In atentia mea

De ce anumite natiuni sunt bogate si altele nu

, , , 6 comentarii

Am primit un „viral” de la o cititoare a Milionarului Mioritic. Este o prezentare in PowerPoint realizata de Cristian Carstoiul, unul dintre colaboratorii mei.

Va recomand s-o urmariti, pentru ca merita!

Fisierul este aici.

Comentarii

comments

Standard

6 g├ónduri despre „De ce anumite natiuni sunt bogate si altele nu

  1. titanium_fla zice:

    cred ca problema e mult mai complexa de-atata, India si Egipt au fost la momentul lor tarile cu civilizatia avansata si bogata fata de tarile din jur, atitudinea lor sa se fi schimbat ? nu cred.
    imperiile vin si trec dupa cum tarile bogate si sarace isi schimba statutul de-a lungul timpului daca rezista ca state. totul tine de cine pe cine poate jefui la un moment dat si cat de mult se coalizeaza o natiune la un moment dat in jurul ideii de jaf a altora si nu pe ei insisi:) asta deja tine de gene, cat e de coeziv poporul si ce fel de gene are.

  2. Luca Dezmir zice:

    e un punct de vedere interesant.

    as adauga eterna discutie a istoricilor: cat din evolutia pozitiva a unei natiuni tine de conducatori (conducator) si cat de evolutia economico-socio-politico-militara din acea perioada.

  3. Pingback: De ce o duc rau unii in Romania? - Concediaza-ti seful!

  4. Raluca zice:

    Ai dreptate Luca. Un pic de cultura economica raspunde la nedumerirea lui titanium_fla, care are si el dreptate ­čÖé

    Tocmai, fla, atitudinea lor NU s-a schimbat si asta i-a determinat sa ramana in urma. NU si-au deschis granitele, NU au permis comertul liber, NU au democratie ci o economie centralizata care, prin definitie, inseamna putere economica in mana putinor oameni care, daca ai ghinionul sa fie si analfabeti dpdv economic, you’re screwed.

    Exact pe tema asta iti/va recomand o carte care a devenit ulterior si un set de discutii la TV. Se cheama Free to Choose, de Milton Friedman. M.F. e un economist de mare valoare, adept al economiei libere, lipsita aproape complet de orice tendinte interventioniste ale statului. Undeva in carte el face exact paralela pe care ai inceput-o tu, fla si anume Hong Kong – India. Arata cum Hong Kong’ul, care isi bazeaza puterea economica dar in special evolutia ascendenta in totalitate pe piata libera/liberul schimb, pe cand India ramane o societate arhaica, pur traditionala, bazata pe interventiile guvernului mai ales in industria textila traditionala. Si asta se traduce prin: alimentarea din bani publici a unei industrii muribunde, care va muri odata si-odata si care nu aduce nici un profit, DOAR pt. ca sunt oameni care, fara locurile de munca in respectiva industrie, ar ramane someri. Consecintele: oamenii nu se adapteaza, nu au stimul pt. reconversie profesionala, firme cu tehnologie moderna in industria textila nu au motive sa intre pe piata, ar fi in dezavantaj oricum si multe altele.

  5. Sergiu zice:

    Daca aduci argument drept ”cultura economica” imi dau seama cate parale face cartea in cauza !Mentalitatea si Atitudinea devin concepte viabile prosperitatii doar in contextul razboiului…in rest apa de ploaie !
    Cat timp marile imperii au avut o impetuoasa expansiune si au ignorat miscarile politice,au prosperat si au progresat…in momentul in care jaful a incetat si si-au bagat coada manevrele politice imperiile au decazut si s-au destramat !
    Razboiul este forta motrice a civilizatiilor,in lipsa acestuia societatile anchilozeaza…trebuie respectat doar un singur principiu de baza:ostilitatile sa se desfasoare cat mai departe de societatea militara care sustine jafurile cine o incalca plateste scump!
    Cat timp America a dus razboiae departe de casa,a prosperat si a condus destinele lumii intregi,imediat ce a mutat ostilitatile pe teritoriul national are parte de puternice cutremure in economie…S-au redresat odata la asaltul economic facut de japonezi insa de data aceasta nu cred ca isi vor mai reveni atat de usor daca se va mai repeta vreun 11 sept.

Las─â un r─âspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *