Finante personale

Cc: „Scoala de bani” si modelul american

, , , 4 comentarii

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

Trebuie sa recunosc, de cand cu finalizarea proiectului AVANTAJ LA START editia 2009, care s-a lansat nu demult, am fost aproape complet rupt de „scena” finantelor personale din Romania. De aceea m-a surprins pe picior gresit un email de la Ionut Ciurea, care imi atragea atentia asupra unui site deschis nu demult. Ca atare m-am hotarat sa trec la fapte si sa analizez despre ce e vorba.

Site-ul cu pricina se numeste „Scoala de bani” si are o structura foarte interesanta. Este vorba de un concurs pe teme de finante personale si investitii, care are premii consistente in bani. In paralele sunt prezente materiale de educatie financiara referitoare la bugetul familial si metode de investitie si lectii online cu „D-l Diriginte” (?!).  Proiectul este realizat de BCR in colaborare cu Jurnalul National (care va distribui ghidul de finante personale), Saptamana financiara (care va distribui ghidul de investitii), bloggeri (se pare ca singurul este Cristi Orgonas, pe care vi-l recomand ca lectura interesanta pe teme de analiza economica).

Privit din afara si fara o analiza atenta, ai putea zice ca e vorba de lapte si miere. Dar cum sunt un tip cu o curiozitate peste medie, am inceput sa sap. Si primul lucru care mi-a iesit in cale a fost regulamentul. Din acest regulament am sa citez o sectiune care mi se pare relevanta:

2.2 La prezenta campanie se vor promova produsele si serviciile din oferta generala BCR destinate persoanelor fizice si produsele si serviciile din oferta subsidiarelor BCR Banca pentru Locuinte, BCR Asigurari de Viata, BCR Asigurari, BCR Administrare Fond de Pensii, respectiv:
– instrumentele de economisire (urmeaza o enumerare…);
– produsele de creditare (urmeaza o enumerare…);
– canalele alternative 24 Banking BCR (urmeaza o enumerare…);
– cardurile de debit/credit si servicii conexe acestora;
– Pachetul Cont Curent BCR;
– alte produse/servicii financiar-bancare.

Chestia asta nu m-a socat defel. Din contra, apreciez onestitatea celor de la BCR care au bunul simt sa ne spuna, in regulament, inca de la punctul 2 (unde punctul 1 ne declara textual „Organizatorul Campaniei Scoala de Bani este Banca Comerciala Romana S.A.”) despre ce e vorba.

Trebuie sa subliniez ca BCR nu a descoperit roata. Modelul american continua sa fie puternic si in acest domeniu:

  • Federal Reserve (institutie cu rol de banca centrala in SUA) are un program intens de educatie in domeniul finantelor personale,
  • FDIC (organism similar Fondului de garantare a depozitelor in sistemul  bancar) are norme clare referitoare la libertatea de actiune a bancilor, mai ales in zona institutiilor de invatamant scolar
  • FDIC si IRS (fiscul american) promoveaza in comun programele de educatie financiara
  • pe site-ul FED Chicago exista o lista generoasa de institutii non-profit implicate in educatie financiara

De asemenea, bancile sunt cunoscute a avea programe de educatie financiara chiar in scoli. Nimic nou sub soare. Din contra, acest lucru ar trebui sa insemne o patrundere a normalitatii in Romania, la nivelul educatiei financiare.

Initiativa bancilor si a altor institutii financiare in acest domeniu se extinde si in alte sfere, Dave Ramsey, cunoscut autor de finante personale din SUA este intr-un parteneriat cu MACATAWA BANK, care are un program in peste cincizeci de scoli americane unde promoveaza educatia financiara cu materiale de la autorul american. De asemenea, Suze Orman, super-cunoscuta experta in finante personale este promotoarea scorului FICO (metoda de apreciere a gradului de solvabilitate a persoanelor, pentru a stabili ce tip de credite se pot acorda), fiind prezenta in statele de plata ale Fair Isaac Corporation, aspect care exaspereaza pe unii si ridica semne de intrebare privind impartialitatea recomandarilor aceste experte.

Si uite asa, austriecii de la BCR abordeaza modelul american.

Totul pare ok dar nu pot sa nu fiu carcotas. Un lucru ramane clar, si anume interesele bancilor de a-si promova produsele financiare. Acest lucru este perfect onorabil pentru ca, sa nu uitam, bancile sunt institutii comerciale care trebuie sa realizeze profit pentru actionarii lor.

Daca ar fi numai acest lucru, nu m-as „sesiza”. In schimb aici este o problema de fond, pentru ca personal nu sunt de acord  o anumita sectiune din modelul de educatie pe care il promoveaza bancile.

Dupa ceva sapaturi in site am gasit primele capitole din cele doua ghiduri, denumite inspirat „Ghid de conversatie intre buzunar si bani” (ghid de buget si finante personale) si „Ghid de crestere a banilor” (cu denumire secundara „ghid de investitii”).

Am citit toate cele trei cursuri prezente in acest moment pe site, la cele doua ghiduri. Daca primul ghid, de finante personale, mi se pare ok, la al doilea am fost de-a dreptul curios sa vad ce contine. Iata titlul primelor trei cursuri:

  • cum utilizam produsele de economisire
  • cat de sigure sunt depozitele in banci
  • produse de economisire

Din punct de vedere strict tehnic, realizatorii ghidului au dreptate, pentru ca definitia investitiilor este:

The investing of money or capital in order to gain profitable returns, as interest, income, or appreciation in value.

Random House Dictionary, © Random House, Inc. 2009.

In traducere:

Investitia este procesul prin care banii sau capitalul sunt utilizate pentru a obtine profit sub forma de dobanda, venit sau apreciere in valoare.

Folosirea unor instrumente de economisire care furnizeaza dobanda reprezinta cea mai lipsita de eficienta forma de investitie. Desigur, este preferabila tinerii banilor acasa, sub saltea. Si eu am bani in depozite bancare, dar este vorba doar de o suma mica, pe care o tin pentru perioadele in care voi avea nevoie rapida de lichiditati. In nici un caz nu consider depozitele ca o forma de investitie, pentru ca  majoritatea banilor mei sunt investiti in proprietati imobiliare si la bursa.

Din punctul meu de vedere, orice investitie care nu reuseste sa depaseasca pierderea de valoare a banilor prin inflatie nu poate fi considerata cu adevarat o investitie. Iar produsele financiare promovate de banci nu reusesc sa depaseasca rata inflatiei decat pe scurte perioade de timp, cum a fost perioada de acum niste luni cand depozitele la unele banci au atins dobanzi anuale de 12-14% pentru RON. Dar daca iei o medie e ratei dobanzilor la depozite pe ultimele 12 luni vei vedea ca cele mai multe banci, prin instrumentele lor financiare oferite publicului, nu fac fata cu brio inflatiei.

Repet, recunosc dreptul bancilor si a altor institutii furnizoare  de servicii financiare de a face educatie financiara in asa fel incat sa-si promoveze indirect produsele lor dar recomand celor care vor sa invete cate ceva despre finantele personale sa nu ia ca referinta informatiile furnizate de banci, pentru ca ele sunt din start partinice, adica ” tin partea”.

Totusi trebuie sa recunosc ca intre doua rele il alegi pe cel mai mic. Daca ar fi sa aleg intre situatia in care bancile nu fac deloc educatie financiara si situatia in care bancile fac educatie financiara promovandu-si propriile produse si servicii si un mod de a vedea finantele personale care sa le avantajeze pe ele, bineinteles voi alege varianta a doua.

Faptul ca bancile au inceput sa faca educatie financiara este in primul rand un exercitiu de imagine pentru ele, dorind sa-si corecteze perceptia brandului personal si perceptia breslei in ochii publicului. Sa nu uitam ca sistemul financiar in sine, prin excesele sale a produs actuala criza, ca fiecare dintre miliardele de oameni care simt criza de fata pot sa multumeasca pentru acest lucru sistemului financiar mondial care functioneaza, inca, dupa regulile si liniile care au dus la actuala criza. Nu s-a facut nimic esential in schimbarea sistemului si atata timp cat nu se schimba nimic, vom avea in continuare spectrul colapsului financiar total deasupra capetelor noastre.  Iar orice actiune dedicata culturalizarii financiare a maselor, indiferent din ce directie vine, nu va putea sa produca nici un impact, decat poate asupra profitului si imaginii publice a institutiilor care initiaza aceste programe.

E bine sa privim lucrurile in fata si sa le vedem asa cum sunt: produsele de economisire nu sunt cu adevarat metode de investitii iar economisirea nu  va rezolva problema financiara din actualele timpuri de criza. Tinand cont de cantitatea imensa de bani aruncata pe piata de FED, de ECB si de celelalte banci centrale ale lumii, suntem, probabil, in asteptarea unei inflatii sau hiperinflatii care va arunca in neant toate produsele de economisire pe care ni le propun bancile. Iar daca scenariul nu va fi inflationist ci deflationist, criza va fi la fel de puternica iar economiile nu vor fi raspunsul problemei.

Este un adevar greu de spus, pe care inca nu l-am auzit in presa sau pe bloguri, spus raspicat si direct. Daca au fost asemenea articole si le-am scapt din vedere, imi cer scuze anticipat autorilor.

Pana una-alta, in concluzie, salut orice initiativa de educatie financiara dar recomand celor care vor sa invete temeinic ce inseamna finantele personale si investitiile sa isi aleaga mai multe surse si sa compare. Din pacate, in zona internetului romanesc nu este o inflatie de resurse. Astept vremuri mai bune si o concurenta adevarata 🙂

Standard
Finante personale

De la Big Brother la internet: Blippy

, 2 comentarii

blippy

Cei care urmaresc Milionarul Mioritic cu regularitate stiu ca sunt foarte atent cu finantele personale. Sunt extrem de precaut in legatura cu posibilitatea ca detaliile „intime” legate de sumele pe care le tranzactionez la bursa, de investitiile mele in imobiliare sau de bugetul meu familiar sa ajunga publice. Nu am dat informatii clare legate de aceste aspecte si nu intentionez sa dau, chiar daca majoritatea dintre metodele mele de investitie si management in finantele personale, descrise detaliat, sunt prezente pe Milionar iar restul se vor gasi in cartea mea, Iesi din labirint, care apare in primavara anului viitor.

Sunt atat de paranoic in legatura cu aceste aspecte incat nu folosesc nici macar softuri de management al bugetului personal, prezente gratuit pe internet, sau alt tip de soft, pentru desktop. Mi-am incropit un fisier excel cu care imi tin bugetul, care este prezent atasat la cartea Bazele finantelor personale care poate fi descarcata gratuit.

De aceea cand am auzit de Blippy mi s-a parut o idee suficient de traznita ca sa functioneze, chiar daca este in total antagonism cu pozitia mea in acest domeniu.

Dupa cum stie toata lumea, suntem in plin proces de legare tot mai puternica a finantelor personale de banci. Majoritatea persoanelor din tarile dezvoltate si tot mai multe persoane din tarile in curs de dezvoltare (cum este Romania) „beneficiaza” de binefacerile cartilor de credit si de debit, deoarece primesc salariile „pe card”. Ca urmare, toate cumparaturile care se fac cu ajutorul cardurilor sunt inregistrate in baza de date a bancii.

Bancile folosesc aceste informatii pentru studiu si realizarea unor profile psihologice de cumparator si e extrem de posibil ca sa furnizeze aceste informatii mai departe, tertilor. Cu siguranta sunt obligate sa furnizeze aceste detalii catre serviciile de informatii si securitate ale tarii unde isi desfasoara activitatea. Astfel se intrupeaza modelul Big Brother (varianta reala) prezentat cu genialitate de George Orwell in romanul 1984 (va recomand sa cititi romanul, care s-a tradus in romaneste (o editie aici) si sa vizionati ecranizarea mea preferata).

Blippy face pasul urmator. El da posibilitatea celor care doresc sa isi „afiseze” pe internet toate cumparaturile pe care le fac. Pentru aceasta isi fac un cont la Blippy si isi dau datele cartii de credit/debit. In momentul in care se face o tranzactie cu cartea de credit/debit, aceasta este publicata pe internet, cu ajutorul acestei platforme.

Realitatea depaseste orice imaginatie. Pe langa faptul ca ne publicam, benevol, detaliile cele mai intime si pozele personale pe internet, cu ajutorul conturilor din retelele de socializare (Facebook, Hi5, MySpace), pe langa ca postam in timp real mancarea ingurgitata la cina si intentiile de dupa cina, am ajuns sa ne punem si  detalii de finante personale personale pe internet.

Realitatea nu inceteaza sa ma uimeasca, zi de zi. Traim intr-o lume plina de neprevazut. Sunt sigur ca Blippy va avea succes, pentru ca este o chestie de socializare, prin care X poate sa se laude public ca a dat 400 de euro pe ultimul tip de celular.

Bun venit in noua varianta a realitatii, cu Big Brother reloaded, mai bun, mai la indemana tuturor!

Standard
Finante personale

Investitia in aur (partea I)

, , 5 comentarii

Cuprinsul seriei Goana dupa aur

  1. Goana dupa aur – introducere

Investitia in aur a reprezentat, traditional, o metoda rezervata celor bogati. Mai ales in trecut, cea mai populara metoda era stocarea lingourilor de aur. Un lingou „normal” care este detinut de bancile centrale are 400 oz (Troy Ounce) adica are o valoare azi de aproximativ 440.000 USD (la pretul actual de 1100 USD uncia).

In ultimi zeci de ani investitiile au adoptat un trend de „popularizare” iar investitia in aur a fost fidela acestui trend. Au aparut modalitati de investitie accesibile marelui public. Pentru o mai buna intelegere o sa fac o clasificare a investitiilor in aur:

1.detinerea fizica de aur, in proprietate directa

  • lingouri si alte variante fizice
  • monede de aur pur
  • numismatica (monede ce detin aur in proportie variabila)
  • bijuterii de aur (unii specialisti nu considera a fi o metoda de investitie)

2.detinere fizica in proprietate indirecta, la banca sau brokeri specializati

  • in forme fungibile
  • in forme infungibile

3.hartii de valoare legate de aur

  • ETF (Exchange Traded Funds sau Fonduri de Tranzactionare)
  • Certificate

4.derivate legate de aur (tranzactionate pe pietele bursiere)

  • contracte forward
  • contracte futures
  • contracte options

5.actiuni ale firmelor miniere care extrag aur

Dupa cum vedeti, variantele sunt multe, fiecare din variante reprezentand o lume in sine. De aceea in continuare voi da informatii generale despre fiecare metoda sau grup de metode.

Detinerea fizica in proprietate directa

Lingouri

gb

Descriere
Lingourile reprezinta printre cele mai populare modalitati de stocare a aurului. Pentru investitorul obisnuit, lingourile care contin o cantitate mare de aur (zeci de kilograme) sunt prea scumpe. Ca atare, firmele specializate au inceput sa produca mini-lingouri sau chiar variante mai mici, de 1-20 grame (de exemplu kinebar).

Avantaj
Detinerea fizica de aur este cea mai sigura, pentru ca ai aurul in proprietate directa. El trebuie tinut in cutii de depozit in banci, in seifurile firmelor specializate sau in seiful propriu, acasa.

Dezavantaj
Pentru a vinde acest tip de lingouri iti trebuie dealeri specializati. Acestia se gasesc doar in marile centre financiare din lume (New York, Londra, etc.). De asemenea, pretul de achizitie in cazul in care veti dori vanzarea este sensibil sub pretul cotatiei internationale.

Monede de aur pur (bullion gold)

geagle

Descriere
Contin de obicei o uncie de aur pur, cu o puritate similara a lingourilor. Este o modalitate populara de detinere a aurului.

Exemple:

  • Gold Eagle  (SUA), probabil cea mai populara varianta, deosebit de cerut astazi.
  • Gold Maple Leaf (Canada)
  • Gold Nugget (Australia)
  • Gold Dinar (lumea islamica)
  • Gold Panda(China)
  • Gold Sovereign (Anglia, dar cantareste sub o uncie)

Avantaj
Detinut in proprietate directa, contin aur pur, se pot tranzactiona direct de catre banci.

Dezavantaj
Pot fi achizitionare numai de catre anumite banci plus de dealerii specializati.

Numismatica

gcoins

E vorba de medalii comemorative sau monede cu valoare istorica ce contin aur. Contin aur in proportii variate iar valoarea lor se apreciaza nu numai dupa cantitatea de aur cat si dupa raritate.

Avantaje
Pot avea o valoare suplimentara datorita raritatii.

Dezavantaje
Sunt deosebit de greu de apreciat, numai de catre specialisti. Nu se achizitioneaza decat de specialisti sau colectionari ceea ce face ca  procesul de vanzare sa fie deosebit de greu, uneori mult sub valoarea nominala.

Bijuterii de aur

gold jew

Este o forma populara de detinere a aurului. Contin o varietate mare de tipuri de aur, in concentratii diferite, aliaje diverse, in functie de necesitatile tipului de bijuterie.

Avantaje
Se pot cumpara usor, pot avea o valoare suplimentara datorita raritatii piesei sau vechimii ei, se pot vinde la case de amanet.

Dezavantaje
Contin cantitati variate de aur, sunt greu de apreciat corect, necesita expertiza din partea specialistului pentru confirmarea tipului de aur si a puritatii, de obicei se achizitioneaza sub valoarea nominala, uneori mult sub valoarea nominala. Multi specialisti nu le considera un vehicol de investitie.

Detinerea fizica in proprietate indirecta

Se face la banci, la brokeri specializati sau chiar la firme  cu prezenta pe internet.

Proprietate in forma fungibila

Este o forma de proprietate de tip „comun” in care intreaga cantitate aur este de acelasi tip. De obicei se stocheaza in lingouri mari care cad in proprietatea mai multor persoane. Alocatie este virtuala, nu personalizata, adica nu se stie care proprietar are care parte din care lingou.

Acest gen de proprietate poate presupune taxe de stocare, plata unor taxe de asigurare, a unor taxe de manipulare, etc.

Avantaj
Se poate cumpara o cantitate mai mica din lingouri mari. Sunt brokeri prezenti pe internet (de exemplu Bullion Vault), altii ofera posibilitati de servicii de moneda de aur electronica (GoldMoney).

Dezavantaj
In caz de faliment nu primesti parte din aur ci devii creditor al firmei si va trebui sa primesti despagubiri in bani.

Proprietate in forma non-fungibila

Firma care detine aurul se va ocupa cu depozitarea, asigurarea si manipularea lui, inclusiv trimiterea catre proprietar prin posta, in cazul in care acesta doreste (Gold Silver Vault).

Avantaje
Acest tip de proprietate presupune segregarea conturilor si a proprietatii, in sensul ca aurul tau nu este „amestecat” cu cel al altui client. In caz de faliment a firmei, aceasta iti va da aurul tau inapoi.

Dezavantaje
Platesti taxe lunare de stocare, asigurare, taxe de manipulare in caz de trimitere, etc.

Precizare importanta:
Acest articol are rol informativ si nu constituie o invitatie la investitia in aur. Link-urile furnizate sunt cu titlul informativ si nu sunt legate de programe de afiliere.

Standard
Finante personale

Cc: PayPal: ce functioneaza si ce nu

, , , , , 81 comentarii

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

Intr-unul dintre cele mai populare articole din Milionarul Mioritic lansam rugamintea cititorilor de a expune experienta lor legata de PayPal. Articolul face parte dintr-o serie dedicata acestui sistem de plata electronica, specifica internetului.

A trecut suficient de mult timp pentru a putea culege si centraliza datele, pentru a prezenta cateva concluzii care sa ne edifice in privinta acestei facilitati.

In primul rand trebuie sa spun ca utilizarea PayPal poate prezenta, de multe ori, o provocare pentru internautul obisnuit. Numarul mare de comentarii care prezinta problemele intalnite ne spune ca sistemul are lacune in functionare. Cele mai multe sunt determinate de legaturile cu cardurile de credit/debit ale diferitelor banci si de folosirea propriu-zisa a sistemului de catre un cetatean roman.

O lista cu probleme ar arata cam asa:

  • nu toate cardurile functioneaza impreuna cu PayPal
  • anumite carduri de credit/debit au limitata suma care poate fi folosita pe internet
  • PayPal limiteaza suma cu care poti cumpara pe internet fiind necesara o autentificare a cartii de credit/debit  si o a doua autentificare care necesita acte de identitate (vezi mai jos)

Ce se poate face cu un cont de PayPal:

  • poti cumpara de la magazinele de pe internet produse, in anumite limite de suma in functie de limitarile prezente pe cardul tau (vorbeste la banca pentru a vedea daca ai limitari) si in functie de limitarile impuse de PayPal (care cere mai multe tipuri de autentificari in functie de sumele tranzactionate)
  • dupa autentificarea cardului poti sa retragi bani pe cardul tau si poti sa faci cumparaturi cu sume mai mari, de sute de US$
  • pentru sume mai mari de bani tranzactionate prin contul de PayPal (peste 1300 US$) va trebui sa faci o autentificare suplimentara, prin trimiterea unei scanari dupa carte de identitate/pasaport si dupa o factura nu mai veche de  6 luni
  • poti trimite bani la un alt cont de PayPal
  • poti accepta primirea de bani de la un alt cont de PayPal, inclusiv pentru diferite servicii pe care le prestezi (ai nevoie de un cont de business de PayPal)

Cum autentifici cardul?

O mare parte a tranzactiilor (cu sume mai mari sau tranzactiile de retragere a banilor din contul de PayPal pe cardul tau) necesita autentificarea cardului. Pentru a declansa aceasta procedura:

  • depui pe cardul tau contravaloarea a minim 2 euro pentru a realiza autentificarea
  • te loghezi in contul de PayPal,
  • selectezi din meniu optiunea „Add or Edit Card”
  • selectezi „Add Card”
  • adaugi datele cardului
  • PayPal iti va retrage 1,5 euro de pe card
  • tranzactia va fi inregistrata cu un anumit cod
  • ai nevoie de ultimele 4 cifre ale codului resprectiv, pe care il obtii sunand la banca si cerand codul, accesand detaliile tranzactiei prin Internet banking sau mergand la banca si cerand detaliile tranzactiei
  • intri din nou in contul de PayPal si treci ultimele 4 cifre ale tranzactiei
  • gata! cardul este autentificat

Cum retrag banii din contul de PayPal pe card?

  • te loghezi in cont
  • alegi din meniu functia „Withdraw”
  • alegi „Withdraw funds to your card”
  • selectezi cardul pe care sa pui banii si suma pe care o retragi (nu poti retrage toti banii, plus ca trebuie sa platesti si o taxa de minim 2 euro pentru retragere)
  • dai Continue si Confirm
  • procesul dureaza 2-3 zile lucratoare

Problema este ca nu toate cardurile suporta alimentarea lor cu bani de pe contul de PayPal. Este recomandabil sa ai un card care este nominalizat in moneda care o retragi, adica sa transferi de pe contul de PayPal euro  intr-un card de euro respectiv US$ intr-un card de US$.

Care carduri functioneaza cu payPal?

Conform comentariilor lasate de cititori, urmatoarele carduri functioneaza cu PayPal:

  • Visa Electron, card de debit, Alphabank (are o limita de tranzactionare pentru operatiunile pe internet, ea poate fi modificata la banca)
  • Visa Electron, card de debit, BCR
  • Visa Electron, card de debit, ING
  • Visa Electron, card de debit, Raiffeisen
  • Visa Electron, card de debit, Millennium Bank
  • Mastercard Mondo, card de debit, Banca Transilvania (necesita setarea la banca a limitei de tranzactionare pe internet)
  • Visa Electron de la Bancpost
  • Mastercard Taifun de la Bancpost
  • Mastercard in Lei BRD
  • Mastercard in Euro BRD
  • Visa Electron in Euro, debit card de la Credit Europe Bank (multumesc Daniel S. pentru informatie)
  • Visa Citi Gold Debit card pentru retragere din Paypal
  • Mastercard RBS Black Credit card inregistrat 3D secured pentru plati

Invit din nou cititorii acestui articol sa confirme sau sa infirme aceste informatii si sa ne spuna din experienta lor cu PayPal.

Completare ulterioara

Se pare ca sunt carduri care, desi sunt in lista de mai sus, a cardurilor acceptate, pot creea probleme la acceptare de catre PayPal.  O posibila solutie este cea furnizata de Claudiu, caruia ii multumesc pentru pont. Iata mesajul lui Claudiu:

Mi-am facut acum vreo 2 saptamani un card de debit visa electron la banca transilvania si a durat cam o saptamana sa il emita.
Am pus bani pe el pentru ca paypal sa poata face operatiunile de verificare a cardului.
Am intrat pe site la paypal ca sa inregistrez cardul si prima data mi-a aparut si mie eroarea despre care vorbeste Raul mai sus: “This credit card has been denied by the bank that issued your credit card. For details on why your card was denied, please contact your credit card issuer’s customer service department. Or, you may want to try adding a different credit card.”
Ce am facut???
Am sters cardul din contul de paypal si l-am inregistrat din nou. De data asta a mers.
Dupa asta am sunat la numarul de pe spatele cardului(la customer service) si i-am rugat sa imi zica codul de 4 cifre. Mi l-au zis. L-am intorodus pe site la paypal si asa cardul a fost verificat.
Toata treaba a durat cam 10 zile.

Standard
Finante personale

Perle de intelepciune financiara de la millionairemind.com

, , , 5 comentarii

hte

Am aflat de cartea Secrets of the Millionaire Mind (Secretele mintii de milionar) scrisa de T. Harv  Eker de la un bun prieten, Pera Novacovici. El o citise si spunea despre carte ca ar fi cea mai buna carte despre cum sa ajungi bogat. Este o afirmatie puternica, o afirmatie care m-a facut curios. Ii voi scrie o recenzie cand ii va veni randul.

Cat despre autor, este un antreprenor care dupa ce a ridicat o afacere de la zero, a vandut-o pentru cateva milioane de dolari. Dupa acest succes s-a dedicat activitatii de training si coaching, prin care invata alti oameni cum poti sa ai succes in domeniul financiar. Unul din semnariile sale abordeaza pe larg temele din cartea sa. Este un seminar de succes, care a fost urmarit de mii si mii de oameni.

Am fost de curiozitate pe site si am accesat zona de materiale gratuite (doar asa face tot romanul, nu?). Acolo se lista posibilitatea de a audia un tele-seminar (un webinar, dupa noua terminologie) cu Eker. Mi-am lasat adresa de email si am primit linkul.

Desigur, webinarul a fost interesant dar mult mai mult mi-a placut surpriza ce a urmat. Evident, primirea de materiale gratuite este poarta pentru a receptiona materiale promotionale prin email. Ce m-a surprins deosebit de placut a fost faptul ca mesajele contineau, fiecare dintre ele, scurte aforisme legate de finante personale si dezvoltare personala, care erau comentate pe scurt, in cateva paragrafe.

Desi multe din acele afirmatii le cunosteam, mi-a facut deosebita placere sa citesc comentariile legate de ele. Aduceau idei si perspective proaspete, multe dintre ele cu adevarat originale.

Va invit sa beneficiati de acest semnar gratuit (in limba engleza) si sa va delectati cu perlele de intelepciune financiara, completand adresa voastra de email la aceasta pagina.

Precizare importanta: nu sunt afiliat la site-ul lui Eker si nu primesc nici un fel de beneficiu personal din aceasta recomandare.

Standard