Acest articol a fost publicat ca si guest post in cadrul portalului dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

Motto:

„Omul este un animal social…”   Aristotel

Omul se mandreste cu superioritatea sa fata de animale, cu structura sa sociala deosebita, cu preocuparile elevate si cu tendinta netarmurita spre progres.

In realitate, suntem extrem de aproape de animalitate, prin multe din comportamentele noastre. E suficient sa te uiti la „stirile de la ora 5”, sa frunzaresti cartile de istorie sau sa aduni numarul conflictelor armate care au loc in acest moment pe Terra.

Nu trebuie sa mergem spre extrema comportamentului uman pentru a descoperi instinctele speciei, care ne domina comportamentul. Indiferent de cat de sus ne aflam pe scara sociala, indiferent de gradul de cultura pe care il avem, debordam in actiuni instinctuale. Iar finantele personale nu fac exceptie.

Inainte de a incepe lista exemplelor, sa amintim doua dintre instinctele care ne anima permanent, indiferent daca suntem constienti sau nu de ele:

• instinctul de supravietuire
• instinctul de reproducere

La randul lui, instinctul de supravietuire are anumite exprimari care ies la iveala extrem de puternic:

• instinctul gregar (dorinta de apartenenta la grup)
• conformitatea sociala (dorinta de a-si schimba comportamentul pentru a face parte din grup)
• socio-pozitionarea (tendinta de a-ti arata o pozitie superioara in cadrul grupului)

Fiecare din elementele enumerate mai sus duc la comportamente financiare, care de multe ori sunt in contradictie cu principiile unor finante personale sanatoare. Sa le luam pe rand:

Instinctul gregar

Dorinta de apartenenta la grup este extrem de puternica. Acest comportament este un instinct legat de instinctul de supravietuire si are o explicatie clara:  sansele tale de a apuca ziua de maine, in cazul in care traiesti intr-un mediu ostil, sunt marite daca apartii unui grup.

Desi nu mai traim intr-un mediu ostil, acest instinct (ca dealtfel toate instinctele legate de supravietuire) s-a perpetuat. Iar pentru a ne integra unui grup, vom face tot ce ne sta in putinta, din punct de vedere financiar, chair daca obisnuintele grupului nu sunt, intotdeauna, egale cu preferintele noastre.

De exemplu, ne vom imbraca in acelasi stil cu grupul, vom cumpara aceleasi gadgeturi electornice, vom merge in aceleasi locatii de vacanta, doar pentru a fi „la fel cu ceilalti”. Acest lucru pune, de multe ori, o presiune suplimentara pe finantele noastre personale, daca nivelul nostru  de venit nu este similar cu cel al grupului in care vrem sa ne integram.

Conformitatea sociala

Un pas suplimentar spre integrare in grup este dat de comportamentul de conformitate sociala. Este asa zisul „efect de turma”.

„Cum? Tu nu ti-ai cumparat celular? Toata lumea are azi celulare!” Chiar daca nu iti este necesar, chiar daca ti se pare o amenintare pentru sanatatea ta, iti vei lua celular pentru a scapa de presiunea grupului. Sub actiunea acestuia, iti vei schimba comportamentul si setul de valori. Vei gasi intrebuintari interesante celularului (poti asculta muzica pe el!) si vei vedea ca e chiar „necesar”. „Cum am putut sa ma descurc pana acum fara el?”

Aceasta cheltuiala suplimentara, care in mod normal nu ai fi facut-o, se datoreaza unui instinct mai degraba decat unui comportament logic.

Socio-pozitionare

Privit din afara, acest tip de comportament poate fi de-a dreptul bizar. Te uiti la Georgel:

• si-a cumparat o casa cu patru dormitoare, desi are doar doi copii iar oaspetii vin foarte rar pe la el
• si-a cumparat, pe langa autoturismul pe care il avea,  un microbuz de 8 locuri, chiar daca in ultimii doi ani s-a dus in concediu cu avionul

Aceste comportamente au ca motiv dorinta lui Georgel de a fi cel putin la la acelasi nivel cu seful sau (casa cu patru dormitoare) si la un nivel mai ridicat decat venicul Costica (care nu are decat o masina). Ce mai conteaza ca Georgel nu foloseste lucrurile pe care le-a luat (dormitoare stau neocupate, microbuzul il porneste doar la sarbatori). Ce mai conteaza ca Georgel face fata cu greu ratelor la banca, datorita acestor achizitii!

Instinctul de reproducere

Am mai vorbit despre acest subiect, mai mult sau mai putin voalat, in articolul „Trei decizii financiare in momente emotionale„. Era vorba de casatorie si aducerea pe lume a copiilor.

Nu vreau sa adaug in plus decat un citat pe care l-am auzit de la psihologul Pera Novacovici si care mi s-a parut extrem de relevant:

„Intreaga lume poate fi privita ca un urias ritual de imperechere”

Daca stai sa te gandesti bine, 90% din cumparaturile tinerilor necasatoriti, care isi cauta un partener sexual (a se citi „prieten”), sunt determinate de instinctul de a atrage sexul opus. De la haine la ultimele gadgeturi, vrem sa fim „cool”, sa fim „bagati in seama” de femei/barbati. Iar asta ne determina sa facem cele mai extravagante cheltuieli, chiar daca inseamna sa ramanem „pe zero” pana la viitorul salariu, sau  sa ne imprumutam la banca.

Concluzie

Instinctele prezentate mai sus sunt doar o parte din cele care ne conduc in mod obisnuit viata, desi nu ne dam seama de asta. Obisnuim sa justificam in fel si chip deciziile noastre, dar daca am cunoaste putina psihologie, psihologie sociala si de grup, vom vedea ca in spatele motivatiilor noastre stau, de cele mai multe ori,  instincte mascate.

Intotdeauna aceste instincte vor interfera sau chiar vor determina modul in care ne cheltuim banii. Finantele personale sunt puse adesea sub presiuni enorme pentru ca luam decizii instinctuale, in loc sa ne folosim capacitatile de analiza logica.

De aceea e bine, atunci cand tocmai esti pe punctul de a cumpara ceva (mai ales daca este scump), sa te intrebi daca decizia ta este rodul gandirii sau al instinctului. Crezi ca poti?