemenea evenimente se intimpla cind populatia lipsita cunostinte economice, condusa de lacomie si ajutata de bancheri prin imprumuturi generoase, ajunge sa piarda la bursa toti banii agonisiti cu greu de-a lungul vietii. Daca te uiti cu atentie, gasesti paralele socante cu evenimentele din ziua de azi.
  • 1642-1651 razboiul civil din Anglia, determinat de lupta dintre Parlament si Charles I, legat de dreptul de a institui taxele. In acest proces se consolideaza averea aurarilor, in seifurile carora se stocheaza bijuterii, monede de aur si metale pretioase
  • 1660 aurarii deveniti bancheri stocheaza averile potentatilor timpului si incep sa emita chitante care certifica existenta valorilor in seifurile lor. Acestea sint primele bancnote. Ele incep sa fie intens folosite in Anglia.
  • 1694 se infiinteaza Banca Angliei, avind ca scop principal finantarea statului in timp de razboi.
    Pentru prima data se foloseste o metoda novatoare: se imprumuta statului bani pe termen permanent, pentru care se va plati doar dobinda dar nu se va rambursa imprumutul. Aici se afla simburele actualului sistem in care banca nationala IMPRUMUTA bani statului contra dobinda. Interesant este faptul ca multe banci “nationale” inclusiv FED-ul american sint banci PRIVATE nu banci publice sau de stat!

Comentarii

comments

Standard

23 de gânduri despre „Banii: scurta istorie comentata (de la inceputul istoriei cunoscute pina in sec. XVII)

  1. Feri zice:

    FED-ul este partial de stat si partial privat.

    The Federal Reserve System (also the Federal Reserve; informally The Fed) is the central banking system of the United States. Created in 1913 by the enactment of the Federal Reserve Act, it is a quasi-public (part private, part government) banking system[1] composed of (1) the presidentially-appointed Board of Governors of the Federal Reserve System in Washington, D.C.; (2) the Federal Open Market Committee; (3) 12 regional Federal Reserve Banks located in major cities […]

    Vezi : http://www.federalreserve.gov/generalinfo/fract/default.htm

  2. Luca zice:

    @ Feri

    este stilul specific FED de a se folosi de cuvinte in felul in care ii avantajeaza. Fii atent:

    “quasi public” – cum adica? uite ce zice site-ul FED:
    “Class B and class C directors are selected to represent the public, with due consideration to the interests of agriculture, commerce, industry, services, labor, and consumers. Class A and class B directors are elected by member banks”

    adica “selected to reprezent the public” dar “are elected by member banks” pai daca ii aleg bancile, cum mai reprezinta publicul?!

    “part private”: si fii atent ce zice site-ul bancii federale din San Francisco:
    “The 12 regional Reserve Banks—Located around the country, the 12 Federal Reserve Banks are chartered as private corporations. ”
    cite banci are FED-ul? sa vedem ce zice site-ul FED:
    “For the purpose of carrying out these day-to-day operations of the Federal Reserve System, the nation has been divided into twelve Federal Reserve Districts” fiecare cu banca ei federala

    recapitulam, sint 12 banci din care 12 sint…private. pai cum e “part public”?

    mai sint si altele, dar comentariul asta devine un articol in sine 😀

    din pacate lumea face ca tine: deschide la wikipedia, citeste pe diagonala si trage concluziile pe care formatorii de opinie vor sa le tragi. in loc sa sapi dupa adevar. si culmea, adevarul este la vedere. toate citatele din comentariul meu sint din SITURILE OFICIALE FED!

  3. Luca zice:

    @ ALI

    aceasta va fi una din concluziile articolului. din pacate istoria se repeta pentru ca nu cunoastem istoria. din nou si din nou lumea cade victima crizelor economice ce apar prin mecanisme similare (detalii in articolele viitoare).

    ce ma fascineaza pe mine este faptul ca din crizele astea poti sa profiti in loc sa pierzi bani. trebuie doar sa stii cum 🙂

  4. Feri zice:

    Uite asa e quasi de stat :

    The Board of Governors of the Federal Reserve System (hereinafter referred to as the “Board”) shall be composed of seven members, to be appointed by the President, by and with the advice and consent of the Senate.

    Deci publicul voteaza Presedintele tarii (indirect in US) si Senatul, acestia din urma numind membrii “boardului”.

    In final membrii conducerii sunt numiti de reprezentantii (presedinte, senat) alesi de populatie.

    FEDERAL RESERVE ACT

    SECTION 10—Board of Governors of the Federal Reserve System

    1. Appointment and Qualification of Members

  5. Feri zice:

    “din pacate lumea face ca tine: deschide la wikipedia, citeste pe diagonala si trage concluziile pe care formatorii de opinie vor sa le tragi. in loc sa sapi dupa adevar. si culmea, adevarul este la vedere. toate citatele din comentariul meu sint din SITURILE OFICIALE FED!”

    Sa avem pardon, e pe dos…linkul dat de TINE in articol (pe care l-am si citat partial) e catre wiki si linkul dat de MINE in primul comment a catre situl oficial FED
    😉

  6. Luca zice:

    @ Feri

    ma refeream ca lumea citeste pe diagonala, nu neaparat ca citeste de pe wiki

    continui sa spun, tu privesti fenomenul superficial fara sa incerci sa vezi cum functioneaza mecanismul in cauza.

    cit despre quasi public, trebuie sa-ti dau dreptate, pentru ca defineste cu exactitate FED-ul 😀

    dupa Webster quasi este:

    “Quasi (Latin). Something which is not the real thing, but may be accepted in its place”

    adica nu e public dar poate fi acceptat ca si public. cum naiba sa fie public daca e facut din 12 banci “chartered as private corporations” cum insusi FED-ul recunoaste?

    cit despre Board of Directors, mai important decit el este FOMC adica Federal Open Marken Commitee care stabileste politica monetara, inclusiv rata dobinzilor. Desi doar cei 12 membrii ai FOMC au drept de vot (din care cinci sint dintre presedintii bancilor federale, adica ai bancilor particulare care fac parte din FED) la sedinte participa toti 12 presedinti de banci federale si iau parte la discutii. Deci din cei 12, 7 sint din Board of Directors, cinci completarea cu presedinti ai bancilor federale pina la 12 (in FOMC)si inca 7 ceilalti presedinti ai bancilor federale. 19 nu 12 cit sint in FOMC adica 7 desemnati de presedinte si 12 de la bancile FED.
    Ca sa vezi mecanismul si problemele ce apar din aceasta cauza citeste lucrarile unor experti

    Si mai e un lucru. Sa nu fim naivi si sa credem ca presedintele si senatul voteaza “reprezentanti publici”! Tinind cont de cine plateste pentru campaniile electorale ale partidelor, eu personal ma indoiesc ca intr-o problema atit de importanta sint numit “persoane publice”. In toate sistemele politice politicul este ingemanat cu economicul.

    Dar se vede ca nu sintem pe aceleasi pozitii deci eu voi incheia dezbaterea cu englezescul ” Let’s agree that we disagree” 🙂

  7. Feri zice:

    Pai daca nu suntem naivi atunci nu exista nimic “public” , totul e de fapt o mascarada fiantata de cercuri de interese (asa si e de fapt), dar trebuie sa acceptam anumiti termeni definiti.

    Daca presedintele si senatul numesc conducerea, asta e, oricum o intorci, superficial sau genial.

  8. Luca zice:

    @ Feri

    tocmai, exista spiritul si exista litera legii. deci extrapoleaza!

    daca e dupa litera, conducerea e publica. daca e dupa spirit, nu mai comentez.

    oricum toata discutia a divagat. problema in articol nu este daca FED-ul e privat sau nu, ci daca putem sa extragem niste pattern-uri (am vrut sa zic sabloane dar parca acest cuvint romanesc nu defineste exact ce vreau sa spun).
    Aceste pattern-uri care eu le intrezaresc de-a lungul istoriei iti dau posibilitatea sa realizezi ce se doreste si care sint mecanismele.

    discutia este mult mai larga si mai interesanta. de-a lungul istoriei au fost lupte continue intre cei care conduc bancile nationale si stat. de fiecare daca cind ingeniosii finantisti nascoceau o metoda de a produce criza, statul dadea reglementari pentru ca acea shmekerie sa nu mai poate fi utilizata. de exemplu in criza din 1930, dupa crahul financiar bursier, FED-ul in loc sa pompeze bani in economie pentru a o scoate din criza, a restrins masa monetara si a produs cea mai mare probusire economica a SUA in secolul trecut. porcaria a fost atit de mare incit pina si specialistii main stream in economie recunosc chestia asta. si cica FED-ul trebuie sa previna crizele!
    de atunci FED-ul nu a mai folosit acest mecanism in caz de criza (a crescut continuu masa monetara, asta e o alta discutie…), dar a gasit alte solutii 🙂

    sint ingeniosi fara pereche. pattern-ul, eu caut pattern-ul pentru a putea profita din aceste mecanisme. cine incearca sa se opuna acestor evolutii va falimenta. trebuie sa mergi cu valul si sa faci profit.

    si pina la urma, poti s-o iei si altfel. sa zicem ca FED-ul e de treaba, el incearca sa faca fata situatiei. dar crizele apar, cu regularitate. cum profitam de pe urma lor?

  9. Lia zice:

    Hm… Dincolo de deviatia cu FED am prins ideea cu acele patterns, sper sa mai existe si o parte a doua de la care sa se incinga o discutie.
    Fiindca am “mirosit” niste modele de comportament…

  10. Luca zice:

    @Lia

    ce-i mai bun acum urmeaza 🙂

    in zilele urmatoare mai vin doua articole de istorie apoi un articol despre concluzile care apar din studierea istoriei. sint scrise deja.
    mai e un articol despre mecanismul acumularii financiare plus articolul cu sfaturi practice 😀

    o sa vad pe parcurs daca mai intra ceva…vreau sa termin cit mai repede seria si sa scot ebook-ul…ma ard degetele sa-l scriu!

  11. aschimodius zice:

    eu vreau sa felicit autorul pentru munca depusa si pentru utilizarea cunostintelor si a bunului simt intru lamurirea celorlalti asupra modului in care sunt manipulati si exploatati !
    Problemele abordate aici le-am gasit si eu in carti si site-uri pe net sau tiparite insa un site romanesc care sa le prezinte succint si corect nu am gasit pina acum!
    P.S. Nu vreau sa intru in polemica privind actionarii FED dar e absolut clar ca actionarii sunt privati … exista n link-uri , inclusiv cele proprii ale FED care arata acest lucru … sa trecem peste aceasta discutie!

  12. Luca zice:

    multumesc aschimodius!

    mi se pare deosebit de greu sa furnizezi aceste informatii aparent seci (evolutia istorica a fenomenului financiar) si sa plictisesti cititorul. in schimb, fara privirea fenomenului in ansamblul lui nu poti sa intelegi ce sta in statele sistemului construit timp de sute de ani, sistem care creeaza in jurul nostru o retea de lanturi care ne transforma in sclavi. dar o specie foarte interesanta de sclavi, care nu sint constienti de statutul lor.

  13. ZONA zice:

    am citit articolul si am citit si comentariile
    articolul este ok, se adreseaza problemelor care ne framanta in prezent (acum 2 ani nu prea ar fi atras dar acum cand bancile ar trebui sa inceapa sa cada e altceva)
    comentariile in schimb le pot desparti in trei categorii, fara sa nominalizez pe cineva ca nu ma intereseaza aspectul
    o categorie ar fi cele care se adreseaza culturii generale cu FED si actionarii FED si fatidicul 12 etc , interesant dar doar interesant. o alta ar fi cei care descopera conspiratia impotriva lor, inlantuirea, sclavia financiara, opresiunea economica, dar de asemenea si spiritul revolutionar (!?!) o chestie romantica in fond .. altceva nu vreau sa zic
    si ar mai fi partea care ar fi trebuit sa fie numai ea dupa umila mea parere si anume .. citeZ “…dar crizele apar, cu regularitate. cum profitam de pe urma lor?”.
    intrebarea asta e mai buna decat articolul in sine si ar trebui sa initiati o serie de materiale sub titlul asta, dar desigur in regim privat sau intergrup. altfel nu functioneaza

  14. Adrian Popescu zice:

    Banii vorbesc si prostia isi vede de drumul ei. Spune un “batran” proverb.
    Motivatie!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *