In atentia mea

Pasi spre urmatoarea criza economica: cateva motive care ne aduc aminte de ce s-a intamplat in 2008

Despre criza (foto Stuart Miles, freedigitalphotos.net)

Despre criza (foto Stuart Miles, freedigitalphotos.net)

In fiecare luna, in afara vacantei de vara, in Buletinul informativ Luca Dezmir scriu articole de analiza, exclusiv, doar pentru abonati,  despre subiecte pe care le consider importante. Articolul acesta era destinat Buletinului. Il poti citi acum liber, pe blog, pentru ca am considerat ca este foarte important si ar fi bine sa fie disponibil tuturor celor preocupati de situatia lor personala.

 

Observatie importanta:

Cei care dau predictii exacte  despre evolutia sistemului economic si financiar (anul si luna in care “vine criza”, spre exemplu),  au o incredere prea mare in propria capacitatea de predictie sau au o agenda proprie (vor sa influenteze opinia publica). Acest articol nu pretinde a “vedea in viitor” cu exactitate, ci vrea sa evidentieze anumite elemente care, pentru mine, au aprins anumite “beculete de alarma”. Aceste informatii sunt furnizate cu rol educativ, ele trebuie trecute prin filtrul propriu. Ganditi si actionati cu mintea voastra.

Ce s-a intamplat in 2008-2009 in Romania

In 2008, criza financiara americana, determinata de creditarea nesabuita in domeniul imobiliar si de “inventia” unor instrumente financiare deosebit de periculoase (CDO-uri), a dus la o diseminare la nivel mondial. Romania, desi in plin avant al cresterii salarilor si a creditarii (poate datorita acestor factori) a fost lovita puternic. Pretul imobiliarelor a scazut, in timpul crizei,. mai mult de 40% in unele zone geografice.

Situatia in perioada dinainte de criza era caracterizata de:

  • cresterea salariilor
  • cresterea creditarii
  • cresterea preturilor in piata imobiliara
  • diminuarea veniturilor bugetare

Dupa aparitia crizei:

  • preturile pe piata imobiliara au scazut timp de cativa ani de zile
  • a crescut numarul de falimente ale firmelor particulare
  • a scazut numarul de locuri de munca la firmele care au supravietuit
  • salariile s-au diminuat sau, in cel mai bun caz, au inghetat
  • a urmat deflatia (scaderea preturilor din cauza scaderii consumului)
  • intarzierea sau oprirea platilor la ratele la credite a devenit endemica

Noua ani nu sunt multi, daca ai fost angajat sau ai avut o firma, sunt sigur ca iti amintesti “cu drag” de acele vremuri.

Cicluri economice: realitatea in care traim

Romania se afla situata georgafic in zona climei temperate. In aceasta zona exista un ciclu al anotimpurilor: primavara, vara, toamna iarna, un ciclu pe care toata lumea il stie si nu il poate nega.

Economia nationala sau mondiala evolueaza la fel, in cicluri: perioade de crestere economica si perioade de scadere si/sau stagnare economica. Este un ciclu pe care economistii il cunosc si nu il pot nega. Nu trebuie sa fii economist ca sa intelegi acest lucru: trebuie doar sa te uiti la datele economice sau sa constientizezi situatia ta economica in perioadele de avant sau criza economica.

Exista similitudini interesante intre anotimpuri si ciclul economic. Cand e vara, temperaturile cresc. La fel, in perioada de expansiune economica vezi cresteri ale activitatii economice, ale preturilor la produse si servicii. Iarna, temperaturile sunt scazute. La fel, in criza economica, activitatea firmelor se diminueaza, preturile si veniturile scad.

Diferenta intre economie si anotimpuri este ca, in economie, de cele mai multe ori, criza vine imediat dupa avantul economic: e ca si cum, in plin sezon de canicula, te trezesti a doua zi dimineata ca ninge si temperaturile sunt sub zero grade Celsius. O nebunie! Ieri a fost te luptai cu zapuseala, azi ingheti!

Daca te uiti la nivelul activitatii economice (temperatura aerului, in termenii vremii climatice), nu poti sa anticipezi venirea crizei (a iernii). Trebuie sa cauti alte semne, mai subtile, pe care doar economistii le cunosc si le apreciaza, desi majoritatea dintre ei nu reusesc sa se puna de acord asupra lor. De aceea previziunile economice nu sunt exacte, la fel ca si previziunile vremii.

Ce se intampa acum?

In urma cu un an, impreuna cu cel mai mare trainer de finante personale din Romania, Eusebiu Burcas, am lansat un curs despre criza economica si cum sa te protejezi de venirea ei. Motivul a fost simplu: am vazut ca economia nationala si mondiala a intrat “in calduri” si ca, mai devreme sau mai tarziu, va urma caderea. Nu stiam, nici atunci, nici acum, cand va veni criza, puteam doar sa face predictii calculate (“educated guess” cum zic americanii). Pe atunci, in 2016, nu aparusera semne ale crizei, dar am promis participantilor la curs si tuturor cunoscutilor, ca in momentul in care vor aparea primele semne, voi scrie pe blogul milionarulmioritic.com  Asta fac acum, prezentand cateva semne pe care le vad aparute in ultimele luni.

Cresterea salariilor

Cresterea salariilor este un element al cresterii economice. Este un lucru normal, aparut odata cu intensificarea cererii de produse si servicii, pe plan national sau mondial.

Dupa cum vezi, lucrurile sunt intretesute, la fel cum exista miliarde de interconexiuni intre parametrii economici: cresterea salariilor e determinata de cresterea activitatii economice, dar mai multi bani in buzunarele populatiei determina cresterea cererii de produse si servicii. In esenta nu e un semn rau, dar poate fi un semn prevestitor.

In economia romaneasca, exista doua tipuri de salariati: “la stat” si “la privat”. In ultimii doi ani au crescut salariile “la privat”, datorita cresterii activitatii economice si a consumului la nivel european si mondial (la care suntem conectati prin firmele multinationale si prin legaturile firmelor private romanesti cu exteriorul). Este normal, pentru ca a crescut cererea si, de cele mai mutle ori, productivitatea angajatilor.

Ce nu este normal este cresterea generalizata si brusca a salarilor bugetarilor (angajatilor “la stat”) datorita unui populism bine tintit al guvernantilor romani. Aceasta crestere nu s-a datorat cresterii productivitatii sau altor factor concreti (cresterea este mult mai mare decat o simpla corectie de inflatie). Cu alte cuvinte, ai dat mai multi bani unor oameni care fac acelasi lucru. Nu am nimic cu angajatii la stat, ei sunt oameni care muncesc onest. In schimb, acesti angajati trebuie sa inteleaga ca, in lumea reala a economiei, orice crestere de salarii, care nu este justificata de o crestere a productivitatii, produce tensiuni care duc la criza. Sa nu ne intelegem gresit: criza nu va aparea datorita faptului ca guvernul a crescut salariile la bugetari, nejustificat, dar acesta este un factor in multitudinea de factori, care, in final, vor duce la o criza economica.

De ce “e rea” cresterea salariilor?

Cum spuneam, nu e rea in sine (doar cresterea salariilor la bugetari produce tensiuni in ecosistemul economic), dar cresterea salariilor creeaza conditii pentru urmatorul factor, prezent  la criza din 2008, si anume…

Cresterea creditarii

In ultimul an a aparut o crestere alarmanta a creditarii. Mai

ales la nivelul Institutiilor Financiare Nebancare (IFN-uri), creditarea s-a dublat (link). Acest lucru a dus la interventia brutala a BNR, care a impus limite drastice la IFN-uri (link).

Chiar si asa, creditul “fara adeverinta”, similar creditului “fara buletin” dinainte de criza din 2008, a atins dimensiuni gargantuelice. Ce se intampla este dincolo de imaginatie: cum poti sa acorzi un credit de 110.000 de lei fara adeverinta de salariu, adica fara sa stii bonitatea creditatului?! Ce model economic este in spatele acestei politici de creditare?

Ca sa intelegi nebunia creditului fara adeverinta, ai mai jos o imagine cu prima pagina de cautare pe google.com, de la mijlocul lui septembrie 2017, dupa cuvintele cheie “credit fara adeverinta” (am sters numele firmelor…)

Credite "fara adeverinta"

Nu doar creditele la IFN-uri au crescut, ci si la banci, atat de mult incat bancile au inceput sa puna frana la acest tip de creditare, prin restrictionarea lor (link)

De ce “e rea” cresterea creditarii?

Creditarea pune probleme mai ales atunci cand nu exista mecanisme puse pentru a filtra persoanele carora li se dau acest tip de credite, mai bine zis nu se face selectia celor care sunt in stare sa plateasca ratele la credite (asa cum ai vazut mai sus).

Nu doar creditele de consum au crescut, ci si creditele imobilare.  Acestea ajung in 2017 la un maxim istoric de dupa 2008 (link).

Atat de mult au crescut, incat BNR a inceput sa “ia in vizor” creditul “Prima Casa”, pe care il vrea oprit (link). BNR stie ceva: prea multe credite inseamna o crestere nejustificata a pietei imobiliare, care este alt semn prevestitor al crizei…

Bula imobiliara

Ce este o bula imobiliara?

Este o crestere nejustificata a preturilor imobilelor, determinata de usurinta cu care populatia poate lua credite. Populatia poate lua credite mai usor si pe sume mai mari, deoarece salariile au crescut (sunt sigur ca ai inceput sa unesti punctele, pentru a obtine “desenul” mecanismului prin care apare criza economica…).

Viteza cu care au crescut preturile la imobiliare a suprins pe multi, mai ales in ultimul an, in orasele cu intensa activitate economica: Clujul este campion, urmat de Bucuresti si Timisoara (link). Preturile au atins, in anumite sectoare ale pietei imobiliare si anumite zone geografice, maximele din 2008, dinainte de criza. (link). Acest lucru a crescut pretul materialelor de constructii si a ridicat salariile angajatilor, care…ai ghicit, consuma mai mult si iau credite mai mari, la fel ca toti angajatii din economia nationala. Sunt sigur ca vezi cum se contureaza acel ciclu care se intretine pe sine insusi, spre o crestere aberanta (salarii-credite-consum-crestere economica-salarii…).

De ce “e rea” bula imobiliara?

In timpul bulei imobiliare, in afara de cumparatori, (aproape) toata lumea zambeste: producatorul de materiale de constructii, constructorul, angajatii acestuia, investitorul imobiliar, agentul imobiliar. Pana si cumparatorul zambeste cu jumatate de gura, fericit ca si-a luat casa, dar e un zambet care prevesteste furtuna. Daca nu ma crezi, intreaba pe cei care au cumparat imobiliare imediat inainte de criza din 2008…

Dar si zambetele producatorului de materiale de constructii, constructorului, angajatilor acestuia, investitorului imobiliar si a agentului imobiliar se vor transforma in amaraciune. Fiecare dintre ei, daca nu si-au luat masuri de prevedere, au ajuns sa-si extinda activitatea  dincolo de sustenabilitate (constructorul si investitorul) si sa ia credite peste masura (celelalte categorii), ceea ce va duce la faliment, de firma sau personal, odata cu aparitia crizei.

Tensiunea bugetara

Bugetul unei tari este format din venituri si cheltuieli. In ultima perioada de timp, datorita inabilitatii guvernantilor, a aparut o tensiune intre venituri si cheltuieli (link): veniturile la buget au scazut (datorita scaderilor de impozite), iar cheltuielile au explodat (datorita cresterii salariilor bugetarilor si a pensiilor). Tabloul este absolut similar cu cel de dinainte de criza din 2008 (vezi imaginea de mai jos).

Tensiunea Bugetara. Sursa: logec.ro

Tensiunea Bugetara. Sursa: logec.ro

De ce “e rea” tensiunea bugetara?

Bugetarii si pensionarii trebuie platiti. De unde bani, daca nu de la buget? Din imprumuturi. Tara s-a imprumutat major de cand a venit ultima guvernare. Sunt bani pe care trebuie sa-i platim noi toti, prin taxe si impozite mai mari. Pai nu demult s-a pus din nou acciza pe carburanti, nu-i asa? (link)

Un branci de care nu avem nevoie… dar care va veni

Dupa cum vezi pe pielea ta, indicatorii economici de mai sus, in sine, nu duc la criza financiara. Ei sunt doar preambulul crizei: factorii care vor favoriza o viitoare criza economica. Ea va fi initiata de un simplu branci, venit de pe piata mondiala. Aici, la fel, sunt conditii propice pentru o noua criza de proportii. Iata cateva dintre ele:

  • Brexit-ul
  • populismul guvernelor din anumite tari europene, care duce la decizii economice catastrofale
  • tari care nu si-au revenit dupa criza trecuta (Grecia)
  • instabilitatea notorie a liderului “lumii libere”, Donald Trump
  • o posibila criza economica in China, unde de asemenea exista o bula imobiliara de proportii astronomice
  • conflictele armate continue din jurul Europei (nordul Africii, Orientul Apropiat, Ucraina)
  • fluxul continuu de emigranti economici si de razboi spre Europa
  • criza Nord Coreeana

Mai sunt si altele. E posibil ca niciunul din aceste evenimente sa nu fie cauza viitoarei crize, ci o lebada neagra, ca la criza din 2008 (link).

Daca e sa ma refer doar la un posibil razboi in peninsula Coreana, acesta ar produce, cu mare certitudine, o criza mondiala. Coreea de Sud este primul producator mondial de ecrane cu cristale lichide (40% din productie), al doilea producator mondial de semiconductori (17% din productia mondiala) si unul dintre cei mai mari producatori de automobile. Un razboi poate duce la o scadere cu pana la 80% a produsului national brut al tarii. Nici nu trebuie sa spun mai mult, daca vrei detalii citeste un articol (link).

Deci, cand vine criza?

Zilele trecute circula o gluma morbida (un meme) pe Facebook, in care Kim Jon-un te invita sa participi la Al Treilea Razboi Mondial, invitie la care puteai raspunde cu “Partikip”. Cand va avea loc? Nu se preciza.

La fel si cu criza. Personal cred ca in momentul de fata sunt intrunite suficient de multe conditii ca in cazul unei probleme la nivel mondial, Romania sa intre intr-o criza economica si financiara, in care marea majoritate a populatiei sa aiba de suferit. Astept sa vina acel moment si sunt pregatit pentru el.

Acum, dupa ce ai terminat de citit acest articol, te invit sa reflectezi la acest subiect…

Standard
Investitii la bursa

Roboti de tranzactionare la Forex: cati am testat, ce a produs profit

Acest articol continua un altul, in care povestesc cum am ajuns sa investesc in roboti de tranzactionare la Forex. Poti citi articolul precedent,. dand click aici. Ce sunt robotii de tranzactionare? Pana la aparitia computerelor, tranzactionarea pe pietele financiare si alte piete (de marfuri, indeosebi), de facea prin metode manuale. Traderii petreceau ani de studiu […]

Citeste mai mult...
Standard