via problogger.net
Luna: septembrie 2008
Update la avantajlastart.net
Cei interesati sa beneficieze de un DVD in cadrul proiectului AVANTAJ LA START pot sa studieze lista cu orasele in care este distribuit gratuit cu ajutorul voluntarilor.
De asemenea puteti citi ultimele articole care relateaza modul in care se desfasoara proiectul.
Avem nevoie de voluntari si sustinatori! Daca doresti sa dai o mina de ajutor viziteaza-ne la link-urile indicate.
Cum te afecteaza pe tine criza din SUA
Cuprinsul seriei Criza financiara mondiala
Stiu ca SUA ti se pare departe, dincolo de Europa si de Oceanul Atlantic. E doar la distanta din punct de vedere geografic. In satul global in care traim, cu interconexiuni la toate nivelurile, dar mai ales la cel economic, o criza va fi simtita peste tot, mai devreme sau mai tirziu. Daca nu ma crezi e suficient sa privesti inapoi in timp in anii ’30 ai secolului trecut, cind Marea Criza Financiara din America a trecut oceanul pentru a lovi nemilos o Europa ce fusese mai inainte la fel de prospera.
Intr-un articol anterior am incercat sa descriu desfasurarea actualei crize financiare, in perioada septembrie 2008 si sa lansez citeva ipoteze legate de cine cistiga sau pierde in aceasta criza. Intre timp a aparut o veste care pare minora dar are o relevanta extraordina, deoarece ne da informatii despre accelerarea crizei.
Este vorba de anuntul falimentului holdingului bancar Washington Mutual, a carui principal subsidiar era banca Washington Mutual Savings Bank. Nu ma voi referi la preluarea acestuia de catre JP Morgan/Chase, conglomerat ce are legaturi istorice cu FED, desi este un subiect deosebit de suculent. Poate alta data.
De ce e atit de importanta aceasta veste? Pentru ca acesta institutie a fost cea mai mare banca de depozite si imprumuturi. Cu alte cuvinte nu era o banca implicata in investitii riscante, nici macar o banca comerciala. Se ocupa cu gestionarea depozitelor si acordarea de imprumuturi, mai ales in domeniul imobiliar. Asta inseamna ca avea o politica cit se poate de conservativa, pentru a limita riscurile.
Ca sa intelegeti amploarea problemei, va spun ca banca a fost infiintata in 1883 sub denumrea de Washington National Building Loan and Investment Association pentru a permite reconstructia orasului Seattle care a suferit un mare incendiu in acea perioada. Ulterior s-a transformat intr-o asociatie specializata in depozite si imprumuturi imobiliare.
A evoluat intr-un colos bancar, avind in iunie 2008 active de 307 miliarde de dolari (pentru comparatie, produsul intern brut al Romaniei pe 2007 este estimat la putin peste 100 miliarde de euro), 2239 de filiale, 4932 de ATM-uri si 43198 de angajati. Disparitia WaMu (abreviere sub care era cunoscuta) reprezinta pe departe cel mai mare faliment din istoria financiara a Statelor Unite.
Actuala criza s-a lansat anul trecut; primul esalon care a cazut a fost reprezentat de instutitiile specializate in ipoteci (Federal National Mortgage Association si Federal Housing Finance Agency cunoscute popular sub denumirea de Fannie Mae and Freddie Mac). Au urmat bancile de investitie si apoi firmele de asigurari (AIG, cea mai mare firma de asigurari din SUA a fost recent „preluata” de …ghici cine…FED). Actualmente, dupa nici zece zile, bancile de depozite si imprumuturi incep sa cada victima. Cutremurul se propaga in sistemul financiar american si piesele cad rind pe rind, intr-un imens joc de domino.
Lumea financiara mondiala este interconectata. Bancile europene au participatii in bancile americane, institutiile de asigurari au devenit conglomerate mondiale. Exista investitii incrucisate, din Europa in America si invers. In acest paianjenis de inter-relatii vibratiile se transmit cu promptitudine. Marturie sta situatia AIG care are multiple ramificatii in Europa.
Istoria ne spune ca Marea Criza Financiara din America a debutat in a doua parte a anului 1930 si s-a transmis peste ocean in 1931. Conexiunile de atunci intre cele doua zone economice si financiare nu erau atit de evoluate ca acum. Pe de alta parte in ziua de azi exista Comunitatea Europeana si organismul ei financiar, Banca Centrala Europeana, care coordoneaza politica regionala si reprezinta o putere ce poate contrabalansa (cel putin teoretic) efectele negative ale crizei de astazi din SUA.
Nu imi place sa ma lansez in predictii dar sint foarte atent la trenduri. Urmaresc cu atentie evolutia actuala si repercusiunile care vor exista cu siguranta in Europa. Momentan nu exista nici un semn evident care sa arate o criza in zona EU dar eu banuiesc ca influentele negative de peste ocean exista, produc modificari si vor fi simtite intr-un anumit orizont de timp.
In timpuri de criza trebuie sa fii pregatit pentru a face fata. Esti dator sa iei masuri pentru a-ti mentine siguranta financiara, este necesar sa actionezi pentru a nu ajunge o victima, ingrosind rindurile majoritatii. In articolele care vor urma in saptaminile viitoare voi incerca sa analizez situatia bursei romanesti (BVB), situatia in imobiliare si situatia bancilor pentru ca in final sa va relatez citeva modalitati pe care eu incerc sa le folosesc pentru a ma proteja de o eventuala criza in sistemul financiar european.
Completare ulterioara:
Cutremurul s-a extins deja in Belgia prin nationalizarea Fortis si in Anglia prin nationalizarea Bradford & Bingley. Lucrurile se desfasoara mult mai rapid decit am anticipat…
A doua ompletare ulterioara:
A mai cazut si Dexia…
Inconstienta? Nu cred…
Cuprinsul seriei Criza financiara mondiala
- Inconstienta? Nu cred…
“The Federal Reserve definitely caused the Great depression by contracting the amount of currency in circulation by one-third from 1929 to 1933.” Milton Friedman, Nobel Prize Winning Economist
Rezerva Federala Americana a fost (in mod sigur) cea care a determinat Marea Criza Financiara prin contractarea masei monetare cu o treime, intre 1929 si 1933″
Milton Friedman, laureat al premiului Nobel pentru economie
Finantele americane sint in plina criza, descrisa de experti a fi cea mai mare de la Marea Criza din anii 1930 incoace.
Agentiile de presa si televiziunile din lumea intreaga ne arata organismele financiare americane, in frunte cu FED (Federal Reserve) angrenate intr-un efort „supraomenesc” de a tine sub control aceasta criza. Expertii financiari critica sus si tare miopia FED care a lasat ca situatia sa ajunga in acest punct critic, fara sa intervina. Sa fie miopie si inconstienta, cum spune toata lumea?
Ultimele saptamini zile de criza, care au culminat cu desfasurarile din vinerea trecuta, s-au derulat ametitor. Urmaream ca de obicei economia americana, fara sa-mi dau seama in ce directie va aluneca avalansa si ce masuri ar putea sa ia organismele financiare pentru a stopa catastrofa. Pe masura ce zilele treceau si evenimentele se succedau sacadat, situatia devenea tot mai clara.
Dar sa incepem cu inceputul.
Nereglementare versus controlul statului
Exista o dezbatere fara sfirsti intre specialisti despre cum trebuie condusa economia.
- una din tabere sustine ca statul trebuie sa aiba in mina pirghiile necesare care sa-i permita un control si o reglementare stricta a proceselor economice, pentru a putea sa protejeze populatia de efectele devastatoare ale crizelor ce apar in cursul ciclurilor economice
- de cealalta parte a baricadei stau avocatii nereglementarii (liberalii), care spun ca economia de piata libera, prin insasi mecanismele pe care le are, este capabila sa ajunga inapoi in starea de echilibru in caz de criza, daca este lasata in voie pentru a face acest lucru
In ultimii zeci de ani, de la Ronald Reagan incoace, republicanii si apoi curentul neo-conservatorist din conducerea americana (intre cele doua segmente de timp interpunindu-se perioada Clinton) au incercat sa lase economia cit mai libera iar statul sa intervina mai putin pe piata. Doar FED-ul, prin mecanisme specifice, alaturi de Trezorerie, putea realiza corectiile necesare unei desfasurari normale a proceselor economice si financiare.
Incepind din 1913 FED-ul este cel chemat sa puna capat crizelor economice ce au zguduit istoria sistemului financiar si economic american. De atunci s-au inregistrat o multime de crize, mai mult sau mai putin intense. Teoretic, Federal Reserve ar fi trebuit sa invete din ele si, pe masura trecerii timpului, acestea sa devina din ce in ce mai rare si mai mici in intensitate.
Poftim?
Caderea datorata balonului internetului (internet bubble) care a debutat in 2000 a produs o scadere a bursei de 82% ( fata de cea de 89% din timpul Marii Crize Financiare) iar acum asistam la o cadere si mai mare. Care nu s-a terminat inca.
George Soros, unul dintre cei mai cunoscuti investitori de talie mondiala, a lansat in primavara lui 2008, inainte de declansarea in forta a actualei crize, cartea The New Paradigm for Financial Markets (Noua paradigma a pietelor financiare), in care lansa ideea ca aceasta criza, ce a inceput din sectorul imobiliar, face parte dintr-un tablou mult mai larg, la final ajungindu-se la deflatia unui super-balon (super bubble) care va avea ca rezultat cea mai mare criza financiara din istoria cunoscuta. Puteti audia un interesant interviu cu Soros care da detalii despre acest subiect, cu ocazia conferintei de presa organizata de Fundatia Noua America.
Exista si detalii de-a dreptul hilare. Actualul Presedinte al FED-ului, Ben Bernanke, este un expert in Marea Criza Financiara americana, a scris o carte pe acest subiect, tiparita de Editura Universitatii Princeton. Intimplator sau nu, el trebuie sa scoata America din aceasta criza.
Dar coincidentele ciudate nu se opresc aici. Toata lumea arata cu degetul spre FED, spunind ca nu realizeaza de ce nu s-au luat masuri mai din timp, de ce a trebuit sa ajungem aici.
Sint o multime de indicii ca FED-ul stia chiar foarte bine ce se petrece. In plus, incerca sa ascunda specialistilor in economie si publicului larg deopotriva manevrele pe care le face din umbra.
Intre datele pe care Federal Reserve le da publicitatii sint si cifrele masei monetare (money supply). Ea e formata din totalitatea biletelor si monedelor aflate in circulatie, a banilor din conturi, a certificatele de depozit, in toate formele lor, plus depozitele de dolari in bancile exterioare USA si acordurile de vinzare si rascumparare, clasificate in diferite sectiuni (M0,M1,M2,M3). Dupa 2006, FED inceteaza sa dea publicitatii M3 (masa monetara totala) sub o scuza jenanta (costa prea mult sa colecteze si sa prelucreze datele statistice). Totusi, M3 se poate extrapola pe baza datelor care se dau publicitatii.

Sursa grafic: wikipedia.com
Ce se observa din aceste date, transpuse grafic mai sus, este faptul ca masa monetara a inregistrat o crestere spectaculoasa dupa 1980. FED pompeaza banii intr-o veselie in sistemul monetar SUA. Se stie ca masa monetara, alaturi de rata dobinzilor, reprezinta mecanismele cele mai puternice de control ale economiei.
Si aici intervine un amanunt interesant: Soros spune ca super-criza care ne paste si-a inceput desfasurarea acum 25 de ani. Cam pe cind FED-ul a inceput sa pompeze bani in sistem cu viteza mai mare.
Ce se mai stia? Ca utilizarea de instrumente financiare exotice, pe piete nereglementate vor duce in final la un dezastru. Cine au fost marii actori in aceste tranzactii? Colosii financiari, in special bancile de investitii care au avut o soarta interesanta in saptaminile trecute.
Despre cine este vorba? Despre:
- JP Morgan/Chase
- Merril Lynch
- Goldman Sachs
- Lehman Brothers
- Morgan Stanley
Ce s-a intimplat cu ele?
- ciudat dar JP Morgan a reusit s-o scoata la capat (in treacat fie spus, JP Morgan are legaturi istorice strinse cu aparitia FED)
- Merry Lynch e preluata de Bank of America
- Lehman Brother a inaintat procedura de faliment
- Golman Sachs si Morgan Stanley se transforma in holdinguri bancare pentru a se salva de faliment
E vorba de colosi ai sistemului financiar mondial (nu numai american), cu o putere pina nu demult extraordinara. Care s-a evaporat de cind s-a declansat criza de fata.
Daca executivul american si FED-ul ar fi vrut, ar fi impus norme de reglementare pentru aceste segmente de piata care tranzactionau instrumentele financiare cu risc mare. Nu s-a dorit.
Ce e interesant in toata aceasta agitatie ramine modul selectiv in care se gestioneaza criza. Anumite banci sint lasate sa falimenteze, altele isi schimba statutul, altele sint preluate iar altele sint rascumparate. Distractia cea mare va incepe in momentul in care se va face lista dupa care se vor arunca spre economie colacele de salvare, in momentul in care vor intra cele 700 de miliarde de dolari destinate a ajuta firmele aflate in criza. Se vorbeste chiar de ajutor pentru banci straine!
Bani se dau, dar acesti bani au niste conditii atasate. Iti dau, imi dai. E o modalitate de a prelua controlul.
De unde sint banii? FED-ul ii imprumuta, congresul ar trebui sa aprobe imprumutul care va avea dobinda atasata (datorata FED-ului), iar nota de plata e trimisa poporului american.
Sa tragem linia:
- s-au falimentat acei colosi care incomodau (pe cine nu trebuie) in sistemul bancar
- alte banci ce prezentau interes au fost preluate sau salvate de la faliment (practic s-a cistigat controlul asupra lor)
- s-a mai indatorat America cu o groaza de bani (datoria publica depaseste 9000 de miliarde de dolari)-daca va intereseaza puteti vizita sugestivul ceas al datoriei americane
La aceiasi adresa puteti gasi un interesant grafic despre cresterea datoriei nationale americane, care a inceput „sa-si ia zborul” in 1980. Acum 25 de ani (va mai amintiti de cifra avansata de George Soros?)
Dupa ce am tras linia, in spate, undeva, se vede adevaratul beneficiar al crizei (care este in plina desfasurare):
FEDeral Reserve
Care, daca va amintiti din seria DINCOLO DE BANI, este un organism financiar sub control privat.
Noapte buna, America…
Completare ulterioara:
1. Ca sa intelegeti amploarea caderii bancilor de investitii de care am amintit mai sus, va recomand sa vizionati o imagine sugestiva dintr-un articol prezent in Puppetmaster Trading Blog.
2. Pentru cine vrea detalii explicative despre derivate (pe care le-am denumit mai sus „instrumente financiare exotice”) si implicatiile FED in aceasta criza va recomand un articol si ii multumesc lui titanium.fla pentru link.
Cc: managementul cheltuielilor nu e suficient (partea a II-a)
Acest articol a aparut ca si guest post in portalul de educatie personala, empower.ro
Planul in cinci puncte care iti permite sa fructifici rezultatul pozitiv obtinut printr-un bun management al cheltuielilor este urmatorul:
Bugeteaza
Daca nu iti controlezi banii, ei te vor controla pe tine.
Probabil ai auzit aceasta fraza de multe ori pina acum. Este cit se poate de adevarata. Iar una dintre cele mai puternice modalitati de control al banilor este bugetul.
Cuvint care ii deranjeaza pe multi, bugetul este doar o notiune care defineste cantitatea de bani necesara pentru realizarea unui scop (supravietuirea financiara a unei tari, intreprinderi, familii sau persoane) si modul in care sint alocati acesti bani.
Inainte de a-ti stabili bugetul, trebuie sa pornesti de la doua elemente esentiale:
- fondurile disponibile – in traducere cit cistigi pe an (pentru ca bugetarea o vom face anual, din ratiuni legate de simplitate)
- standardul de viata dorit
Degeaba vreti sa traiti ca un seic daca nu cistigati cit un seic. Trebuie sa va stabiliti standardul de viata in functi de actuala situatie financiara.
Instinctul va va spune sa alocati toti banii pe care il obtineti (prin salar sau din alte surse: e important sa contabilizati TOATE sursele de venit) pentru bugetul de cheltuieli. Se poate si asa. Personal va recomand sa folositi doar 90 sau 95% din banii disponibili, iar restul sa ii puneti, momentan, deoparte (voi vorbi ulterior despre destinatia lor).
Sa spunem ca ati calculat suma disponibila pentru buget. Urmeaza alocarea banilor in functie de necesitati:
- pentru necesitati de baza (cazare, mincare, sanatate)
- pentru necesitati aditionale (vacante, transport, comunicatii…)
- restul (distractii, hobby…)
Urmeaza alocarea banilor pe luni. Sint luni in care bugetul va fi mai generos. Un exemplu sint lunile de concediu, cind, pe linga cheltuielile zilnice trebuie sa alocati bani pentru plecarea in vacanta, iar alte luni sint mai putin solicitanta (cum traditional e luna februarie, pentru ca are mai putine zile).
In momentul in care stiti ctiti bani are bugetul fiecareia din cele doisprezece luni ale anului ati terminat bugetarea.
Gestioneaza
Gestioneaza-ti fondurile bugetare cu atentie. Aplica inventiv principiile managementului cheltuielilor. cauta sa gasesti pentru fiecare zona de cheltuieli in parte solutii care iti vor permite sa obtii aceleasi rezultate sau rezultate comparabile folosind cit mai putini bani sau chiar fara sa utilizezi banii (prin servicii pe care le prestezi altora, prin schimbul de marfuri sau produse pe care le ai in exces… eun domeniu in sine, pe care o sa-l abordez alta data).
Iti spun din experienta: totul depinde de imaginatia si determinarea ta. daca vrei sa gasesti o solutie, ea va apare. poate nu imediat, poate nu anul acesta. dar dca tot timpul, mintea ta are de „prelucrat” aceasta problema (reducerea cheltuielilor fara a pierde din beneficii), vei descoperi fericit, intr-o zi, ca exista o rezolvare.
Recompenseaza
E o etapa esentiala, peste care multi vor fi tentati sa sara. Nu cadeti prada acestui impuls. Pentru ca veti deveni ceea ce sint multi dintre cei care isi gestioneaza atent banii: niste zgirciti.
Calculati cu atentie, pentru fiecare luna, citi bani ati salvat de la cheltuieli. Daca veti continua sa va ginditi continuu la metode de reducere a cheltuielilor, fara pierderea beneficiilor, veti vedea ca sint solutii multiple, unele mai eficiente decit altele. Pe masura ce trece timpul, veti reusi sa disponibilizati tot mai multi bani, gata de a fi folositi in urmatoarele etape.
Ati calculat banii salvati. Din ei, alocati 30% pentru recompensa.
ce inseamna recompensa? Orice lucru care va face placere: un hobby, o mica excursie (chiar daca pentru asta trebuie sa stringeti cei 30% obtinuti inmai multe luni), un gadget pe care vi-l doriti, o cina romantica in oras. Orice va produce un sentiment de bunastare. Iar in momentul in care acest sentiment va invaluie, legati-l de actul care a dus la realizarea sa: managementul cheltuielilor. faceti asta de fiecare data si se va produce ceea ce Pavlov numea „reflex conditionat”: de fiecare data cind va veti gindi cum sa gestionati mai bine cheltuielile, veti simti un sentiment de satisfactie, anticiparea clipelor in care va veti „administra” o recompensa. Nu-i asa ca e pacat sa sariti peste acest pas?

