Cuprinsul seriei Creditul - intre pericol si oportunitate
- Creditul: citeva notiuni introductive
Voi incepe cu definitia creditului (conform Dictionarului Explicativ al Limbii Romane):
Relatie (economica) baneasca ce se stabileate între o persoana fizica sau juridica (creditor), care acorda un împrumut de bani sau care vinde marfuri sau servicii pe datorie, si o alta persoana fizica sau juridica (debitor), care primeste împrumutul sau cumpara pe datorie; împrumut acordat (cu titlu rambursabil si conditionat de obicei de plata unei dobânzi); creanta creditorului; obligatia (baneasca), datoria celui creditat; (concr.) valoarea, suma de bani pe care creditorul o cedeaza cu titlu rambursabil debitorului sau.
Desi multi dintre voi cunosc aspectele de baza ale relatiei de credit, le voi prezenta in continuare pe scurt.
Creditul presupune doua parti:
- Creditorul: partea care dispune de bani sau marfuri
- Debitorul: cel care vrea sa primeasca bani sau marfuri, pentru care va rambursa mai tirziu o suma de bani
Interesant este ca avem de-a face cu o relatie care nu presupune neaparat o suma de bani. Poate fi un obiect care este primit si pentru care, la o data ulterioara, se va plati o suma de bani.
Pentru ca in majoritatea cazurilor debitorul are nevoie de bani pentru a achizitiona un bun material, aceasta tranzactie are trei parti:
- Producatorul (sau vinzatorul) bunului material
- Creditorul (banca)
- Debitorul (persoana fizica sau persoana juridica – de exemplu o firma)
Practic tranzactia se desfasoara in modul urmator:
- persoana fizica sau juridica merge la creditor pentru a contracta un imprumut pentru bunul material
- se semneaza un contract intre creditor si persoana fizica sau juridica (ce devine debitor)
- creditorul plateste bunul material la producator
- debitorul primeste bunul material de la producator
- debitorul incepe sa plateasca creditul catre creditor, conform contractului
Analizind procesul mai in adincime si simplificind, avem o parte care are o nevoie (debitorul- are nevoie de ceva care poate fi cumparat cu bani) si alta parte care satisface aceasta nevoie (creditorul – care furnizeaza banii pentru a indeplini nevoia).
Punind problema in acest fel, lucrurile sint foarte clare:
- avem de-a face cu un serviciu (in cazul nostru financiar)
- ca orice serviciu, el trebuie remunerat (platit)
Plata serviciului de imprumut financiar (creditare) se numeste dobinda.
Istoric vorbind, creditarea a aparut probabil chiar inainte de aparitia banilor, sub forma de imprumut in natura. Aceasta denumire se perpetueaza si azi („ma duc la banca sa fac un imprumut”).
La inceput se imprumutau, in majoritatea cazurilor, alimente (mai ales grine si animale) sau unelete.
Fiecare dintre acestea, prin folosinta, puteau produce o plusvaloare. Grinele putea fi semanate pentru a creste recolta, animalele puteau fi exploatate pentru produsi secundari (lapte, oua, lina,etc.) sau pentru a se inmulti. Uneltele putea fi folosite (armele la vinat, topoarele la taiat lemne, etc.)
La sfirsitul perioadei de imprumut, obiectul imprumutat revenea la proprietarul initial. Dar pe perioada imprumutului obiectul nu producea plusvaloarea (grinele nu putea fi semanate pentru a produce recolta, animalele nu furnizau produsi secundari, etc.) ca urmare, cel care realiza imprumutul trebuia recompensat intr-un fel sau altul pentru pierderea sa. Aceasta recompensa, in plus fata de inapoierea bunului imprumutat, este echivalentul dobinzii din imprumutul financiar. Probabil recompensa era tot sub forma produsilor secundari.
La aparitia banilor sistemul s-a mentinut, aducind in plus versatilitate: cu banii imprumutati (sau cu dobinda primita) putea cumparai tot ce doreai. Acelasi avantaj pentru creditor cit si pentru debitor, in plus debitorul isi inmultea insasi sursa de venit: banii.
Institutia imprumutului financiar a devenit foarte populara, creind o grupare de oameni care se ocupau cu acest serviciu. De-a lungul timpului, in evolutie istorica, aceasta comunitate s-a transformat in institutii bancare, care alcatuiesc sistemul bancar de azi. Societatea moderna este in asa fel organizata incit aproape ca nu poate functiona fara banci. De la individ la state nationale, toata lumea are nevoie de ele. De aici puterea absoluta pe care o exercita bancile in timpurile moderne, putere despre care se vorbeste atit de putin in mass media actuala.
Pentru a intelege mai bine sistemul bancar va recomand sa cititi istoria acestuia, prezenta in ebook-ul „Dincolo de bani”.
„1.Creditorul: partea care are un surplus de bani sau marfuri”
ce e distractiv e ca banca e singura categorie de creditor care nu neaparat are acel surplus de bani, de unde si toata problema sistemului din ziua de azi. Eu cred ca nu are surplus de bani pentru ca din cate stiu daca toti clientii scot banii de la banca, ea da faliment de obicei.
foarte adevarat!
in sistemul bancar american exista o lege prin care banca poate imprumuta de 9 ori mai multi bani decit are in depozite (fractionary reserve)! conturile se regleaza prin sistemul de clearing care realizeaza „echilibrarea” balantelor intre banci.
in felul acesta nu se creeaza bani, ci doar se obtine profit (dobinda) din bani care NU EXISTA. shmekerie, nu?
multumesc pentru observatie, o sa modific in text
Tu cheltui niste bani pe care nu-i ai, luati de la o banca ce nu ii are nici ea.
Cool !
Avem nevoie de bani si cum cei proveniti din salariu nu ne ajung, suntem nevoiti sa ne imprumutam. Sursele pot fi diverse, dar in felul acesta devenim si mai saraci, pentru ca, daca banii imprumutati nu produc plusvaloare si ii folosim pentru consum, din acel salariu care oricum nu ne ajunge, trebuie sa platim si dobanda. Alternativa ar fi ca acesti bani sa-i investim in active care mai tarziu sa ne plateasca. Dar in ce?
Bancile sunt creatoare de moneda scripturala, numita si moneda bancara, orice credit genereaza realizarea de resurse noi (bani nou creati). problema e lunga insa cert e ca tiparnitza merge in continuu…
investitiile sint la fel de variate cum sint profilurile psihologice ale oamenilor. din aceasta cauza nu se pot da retete de genul „trebuie sa investesti in…”
cel mai indicat este sa te informezi in legatura cu tipurile de investitie, avantajele si dezavantajele fiecareia si sa alegi ce ti se potriveste, din punct de vedere psihologic si al situatiei tale financiare