Finante personale

Cc: Ce ne trebuie pentru a fi bogati? (1)

, , 4 comentarii

Acest articol a aparut ca guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

photo:svilen001

Exista, in constiinta populara, o multime de idei preconcepute, referitoare la calitatile de care avem nevoie, pentru a deveni sau a fi bogati. Sunt citate o serie de elemente, obtinute din observatii empirice, de cele mai multe ori din surse neverificate, de „mana a doua”, dar a caror revenire obsesiva, prin repetare, le confera legitimitate. Se spune ca, pentru a deveni bogat, trebuie sa te nasti intr-o familie bogata, sa mostenesti bogatia, sa fii smecher (nu se vorbeste despre inteligenta), insensibil (sa poti „trece peste cadavre”, la modul figurat, desigur), dispus sa calci legile si sa te asociezi cu persoane care calca legile.

In prima parte a articolului voi analiza aceste credinte populare, dupa care voi face o lista de calitati care, personal, cred ca trebuie avute in vedere de cei care doresc sa devina si apoi sa ramana bogati.

Credinta populara
Elementele enuntate mai sus, de care auzim „pe strada” sau „de la prieteni”, nu vin din surse sigure. Nu e vorba de persoane care au stat in preajma celor bogati sau care chiar au fost bogati. Ele sunt, de obicei, rezultatul perceptiei indirecte asupra modului in care cei bogati fac banii, concluzii bazate de informatii incomplete sau fragmentate.

Bogat datorita familiei
„Nu poti fii bogat decat daca te nasti bogat”.
Aceasta afirmatie este demontata din start, de multe exemple bine documentate, din mediul de afaceri. Voi da doar doua: primul Rockefeller, care a pornit „de jos”, fiind foarte sarac, si Warrent Buffet, care nu are o ascendenta dintr-o familie bogata, ceea ce nu l-a impiedicat sa ajunga printre cei mai bogati oameni din lume.
Mai mult, exista o seama de informatii despre „copii de bani gata” care nu reusesc sa duca mai departe averea familiei, esuand lamentabil in administrarea ei, desi aveau toate conditiile pentru a fi bogati.

Mostenirea bogatiei
„Poti fi bogat daca mostenesti o avere”.
Si aici, evidentele sunt clare. Cele mai documentate cazuri sunt cele ale castigatorilor la loterie. Am scris un articol exact despre acest subiect, care trateaza asa-zisul „blestem al jucatorului la loterie„.
Daca te uiti cu atentie, vezi ca un castig la loterie are exact aceleasi caracteristici cu cele ale unei mosteniri primite inopinat:

-inainte de castig, persoana in cazuza nu dispune de o situatie financiara prea buna
-castigul vine „din senin”, la un moment pe care persoana in cauza nu il poate decide

Singura diferenta fata de mostenire, este ca persoana care obtine castigul la loterie este activa in obtinerea castigului (joaca la loterie), pe cand un mostenitor poate sa primeasca o mostenire, fara sa actioneze activ (cu toate ca, de cele mai multe ori, pentru a merita mostenirea de la ruda bogata, mostenitorul a facut cel putin o fapta buna pentru ruda sa bogata).
Oricum, acest gen de avere are sanse firave pentru a fi mentinuta. Mai multe detalii in articolul de care aminteam.

Sa fii smecher
„Priveste la smecheri, toti sunt plini de bani”.
Trebuie sa pornesc, in analiza acestei afirmatii, de la definirea notiunii de smecher. In DEX definitia e clara:

?MÉCHER ~? (~i, ~e) 1) ?i substantival (despre persoane) Care se orienteaz? cu pricepere în orice situa?ie, tr?gând foloase; viclean; hâtru; ?iret. 2) (despre manifest?ri ale oamenilor) Care denot? pref?c?torie; caracterizat prin abilitate; ?iret. Zâmbet ~. /<germ.Schmecker
Sursa: NODEX

In jargonul adolescentilor, a fi smecher sau, prescurtat „smec” sau „shmek” este o notiune care inglobeaza atat smecheria definita in DEX cat si ideile/solutiile produse de oameni inteligenti. Ca atare, e vorba de o amalgamare, pentru ca nu e „cool” sa spui ca o solutie buna a fost data de un om inteligent.
Revenind, termenul de smecher, in constiinta populara, este cel definit de catre DEX. Acest luru presupune ca smecheria este o forma populara, vulgarizata, de inteligenta, de cele mai multe ori dobandita prin achizitionarea de metode sau tehnici, decat prin oferirea de solutii, utilizand o inteligenta cultivata.
Mai mult, termenul de „smecher” este asociat mai ales lumii interlope, „gri” sau „negre”, ca atare este legat de criminalitate si ilegalitate.
Aici este momentul sa insist putin, asupra perpetuarii starii de bogatie. Desi vedem o seama de exemple, mai ales in presa si televiziunea de scandal, exemple de smecheri bogati, trebuie subliniat un lucru important: aceste persoane vor fi, pana la urma, mai devreme sau mai tarziu, deposedate de bogati lor. Chiar daca nu sunt deposedati integral de bogatie, smecherii vor fi hartuiti, aproape continuu, de sistemul politienesc si judiciar, ceea ce ii va impiedica sa se bucure de bogatia lor. In plus, vor ajunge, de cele mai multe ori, la inchisoare.
Ca atare, obtinerea de bogatie prin smecherii nu este o metoda preferabila, chiar daca functioneaza.

Sa fii insensibil
Acest gen de comportament este observat ca trasatura de caracter la oamenii de afaceri. Se spune despre patroni, manageri sau chiar investitori ca sunt insensibili la suferinta oamenilor, ca pot concedia, dintr-o miscare, mii de oameni, fara sa simta niciun regret.
Cel putin o parte din afirmatie este adevarata: un patron poate, intr-adevar, concedia, dintr-o miscare, mii de angajati, dar numai patronul respectiv si, poate, cateva persoane foarte apropiate, pot sti ce se intampla in sufletul lui. Pe de alta parte, aceasta situatie se incadreaza in asa numita dilema morala. Sa-ti dau un exemplu.
Sa zicem ca asisti la o situatie tragica: un tren personal cu o suta de pasageri se indreapta spre un macaz. Macazul dirijeaza trenul spre doua linii. O linie se indreapta spre o prapastie, pentru ca podul peste prapastie s-a surpat, iar pe a doua linie se afla blocata o masina, care e defecta si in care se afla patru persoane care nu pot sa iasa din masina.
Tu te afli la macaz si poti sa-l folosesti. Spre care dintre linii vei indrepta trenul? Atentie, si daca nu faci nimic, ai luat o decizie!
Revenind la patron: daca ia decizia de a concedia mii de oameni, mii de oameni vor ramane fara slujba, dar va salva compania si alte zeci de mii vor avea, in continuare, de lucru. Daca nu concediaza mii de oameni, compania da faliment. Decizia ii apartine.
Dupa cum vezi, aceasta caracteristica a insensibilitatii, care pare sa apartina oamenilor bogati, poate sa fie perceputa asa, in anumite situatii, din lipsa de informatii complete.
E adevarat, se pot intalni persoane bogate care iau decizii de afaceri fara sa se gandeasca la angajati. In schimb, se poate observa tot mai mult, o noua abordare in privinta managementului resurselor umane, care ne arata ca tot mai multe companii tin seama de consecintele deciziilor lor, cand e vorba de angajati. Fac acest lucru fie din dorinta de a-si mentine o buna imagine publica, sau din dorinta de a-si creste profitul, sau din alte motive. Nu conteaza motivele, pentru ca se pare ca acest gen de politica aduce, de multe ori, avantaje acelei afacerii.

Activitate infractionala
„Oamenii bogati calca legile, dar sunt destul de puternici sa nu le pese”.
Sigur, exista asemenea exemple. Ele apar atunci cand se analizeaza o situatie rupta din contex sau din desfasurarea intregii linii temporale. Sa luam exemplu lui Sorin Ovidiu Vantu: a „dat teapa” FNI si, cel putin cativa ani, nu a suportat consecintele legii. Cu toate acestea, mai apoi, pentru ca a continuat sa-si conduca afacerile in acelasi mod, ajuns sa fie urmarit de procuratura, arestat si apoi eliberat, citat in procese, iarasi arestat si eliberat, intr-un circ permanent pe care il putem urmari cu deliciu in presa de scandal. Te intreb: chiar daca a scapat pentru moment, faptul ca acum e hartuit permanent, este putin lucru? Ti-ar place sa duci o asemenea viata?

Dupa cum vezi, din analiza de mai sus, elementele pe care contiinta publica le desemneaza a fi cele care determina sau ajuta un om sa fie bogat nu sunt definitorii. Mai mult, ele nu stau la baza realitatii, pentru ca, de cele mai multe ori, sunt desprinse din context sau din linia temporala, fiind doar situatii limitate in timp.

In partea a doua a articolului voi analiza care sunt calitatiile si situatiile care te ajuta sa devii bogat si sa poti sa-ti mentii, timp indelungat, aceasta bogatie.

Standard
In atentia mea

Audiobook si ebook GRATUIT: Acres of Diamonds

, , , , , , Un comentariu

Acres of Diamonds

Va propun sa audiati una dintre cele mai cunoscute prelegeri de dezvoltare personala, care au aparut in secolul al-XIX-lea, cand nici nu exista termenul „dezvoltare personala”.

Este vorba de  „Acres of Diamond” de  Russell Herman Conwell. Acest preot baptist a tinut peste 6000 de prelegeri cu acest discurs (predica, daca ar fi s-o spunem drept), iar o carte a fost tiparita in 1980.

Din punctul meu de vedere, nu e vorba de o predica, pentru ca se insista extrem de mult pe aspecte tipice de dezvoltare personala, si este dedicata unui subiect mai putin popular in biblie: bogatia. Pe de alta parte, se bazeaza pe o parabola, o poveste asemanatoare cu cele pe care le gasesti peste tot in Biblie.

Puteti downloada gratuit acest audio-book de la Learn out Loud (click aici). E nevoie sa aveti un cont. Cum am mai spus in articolele precedente, e posibil sa aveti probleme la realizarea contului pentru ca sunteti din Romania, va recomand accesarea legaturii printr-un server proxy.

Daca preferati versiunea scrisa, va invit s-o downloadati dand click aici.

Ambele versiuni sunt in limba engleza.

Standard
Finante personale

Cc: Ce au in comun romanii saraci si romanii „bogati” (partea a II-a)

, , 3 comentarii

Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

Ce au in comun romanii saraci si romanii „bogati” (partea I)

In prima parte a articolului am abordat situatia romanilor saraci care, desi au probleme financiare (sau tocmai datorita acestui fapt), iau credite cu DAE peste 200%.

Pe cealalta parte, avem romani „bogati” care isi cumpara masini de sute de mii de euro, in leasing. De ce? Pentru ca pot! Pot, in momentul in care incep leasingul. Mai pe urma, vad ei.Dupa un timp,  daca nu mai pot, sunt nevoiti sa renunte la leasing, la masina si sa piarda banii pe care i-au platit pana atunci catre firma de leasing.

Daca faci o comparatie intre romanul sarac, care ia credite cu DAE 200% si romanul „bogat” care ia in leasing masini „de top” ca sa se dea rotund, vezi ca ei au asemanari frapante, in ciuda diferentei sumelor pe care le invart printre degete:

  • fac cumparaturi care depasesc capacitatea rulajului financiar propriu (romanul sarac se imprumuta, romanul bogat ia in leasing)
  • fac cumparaturi pentru imagine
  • fac cumparaturi pentru a parea mai bogati decat sunt
  • merg pe ideea: „o viata am si trebuie sa ma simt bine”
  • in momentul in care iau creditul, se bazeaza pe faptul ca situatia lor financiara se va mentine sau se va imbunatati

In ianuarie acest an, firmele de leasing aveau in parcul lor auto intre 10.000 si 15.000 de autoturisme returnate (sursa).  Dar cel mai hazliu este sa te uiti la masinile din varful gamei (sursa),  prezente in aceasta categorie:

  • Rolls Royce Phanton 459.950 euro
  • Lamborghini Gallardo 175.000 euro
  • Bentley Continental GTC 145.900 euro
  • Mercedes Benz CL 115.000 euro

Nu conteaza numarul banilor in buzunar, atunci cand iei decizii financiare proaste. Indiferent daca cumperi de 200 de euro sau de 200.000 de euro,  cand o faci pe credit si nu esti in stare sa-l platesti, ai dat-o in bara. Desigur, pierderile sunt mai mari in al doilea caz, dar greseala e aceiasi.

Daca tragi linie, vei vedea ca romanul sarac si  romanul „bogat” fac parte din aceiasi „specie”:  sunt persoane care nu se pot abtine sa cheltuiasca peste puterile lor financiare si o fac numai pentru „a se simti bine” sau pentru a impresiona pe cei din jur.

Romanul „bogat” nu e adevaratul roman bogat. Sunt o multime de romani care au averi de zeci de milioane de dolari, care nu apar pe la TV sau prin presa si nu conduc masini de sute de mii de euro. Ei sunt persoane care nu simt nevoia sa epateze, care nu considera ca sunt bogati doar atunci cand si cei din jur stiu ca ei sunt bogati. Bogatia nu se afla in posesiunile materiale ci in altceva, dincolo de palpabil. Este o lectie pe care putini oameni o invata si mult mai putini o aplica in aceasta viata.

Standard
In atentia mea

De ce anumite natiuni sunt bogate si altele nu

, , , 6 comentarii

Am primit un „viral” de la o cititoare a Milionarului Mioritic. Este o prezentare in PowerPoint realizata de Cristian Carstoiul, unul dintre colaboratorii mei.

Va recomand s-o urmariti, pentru ca merita!

Fisierul este aici.

Standard
Finante personale

Despre pomana bogatilor: intre realitate si perceptie publica

, 12 comentarii

Am citit un articol interesant in blogul Fratilor Miron, despre perceptia publica a populatie in legatura cu modul in care oamenii bogati ar trebui sa reintoarca spre societate cel putin o parte din banii pe care i-au facut. In comentariile la articol am intilnit pareri de toate felurile. Doua dintre ele mi-au atras atentia, pentru ca definesc o buna parte din populatie.

Initial am vrut sa scriu un comentariu, dar s-a dovedit a si prea lung si mi-am zis: „mai bine scriu un articol”

Parerile sint urmatoarele:

„Pentru ca un om care face un miliard il face muncind, insa DOAR prin munca celorlalti.”

„…omul de afaceri este cel care datoreaza mult comunitatii. si trebuie sa give back.”

Doua afirmatii interesante.
Din pacate prima este spuna in necunostinta de cauza (conform emitatorului, doamna/domnisoara/domnul in cauza a spus ca nu este bogata/bogat) iar a doua este declamata cu „revolta proletara”.

Se pot face multi bani DOAR prin munca proprie, FARA munca altora. Miliarde de dolari. E vorba de munca intelectuala, la bursa. George Soros, cind a atacat pe piata valutara Banca Angliei in vinerea neagra din 16 septembrie 1992, a facut in aproximativ doua luni 1.1 miliarde de dolari. Folosind doar inteligenta lui. Desigur, a fost un efort de echipa, dar fiecare si-a primit partea.

Aici e esenta. In momentul in care, ca angajat, ti-ai vindut munca pentru salar, nu mai ai nici un fel de drept sa ceri ceva in plus. Ai obtinut bani in schimbul muncii tale dar in plus ai obtinut lipsa responsabilitatilor. Angajatorul cauta comenzile, el iti traseaza sarcinile, el te plateste. Toate aceste procese le face el in locul tau, din aceasta cauza nu participi la cistig. In momentul in care ai semnat contractul tu esti pe pozitia: „da-mi de lucru, da-mi bani pentru ce fac, in rest nu ma intereseaza”.

Angajatii care au renuntat la aceste indatoriri si s-au limitat sa-si vinda munca pe bani, nu au nici moral si legat drept sa fie parte la profit.

Desigur, sint oameni care s-au imbogatit si care simt nevoia sa dea ceva inapoi. In ciuda faptului ca ei (in general) nu dau bani direct la oameni, ei … dau bani. Catre ONG-uri si fundatii, catre proiecte de cercetare care doresc sa obtina tratamente sau medicamente, etc. Tot bani sint. E o miopie groaznica si dovada de egoism atunci cind spui: „de ce nu-mi dai MIE”

Plus ca nu e vorba numai de bani. Sustinerea proiectelor prin asocierea brand-ului, transferul de know-how, sint multe modalitati prin care poti arata ca iti pasa. Nu e vorba sa dai inapoi ce ai „furat”, cum crede lumea, un fel de pomana ca sa-ti speli pacatele, ci de un gest uman, benevol, de solidaritate.

Sint de acord, exista si oameni care fac pomeni tocmai pentru a fi populari in ochii maselor.De obicei acestia dau bani in mina, persoanelor, pentru ca impactul este direct pentru cine primeste si orbitor in ochii publicului, care zice: „asta ar putea sa-mi dea si mie„. Dar se vede imediat, asta o stie oricine.

Cei care contribuie cu adevarat, de multe ori o fac low profile, departe de reflectoarele mass-media. Citeodata presa ii descopera, pentru ca sint bune subiecte de ziar. Apoi ii lasa in pace iar ei isi desfasoara munca mai departe.

Sint pomeni si… pomeni. Dar mie imi place sa cred ca cei care simt nevoia sa ofere ceva gratuit lumii dupa ce au devenit bogati (cu exceptia celor care dau bani in mina) sint generosi, nu impart pomeni.

Standard