Finante personale

Transformarea ca sursa de bani

, , , Lasa un comentariu

Transformarea ca sursa de bani

Una din preocuparile mele, legata de educatia financiara, a fost aceea de a identifica o modalitate prin care sa explic clar si cat mai simplu, care sunt mecanismele prin care poti sa faci bani, în cantitatea pe care ti-o doresti. Am reusit sa fac acest lucru prin descompunerea conceptelor legate de bani, pana la momentul în care raman doar idei simple, care nu mai pot fi reduse: distilarea pana la nivel de esenta. Astfel am ajuns la concluzia ca poti face bani utilizand doua metode, una dintre acestea fiind transformarea.

Izvorul abundentei

Una dintre constantele universului în care traim este transformarea. Ea este felul în care materia, energia si informatia evolueaza continuu, prin procese care duc la variatia entropiei sistemelor. Este dansul  ce aduce schimbare, pe scena realitatii în care ne-am nascut.

La fel, transformarea este una din cele doua surse de bani, pe care am reusit sa le identific. Iata actorii ei:

Omul – este transformatorul.

Materia, informatia, energia si omul – sunt subiectele transformarii.

Spatiul – este scena transformarii.

Timpul – este orarul transformarii.

Material – este unealta utilizata la transformare.

Informatia – este planul transformarii.

Energia – este motorul si modelatorul transformarii.

Pentru a întelege mai bine relatia între aceste elemente, iata un exemplu grafic, al transformarii materiei.

Transformatorul este, ca de fiecare data, omul.

  • subiectul transformarii este materia, în cazul nostru graul, ca materie prima; el valoreaza o suma de bani

  • pentru a actiona asupra subiectului, avem nevoie de un spatiu unde se face transformarea (spatiul fizic al brutariei)

  • timpul este orarul în care se face transformare: e nevoie de timp pentru amestecarea ingredientelor, dospire, coacere

  • unealta transformarii este materia, sub forma utilajelor cu care prelucram graul, pentru ca acesta sa ajunga paine

  • informatia este planul care duce la transformare, adica reteta, descrierea procesului tehnologic de transformare

  • energia este motorul transformarii: ai nevoie de energie electrica pentru malaxorul de paine, energie termica pentru cuptorul de paine etc.

  • pretul de vanzare al painii depaseste costurile: pretul materiei prime si a celorlalte elemente necesare procesului de productie

Iata cum poti sa faci bani, transformand energia:

  • subiectul transformarii este energia solara

  • spatiul este necesar pentru locatia panourilor solare

  • timpul este orarul în care soarele este prezent pe cer

  • materia este unealta care face transformarea (panoul solar)

  • energia este necesara pentru producerea si montarea panoului solar

  • informatia este necesara pentru a produce panoul solar

  • în final obtii electricitate, care poate fi vanduta, iar dupa amortizarea costurilor de productie, vei obtine energie electrica gratuit

Iata cum poti face bani, transformand informatia:

  • transformatorul este omul

  • subiectul este informatia, sub forma de cuvinte sau concepte

  • spatiul în care se face transformarea este locul în care munceste scriitorul, omul de stiinta care concepe o teorie etc.

  • timpul este necesar scrierii romanului sau conceperii teoriei stiintifice

  • materia este unealta: scrii cu un stilou pe hartie, sau la un computer

  • energia este necesara pentru a misca stiloul pe hartie sau pentru functionarea computerului

  • informatia este necesara pentru educatia ta, ca om, pentru a fi capabil sa produci transformarea informatiei

  • produsul finit este opera literara sau lucrarea stiintifica, care se poate vinde sub forma de carti în librarii sau care îti poate aduce premiul Nobel: o suma mare de bani.

Iata cum poti face bani, transformand omul, în activitatea nobila de educator sau antrenor.

  • subiectul transformarii este omul

  • e nevoie de un spatiu în care faci acest lucru: sala de clasa, de exemplu

  • toata lumea stie ca e nevoie de timp pentru a instrui pe cineva

  • baza materiala este extrem de importanta, ea poate varia de la o tablita cu nisip si un bat ascutit (stilul), în perioada romana, pana la tablete si laptopuri, în institutiile moderne de învatamant

  • energia este un factor important, fie numai pentru a asigura confortul fizic al participantilor la actul de învatamant

  • informatia este cea care duce la transformarea omului, în educatie

Transformarea omului poate fi si fizica. Un antrenor de fitness castiga bani ajutand clientii sa ajunga la o forma fizica de invidiat, într-un timp mai scurt.

Probabil cea mai importanta transformare a omului este propria sa dezvoltare personala. Este cea mai eficienta metoda prin care poti face bani mai multi. Un om educat, care cunoaste o meserie, produce mai multi bani decat un analfabet sau o persoana care nu stie decat sa se foloseasca de forta corpului sau, pentru a muta un obiect dintr-un loc în altul.

Factorii care influenteaza obtinerea banilor

Dupa ce transformarea a avut loc, exista patru factori care influenteaza obtinerea banilor: perceptia valorii, spatiul si timpul si oferta concurenta.

Perceptia valorii este un element subiectiv, si influenteaza celelalte persoanele în intentia de a oferi bani transformatorului, dupa ce procesul de transformare a avut loc. Fiind subiectiva, este influentata de:

  • calitatea produsului final al transformarii

  • starea fiziologica a persoanei

  • abilitatile intelectuale

  • grad de informare

  • educatie

  • cultura

  • morala

Cel mai simplu exemplu legat de perceptie este pretul unui sendvici. Daca tocmai ai terminat de mancat o masa copioasa, la pranzul din ziua Craciunului, cu aperitiv, o ciorba, sarmale, o friptura cu cartofi pireu si un desert, vor fi putine sanse ca cineva sa-ti vanda un sendvici. Dar daca dupa zece zile de stat fara hrana, în desert, vei ajunge ca prin minune la fast food din marginea unei asezari urbane, cu bani în buzunar, îti vei cumpara cu mare placere cel mai mare sendvici din oferta.

La fel, abilitatile intelectuale (lipsa sau prezenta lor) ne ajuta sau ne împiedica sa apreciem valoare lucrurilor sau serviciilor puse la vanzare. O persoana putin educata sau slab informata va cumpara produse de proasta calitate sau va cadea prada dezinformarii din reclamele la diferite produse.

Educatia, cultura si morala ne modifica profund perceptia asupra lucrurilor. Pentru lumea occidentala, Nasterea lui Venus, o pictura de Sandro Bitticelli, valoreaza milioane de euro, în timp ce de pentru un membru al tribului Piripkura din adancul junglei Amazoniene, ar fi numai buna pentru a acoperi gaura din acoperisul colibei, care îi da atata bataie de cap în sezonul ploios.

Calitatea/calitatile produsului final al transformarii a ramas la urma, pentru ca ea este o suma a elementelor descrise mai sus. Un produs final care nu îndeplineste criteriile de calitate definite infromatia, educatia, cultura si morala clientului îti vor aduce, în cel mai bun caz, o suma de bani derizorie.

Spatiul influenteaza ca element secundar, obtinerea banilor, prin faptul ca oamenii, cu educatie, perceptii culturale si morale diferite sunt distribuiti în spatiu. De multe ori, doar parcurgerea a cativa kilometri, care te transporta dintr-o tara în alta, duce la o schimbare dramatica a valorii percepute de oameni. Un turc din partea turceasca a Ciprului îsi cumpara zilnic cafeaua turceasca de la cafeneaua din colt, dar daca vrei sa vinzi cafea turceasca unui grec din partea greaca a Ciprului, risti sa primesti înapoi continutul cestii, pe camasa ta impecabila.

De asemenea, timpul este tot un element care influenteaza secundar obtinerea banilor, dupa procesul de transformare, prin intermediul perceptiei, care se schimba cu trecerea anilor. Vincent Van Gogh a creat în jur de 900 de picturi si 1100 de desene si schite. Dintre acestea, au fost vandute, în timpul vietii sale, doar cateva zeci1 de picturi. Astazi, opera sa valoreaza miliarde de dolari. Spre exemplu, pictura Portrait de l’artiste sans barbe a fost vanduta în 1998, la o licitatie a casei Christie’s, în New York, pentru 65 de milioane de dolari2.

Oferta concurenta reprezinta alte produse finite ale transformarii, similare cu cel realizat de tine, disponibile la acel moment, spre vanzare. Mecanismul cererii si oferte si piata existenta vor modula valoarea în bani pe care o poti obtine pentru oferta ta. Mai ales cand e vorba de consum de masa, mecanismele de piata vor aduce preturile platite de consumatori într-un coridor îngust de valori, peste care cu greu vei putea obtine mai multi bani decat „pretul corect”.

Concluzie

Pentru a face bani trebuie sa fii un agent de transformare a realitatii din jurul tau. Acest lucru nu este suficient, pentru ca perceptia, spatiul si timpul influenteaza pretul la care vei vinde rezultatul transformarii tale.

Pentru a fi un transformator eficient, va trebui, în primul rand, sa te transformi pe tine, sa te dezvolti personal, pentru a ajunge capabil, mai apoi, sa transformi eficient materia, energia, informatia sau oamenii din jurul tau.

1https://www.vangoghmuseum.nl/en/art-and-stories/vincent-van-gogh-faq/how-many-paintings-did-vincent-sell-during-his-lifetime

2https://www.widewalls.ch/magazine/most-expensive-van-gogh-paintings-auction

Standard
Finante personale

6 benzi de energie financiara

Lasa un comentariu

Dorind sa sistematizez modul in care poate fi descrisa situatia financiara, in finantelor personale ale unei persoane sau ale unei familii, la un moment dat, am imaginat un sistem de benzi de energie financiara. El se bazeaza pe teoria nivelurilor si benzilor de energie financiara, care a aparut pentru prima data in cartea „Iesi din labirint”, scrisa de mine si a carei prima editie a fost tiparita in 2010. Partea introductiva a cartii, care contine un capitol in care se detaliaza acest concept, este disponibila gratuit pe internet la pagina https://www.milionarulmioritic.com/citeste-gratuit-capitolele-introductive-din-iesi-din-labirint/

Pentru a simplifica textul, in continuare ma voi referi doar la situatia financiara a unei persoane, in loc de sintagma persoana/familie.

Pe scurt, iata descrierea conceptelor legate de teoria nivelurilor si benzilor de energie financiara:

  • veniturile unei persoane evolueaza discontinuu, in salturi
  • anumite valori de venit nu pot fi depasite decat cu greu; acestea reprezinta niveluri speciale de energie financiara, care actioneaza ca zona de rezistenta (daca veniturile cresc) si de suport (daca veniturile scad)
  • intre aceste niveluri speciale de energie financiara sunt benzi de energie financiara, care contin mai multe niveluri de energie financiara

Adaugat la acest concept, am definit 6 benzi de energie financiara, care definesc situatia financiara in care se afla o persoana.

Iata reprezentarea lor grafica:

Niveluri de energie financiara

Niveluri de energie financiara

Notatii:

  • N0 – nivelul de referinta (lipsa castigurilor financiare)
  • N1… N5 – niveluri de energie financiara care delimiteaza benzile de energie financiara
  • B1… B6 – cele sase benzi de energie financiara

Observatie importanta:

  • nivelurile speciale de suport/rezistenta pot sa coincida cu N1… N5, dar de obicei nu e cazul

Pentru a defini fiecare banda de energie financiara, am folosit urmatorii parametrii:

  • Venit Activ
  • Venit Pasiv
  • Venit Total
  • Cheltuieli
  • Economii

De asemenea, am introdus un parametru care este necesar pentru a se face trecerea de la banda energetica la alta:

  • Rata de economisire minima, pentru a trece de la o banda de energie la alta, intr-o perioada medie de 5-10 ani

Iata relatiile matematice intre parametri de mai sus:

Nivelurile si benzile de energie financiara

Economii [1]

Rata de economisire minima

Venit Pasiv

Venit Activ

Venit Total

Banda de energie financiara

Cheltuieli

Nivel minim de energie financiara

E>1080xN4

nu e cazul

VP>C

nespecificat[3]

VT>N5

libertate financiara

C<VT

_N5

E>60xN3

>98%

VP>C

nespecificat[3]

VT>N4

prosperitate financiara

C<VT

_N4

E>12xN2

>63.33%

VP>C

nespecificat[3]

VT>N3

independenta financiara

C<VT

_N3[2]

E>6xN1

>50%

nespecificat[3]

VA>N2

VT>N2

stabilitate financiara

C<VT

_N2

E<N1

> 10%

nespecificat[3]

VA>N1

VT<N2

instabilitate financiara

N2>C>N1

_N1

E=0

nu e cazul

nespecificat[3]

nespecificat[3]

VT<N1

dezastru sau dependenta financiara

C>N1

_N0=0

Note:

[1]disponibilitati financiare proprii, in bani lichizi, (altele decat imprumuturi) care pot fi obtinute in maxim 3 zile lucratoare

[2] considerat a aduce un nivel confortabil de viata

[3] „nespecificat” poate fi zero sau orice alta valoare, care nu contrazice definitiile matematice ale acestui nivel de energie financiara

[interscroller_banner_web bannerid=”6″]

[interscroller_banner_mobile bannerid=”7″]

Observatii:

  • valorile N,C, VT, VP, VA, E sunt valori lunare
  • valorile sunt calculate pe baza datelor statistice din Romania (N1 si N2), iar acolo unde acestea nu exista, sunt extrapolate dupa definitii si statistici de castig financiar din SUA (vezi notele de subsol)
  • N1 reprezinta 60% din mediana venitului disponibil pe adult echivalent, inclusiv din resurse proprii, adica 1428 lei x 60% = 857 de lei (2018)[a]
  • N2 este 75% (conform [b]) din salariul mediu net (conform [c]) , adica 2735 lei x 75% = 2051 lei (2019)
  • N3 este 200% (conform Pew Research Center [d]) din salariu mediu net, adica 2735 lei x2 = 5470 lei (2019)
  • N4 este 300% (conform [d]) din salariu mediu net, adica 2735 lei x 3 = 8205 lei (2019)
  • N5 este de 21 de ori salariul mediu net (conform [e]), adica 2735 lei x 21 = 65640 lei, definind persoanele considerate „High earners”: care au venituri de top)
  • coeficientul 60 reprezinta numarul de luni in care, cu ajutorul veniturilor pasive, poti sa-ti cumperi o casa, considerata a fi potrivita la nivelul de castig lunar N3 (conform regulii 28/36[f])
  • coeficientul 1080 reprezinta numarul de luni al celei mai mari sperante de viata din lume (aproape 90 de ani, mai exact 88.17 in Hong Kong, pentru femei)

Note:

[a]https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/dimensiuni_ale_incluziunii_sociale_in_romania_2018.pdf

[b] Anthony B. Atkinson and Andrea Brandolini, 2013. “On the Identification of the Middle Class.” In Income Inequality: Economic Disparities and the Middle Class in Affluent Countries, edited by Janet C. Gornick and Markus Ja?ntti. Stanford, CA: Stanford University Press, pp. 77-100.

[c] http://statisticiromania.ro/clasamente

[d] https://www.pewsocialtrends.org/2015/12/09/the-american-middle-class-is-losing-ground/

[e] https://www.investopedia.com/personal-finance/how-much-income-puts-you-top-1-5-10/

[f] https://www.investopedia.com/terms/t/twenty-eight-thirty-six-rule.asp

Comentarii si precizari

  • prezenta intr-o anumita banda de energie financiara apare numai dupa ce sunt indeplinite simultan conditiile legate de Venit Activ, Venit Pasiv, Venit Total, Cheltuieli si Economii, caracteristice acelei benzi de energie financiara
  • criteriile legate de valorile N1…N5 sunt obiective sau subiective, ele pot fi supuse discutiei
  • valorile N1 si N2…N4 se bazeaza pe indicatori de venit: venitul de la pragul de saracie respectiv salariul mediu net
  • valorile salariului mediu net trebuie updatate, recomandabil anual
  • conceptele de dezastru/dependenta financiara si instabilitate financiara sunt clar definite de N1 (legat de castigul financiar prezent la pragul de saracie financiara) , fiind sub si deasupra acestui nivel
  • conceptul de stabilitate financiara este definit de atingerea unui nivel de echilibru intre venituri si cheltuieli
  • conceptul de independenta financiara este definit de obtinerea unor venituri pasive cel putin egale cu cheltuielile
  • veniturile pasive sunt surse de venit pentru care consumi maxim o ora pe zi, pentru a fi realizate; prezenta lor peste nivelul cheltuielilor este necesara de la nivelul independentei financiare, in sus
  • venituri active sunt veniturile pentru care consumi peste o ora pe zi
  • rata de economisire se defineste ca procentul din veniturile totale care sunt economisite in fiecare luna
  • valoarea N4, care defineste nivelul minim de prosperitate financiara, este aleasa dupa conceptul de „clasa de mijloc superioara”, conform [e]
  • valoarea N5 este aleasa dupa extrapolarea la situatia din Romania, a datelor statistice din SUA, legate persoane considerate a avea venituri de top
  • e posibil ca venitul tau sa fie ridicat, venit care ar apartine unei benzi de energie superioare, dar tu sa fii blocat intr-o banda de energie inferioara, pentru ca nu îndeplinesti celelalte criterii de apartenenta. De exemplu, poti avea un veni mai mare decat N3, dar sa nu ai economii care sa acopere 6 luni de cheltuieli; in aceasta situatie apartii zonei de instabilitate financiara
  • rata de economisire de 50% inseamna ca poti economisi cat cheltui, bani care trebuie investiti cu un randament anual minim de 5%
  • rata de economisire de 63,33% inseamna ca poti economisi de doua ori cat cheltui, bani care trebuie investiti cu un randament anual minim de 5%
  • rata de economisire de 98% inseamna ca poti economisi de 49 de ori cat cheltui, bani care trebuie investiti cu un randament anual minim de 5%
  • pentru a urca in benzi de energie tot mai inalte, e nevoie nu numai de cresterea veniturilor, dar si de abilitati de management al cheltuielilor, plus de o alocare a banilor economisiti spre investitii care aduc o crestere de capital concomitent cu o crestere a venitului pasiv

Te invit sa lasi comentarii si feedback, la acest articol.

Multumesc!

Standard
Finante personale

Trei concepte la care lucrez

Lasa un comentariu

Cei care îmi urmaresc blogul si activitatea pe retelele de socializare (prezenta mea pe Facebook), stiu ca de câtiva ani lucrez la o carte care se numeste „Banii – istoria nescrisa, adevarul ascuns”. Lucrul la aceasta carte a avut perioade bune, pauze prelungite si momente de inspiratie. Munca a fost întrerupt de diferite proiecte care mi-au acaparat timpul, cum ar fi investitiile în criptomonede, investitiile imobiliare si mai nou proiectele legate de literatura si arta SFF (Science Fiction si Fantasy), mai ales de festivalul de film SFF „The Galactic Imaginarium”.

Ultimele saptamâni au fost, pentru mine, o oaza de liniste, care mi-a permis sa-mi cizelez ideile legate de conceptele noi pe care le voi prezenta în noua mea carte. Au fost zile în care mi-am clarificat gândurile si am avut perioade de inspiratie si parcurs logic, cum nu am întâlnit pâna acum, în activitatea mea creativa, legat de finante personale si investitii.

Cele de mai sus sunt impresiile mele personale, iar conceptele despre care am vorbit cred va vor aduce o contribuie originala la literatura de finante personale, la nivel mondial. Fiind constient de greutatea acestei afirmatii, m-am decis sa prezint spre dezbatere publica si feedback, aceste trei concepte la care lucrez. Mentionez ca am scris doar 25% din carte, dar nu a vreau sa prezint cartea finalizat înainte de a pune în discutie conceptele pe care le consider originale, într-o masura destul de mare.

Când spun „originale”, nu ma refer la „nemaiauzite”. E greu în ziua de azi sa aduci ceva cu adevarat original. În schimb, sper ca am reusit sa asamblez informatii si notiuni existente deja, din lumea finantelor personale si investitiilor, în trei concepte, într-o forma în care nu a mai fost realizata.

Cel putin asta sper. De aceea voi da publice cele trei concepte, pentru feedback si dezbatere, catre toti cititorii de limba româna (pentru moment), specializati pe domeniu, sau nu, care doresc sa se implice în acest demers. Acest lucru îl fac pentru:

  1. a afla daca aceste concepte sunt cu adevarat originale, în acceptiunea termenului, descris mai sus de mine, adica daca au mai fost articole sau carti care au prezentat aceste concepte în ansamblul formei propuse de mine
  2. a afla daca exista greseli de logica sau factualitate, legate de aceste concepte

Cele trei concepte sunt:

  1. teoria nivelurilor si benzilor de energie financiara, descrisa de mine pentru prima data, principial, în cartea „Iesi din labirint„, la care voi adauga descrierea a 6 benzi de energie financiara, si definirea lor cu ajutorul conceptelor de venit activ, venit pasiv, cheltuieli si economii
  2. definirea celor cinci elemente care concura la realizarea câstigurilor financiare. Este o obsesie mai veche de a mea, de a realiza o schema simpla prin care fiecare om sa înteleaga modalitatea prin care se fac banii, în paradigma economica actuala, si care sa-i spuna, în termeni clari, ce sa faca pentru a obtine câti bani doreste.
  3. ce însemna, de fapt, conceptul de prosperitate, atât financiara cât si personala, si cum se obtine aceasta, cu ajutorul celor cinci elemente de care am amintit mai sus

Voi prezenta cele trei concepte în trei „articole” pe acest blog, care ar putea fi definite ca „White paper„. Aceasta denominare nu se gaseste în limba româna. Va invit sa propuneti o traducere la acest termen.

De asemenea, la final, voi prezenta cuprinsul noii carti si va voi da posibilitatea sa va înscrieti pe lista de prevânzare a cartii.

Sper ca acest demers sa ma ajute sa verific si sa imbunatatesc conceptele gândite de mine. Va fi o proba de foc, care îmi va arata daca într-adevar munca mea este originala si daca are o valoare pentru publicul larg.

Va multumesc!

Standard
Finante personale

Vremuri ciudate: revenirea „în K”

, , , Lasa un comentariu

Every problem is an oportunity in disguise” (John Adams)

Recesiunile si crizele economice fac parte din ciclurile economice. La fel ca orice lucru în aceasta lume, economia evolueaza în cicluri: crestere sau expansiune, cu atingerea unui punct de maxima dezvoltare, urmat de  o scadere sau contractie, urmata de un punct de minim, de unde ulterior va începe un nou ciclu, cu o crestere economica.

În ciuda faptului ca numele  si definirea ciclurilor economice ne arata o predictibilitate, în realitate lucrurile sunt mult mai complicate. Activitatea economica este definita prin mai multi indicatori (inflatie, PIB, ocuparea fortei de munca, consum etc.), care pot evolua diferit, chiar daca exista un trend general (de crestere sau de scadere).

Recesiunea din 2020

Dupa declansarea pandemiei de Covid-19 si mai ales în timpul primelor activitati de carantinare la nivel national, din martie 2020, economiile nationale si economia mondiala au intrat într-o recesiune. Nu a fost o recesiune obisnuita, ci una speciala, cu care nu ne-am întâlnit de mai bine de 100 de ani, când am avut o situatie si mai complexa decât cea de azi: un razboi mondial cuplat cu pandemie („gripa spaniola„).

Dupa trecerea perioadei de carantina totala si relaxarea treptata a masurilor restrictive de circulatie si activitate economica, a început o revenire a activitatii economice.  Teoria spune ca revenirea dupa recesiune poate avea mai multe forme: în „U”, „L”, „V” sau”W”, nume care sunt legate de modul în care variaza graficele indicatorilor economici importanti, care definesc o economie. Un alt fel de revenire, mai rara, este cea în forma de „K”.

Revenirea în „K”

Revenire in K

Revenire în K

Este mai rar întâlnita si este definita prin existenta a doua modalitati diferite de evoluie (detalii aici). O parte din activitatile economice îsi revin dupa recesiune, uneori spectaculos, altele îsi continua caderea, de unde si denumirea de „K”, ce are doua brate, unul oblic în crestere si altul oblic în scadere, care pornesc de la un punct comun.

Ca sa fie mai simplu, iata câteva exemple:

  • unele activitati economice au înregistrat o scadere nesemnificativa în timpul carantinei, sau chiar au crescut. Au fost acele activitati care pot fi realizate prin munca la distanta si ofera servicii la distanta sau care sunt necesare în timpul carantinei. Exemple: firmele de curierat, firmele care furnizeaza servicii de comert online etc.
  • alte activitati au fost complet închise în timpul carantinei, sau chiar daca au fost redeschise în vara lui 2020, s-au deschis cu restritii majore si au fost închise din nou în toamna lui 2020. Exemple: sectorul aviatiei civile, sectorul turistic, de alimentatie publica, de spectacole etc.
  • mai mult, exista tari care dupa trecerea perioadei initiale de carantina si-au revenit spectaculos si continua si creasca, pentru ca au eliminat infectia cu Covid-19. Singurul exemplu notabil este China, care si-a revenit admirabil în vara lui 2020 si continua sa aiba activitate economica sustinuta, în timp ce celelalte tari si-au revenit partial în vara, pentru a se confrunta din nou cu probleme majore în toamna lui 2020.

Impactul asupra populatiei

Evident, revenirea în K a afectat diferit zone întregi ale populatiei.

  • persoanele angajate în zona economica grav afectata de pandemie (vezi mai sus), au primit ajutoare pe perioada carantinei, apoi au fost partial reangajate în vara. Problemele s-au reluat în toamna, odata cu reaparitia unei carantine partiale, care a afectat exact aceleasi domenii. Probleme si mai mari au avut patronii acestori afaceri, unii dintre acestia au fost nevoieti sa închida afacerile, care nu au mai putut plati chirii, rate la creditele operationale, furnizorii de materii prime si produse etc.
  • persoanele angajate în multinatonale sau firme în care se poate lucra prin intermediul internetului, au continuat sa câstige salariile obisnuite în carantina, poate chiar au avut de câstigat la salariu, pentru ca au muncit ore suplimentare. Firmele respective au avut cresteri ale cifrei de afaceri, daca au activat în domenii care înregistreaza cresteri în pandemie. Un caz particular este cel al firmelor de curierat, care s-au închis în pandemie, pentru o perioada, având o crestere foarte mare dupa deschiderea activitatii economice, care continua.

Oportunitate de educatie si crestere financiara

O poveste interesanta este cea a lui Tudor si a Anei: sunt persoane reale, pe care le cunosc, dar carora le-am schimbat numele, din ratiuni evidente. Tudor lucreaza la o firma multinationala si si-a transferat activitatea online, desi înainte de pandemie obisnuia sa calatoreasca, fiind auditor. Acum face audit la distanta (da, e posibil asa ceva, dupa cum mi-a explicat Tudor). Ana este antreprenoare care produce pisese de îmbracaminte personalizata.

Amândoi si-au continuat activitatea în carantina, Tudor fara o reducere a salariului, iar Ana, dupa o scurta reducere a vânzarilor, s-a adaptat începând sa vânda online, cu transport prin curier, si i-au crescut încasarile pâna la nivelul de dinainte de pandemie.

Din cauza pandemiei, familia nu a mai mâncat în oras, la restaurant si nu au mai fost pe la Mall. Mai mult, au început sa faca cumparaturile online, folosind lista de cumparaturi, alcatuita înainte de comanda. Astfel au facut economiii substantiale de bani din:

  • reducerea la 0 a cheltuielilor cu  mesele la restaurant
  • reducerea cumparaturilor impulsive de la Mall
  • reducerea cumparaturilor impulsive de la supermarket, unde nu foloseau o lista de cumparaturi, ci achizitionau produse „la inspiratie”

Dintr-o data, familia a observat ca râmâneau cu extrem de multi bani de la o luna la alta, câteaodata descurcându-se aproape doua luni cu veniturile de pe o luna. Au inceput sa-si faca planuri legate de banii pe care au început sa-i adune, pentru ca s-au hotarât sa continue acest stil de viata si dupa încetarea carantinei totale (din martie-aprilie). Au înfiintat un fond de investitii imobiliare, si s-au hotarât sa plaseze mai multe ULM-uri pe un teren pe care il detineau într-o zona de munte, cu scopul de a le închiria în regim hotelier.

Blocaj financiar si lipsa de perspectiva

La celalalt spectru al revenirii în forma de K, am cunoscut persoane care au probleme financiare majore, începute în carantina din martie-aprilie, care au continuat în vara si s-au acutizat pe masura ce tot mai multe restrictii au fost impuse în toamna, Situatia lor este extrem de dificila si de fiecare data când au dasemenea exemple personale, sunt recunoscator ca nu ma aflu într-o asemenea postura.

Ce se poate face?

Exista doua solutii care pot fi adoptate de persoanele aflate in blocaj financiar, care experimenteaza o revenire descendenta dupa pandemia de Covid-19: reinventare si reprofilare.

Reinventarea consta în a gasi solutii de adaptare la situatia actuala. Exemplu pe care îl cunosc este o afacere de familie, un restaurat, care si-a deschis un serviciu de livrare a pizzei la domiciliu, imediat dupa ce s-a ridicat carantina. Au angajat pizzeri din Italia, au investit într-un serviciu de fotografie profesionala, pentru a avea fotografii de impact, pe care le-a promovat pe pagina de Facebook a afacerii si prin reclama platita pe Facebook. Bineînteles, fac o pizza extraordinar de buna, de când au deschis pizzeria nu mai comandam decât de la ei. Apoi au amenajat o terasa cocheta, unde se poate servi masa în conditii de distantare si igiena ireprosabila, chiar si pe timp rece, pentru ca au investit în sisteme de incalzire pentru exterior. Mai mult, au început sa faca seri culinare tematice, de exemplu o seara cu meniu de porc de Mangalita, animale crescute în ferma proprie. Vânzarile le merg foarte bine si ma bucur sincer pentru ei!

Reprofilarea. Un alt caz pe care îl cunosc personal este o tânara care a activat ca sofer în reeaua Uber. Dupa carantina a reînceput lucrul, dar câstigurile au fost extrem de mici, astfel ca a absolvit un curs de manichiurista si s-a angajat în acest domeniu.

Concluzie

Cea mai importanta capacitate umana este adaptarea petntru supravietuire. Traim vremuri deosebite, care pentru unii dintre noi înseamna un calvar financiar. Asemenea situatii trebuie sa ne îndemne sa ne adaptam, iar adaptarea se poate face numai prin schimbare.

Daca te afli într-o situatie de colaps financiar personal, va trebui sa faci o schimbare majora în modul în care faci bani. Îsi urez succes în a gasi ce mai potrivita cale, pentru tine, care sa te aduca la liman, apoi spre prosperitate financiara!

Standard
Finante personale

De vorba cu… Adrian Asoltanie

, , Lasa un comentariu

Am început o serie de video-uri cu invitati, cu titlul „De vorba cu…”
Poti vedea înregistrarea primei întâlniri, cu Adrian Asoltanie.

Saptamâna viitoare va fi Eusebiu E. Burcas, si vom vorbi despre independenta financiara.

Standard