De ce avem crestere economica si saracie la populatie

Foto: nighthawk7

Vestile bune continua sa curga: avem o crestere economica de invidiat: 3.5% pentru anul 2013!

Stau, ma uit in jur si ma minunez: cunostintele mele care sunt angajati se plang, prietenii mei care au firme se plang, statisticile arata o scadere a consumului la cetateni in 2013.

Unde-i adevarul?

Adevarul se ascunde in spatele unei situatii deosebit de interesante: avem o economie care duduie…la nivel de corporatii. Exporturile Romanesti ajung la cote foarte bune, fiind principalul motor al economiei. Petrom are profit record pentru 2013, de peste 1 miliard de euro, Renault se lauda cu cresteri excelente, pe spatele vanzarilor Daciei Logan. In plus, am avut un an agricolfoarte bun.

Pe cealalta parte, oamenii sunt tot mai saraci. In 2013 consumul de energie electrica in sectorul populatiei a scazut, consumul la nivel de retail a fost in scadere pe multe luni ale anului. Intreaba in stanga si in dreapta si vezi ce spune lumea: a dus-o mai bine in 2013?

Oare de ce ?

Cresterile economice au fost determinate, in mare parte, de export. Majoritatea exporturilor sunt facute de firmele multinationale, care isi repatriaza profiturile. Cu alte cuvinte, profiturile facute de acestea pleaca din Romania. Daca o firma multinationala de talia Renault spune ca a facut profit, deoarece a vandut multe Dacii, atunci din Romania au plecat mult mai multi bani decat profitul declarat. Una din tehnicile folosite este cea a preturilor de transfer.

Economia merge si oamenii sunt saraci pentru ca:

in general firmele au o multime de unelte fiscale de reducere a impozitelor, pe cand angajatii sunt cei care platesc cele mai multe impozite
multinationalele primesc scutiri de impozite, romanul de rand primeste, an de an, ‘cadou’, tot mai multe impozite
multinationalele au experti contabili si experti juridici care muncesc neincetat pentru ca firma sa plateasca impozite mici, pe cand romanul nu stie ce inseamna optimizarea fiscala
firmele care prospera investesc in sisteme care sa le creasca productivitatea, pe cand angajatul roman se gandeste cum sa traga chiulul sau cum sa fure ‘la patron’
firmele mari ‘fac lobby’, dand mita la toate nivelurile statului, pe cand romanii nu sunt in stare sa se organizeze intr-un sindicat
firmele de succes investesc in cercetare, pe cand romanul investeste in berea pe care o bea, in fata televizorului, proaspat cumparat pe credit
o firma care face profit isi face planuri de crestere pe urmatorii cinci ani, pe cand romanul isi face planuri cum sa cheltuie banii pe care nu-i are

Nu are rost sa continui. Atata timp cat suntem o natie de consumatori cu mana intinsa, de angajati care nu stiu sa-si ceara drepturile, de antreprenori care gandesc pe termen scurt si isi baga bete in roate unul altuia, in loc sa gandeasca in termeni de networking, vom avea crestere economica si oameni saraci in tara. Ne meritam soarta.

P.S. si nu am vorbit deloc despre clasa politica din Romania, de contributia ei la saracirea unei natiuni. Nici n-am de gand s-o fac, sunt prea scarbit de subiect.

Finante personale

Romanul nu vrea sa fie bogat

Foto:chidsey

Am observat in ultimul timp o multime de articole sau postari pe facebook, din domeniul dezvoltarii personale, al finantelor personale sau al antreprenoriatului, care indeamna la bogatie sau prezinta retete de bogatie. Nu vreau sa abordez validitatea informatiilor si nici macar sursa lor, ci sa te intreb (dupa ce m-am intrebat pe mine insumi) daca romanul doreste sa fie bogat.

Cum stam cu bogatia?

Trebuie sa plecam de la faptul dovedit statistic, si anume ca o mica parte din populatia lumii este bogata. Daca nu iti place statistica, uita-te in jurul tau si numara cati oameni bogati vezi. Daca nu vezi niciunul, cauta surse de informare (reviste, carti, televiziune, radio), numara cati bogati gasesti si compara cu populatia tarii din care fac parte. Rezultatul e clar, nu?

Intrebarea se pune: daca sunt atat de putini bogati, oare acest lucru se intampla pentru ca majoritatea oamenilor sunt incapabili, intelectual sau din alt punct de vedere, sa devina bogati?

Suntem ceea ce credem ca meritam

Raspunsul este NU. Pur si simplu majoritatea oamenilor NU doresc sa fie bogati. Oamenii vor sa aiba „o viata decenta”, cum spune limba de lemn, desiintelegerea acestui termen este absolut diferit in continut, de la un om la altul.

Mai mult, dorintele noastre, in materie de prosperitate financiara sunt diferite, in functie de perioada economica in care ne afla. In timpul boom-ului economic, adica intre anii 2002-2009, in Romania, lumea isi dorea prosperitate crescuta, adica mai mult decat sa traiasca decent. Se cumparau apartamente si case, „in draci”, cum spune poporul, se faceau concedii in strainatate, se pompau bani in speculatii imobiliare (cine avea ceva bani pusi deoparte cumpara actiuni la bursa, terenuri sau case, pentru a le vinde in profit). Acesta era jocul clasei de mijloc. Chiar si cei care nu se incadrau in aceasta categorie, facand parte din „clasa muncitoare”, isi permiteau sa-si schimbe telefoanele mobile precum ciorapii murdari sau sa mearga „la mare” in concediu si la munte de anul nou.

Ce vrem in timpul crizei

Din 2009 lucrurile s-au schimbat. Pe masura cu trecerea anilor, situatia financiara a majoritatii populatiei s-a degradat, uneori dramatic. Nici bogatii nu au fost lipsiti de atingerea crizei economice si financiare. Cert este ca tot mai multi oameni, mai ales in ultimii doi ani, se zbat intr-o lupta de supravietuire zilnica, o lupta care ii erodeaza din punct de vedere psihic, care ii aduce intr-o stare de tensiune si frustrare continua. Acest fenomen apare la majoritatea paturilor populatiei, fie ca e vorba de supravietuirea finantelor personale la angajati sau supravietuirea unei firme cu valoare de milioane de dolari la patroni. Pot sa-ti spun asta cu siguranta, pentru ca ma invart, datorita activitatii mele profesionale si de afaceri, in (aproape) toate cercurile de oameni, mai putin extremele (persoane care pot fi catalogate ca „homeless” sau cercurile inalte ale puterii economice si politice din Romania). Cu alte cuvinte, am contacte cu oameni care cuprind variate palete, de la pensionarii care au 500 de lei pensie si pot cu greu sa isi permita un minim de tratament dentar, pana la prieteni sau cunostinte care conduc afaceri de milioane de dolari.

Cum spuneam, nu cred ca romanul vrea sa fie bogat (evident, sunt si exceptii). Nu vreau sa dau lectii altora, doar sa spun ca personal m-am concentrat, in ultimii ani, tocmai spre domeniul finantelor in timpul crizei, incepand cu cursul Chrisalys (aparut in 2012) si terminand cu ultima mea carte (Manual de guerilla fiscala, aparuta in 2013). Ambele vorbesc despre criza si despre modalitati prin care sa poti face fata acestor vremuri (fie ca e vorba de surse multiple de venit, fie de a reduce povara fiscala, pentru a ramane cu mai multi bani in buzunar).

Ce ne rezerva viitorul?

In ultimul timp se vorbeste tot mai insistent in media internationala de iesirea din criza. E un asalt informational continuu. Aceste informatii si afirmatii trebuie privite in contextul clar al faptului ca media internationala este aservita grupurilor de interese. Cand vorbesti cu oamenii, acestia spun (aproape) in unanimitate ca nu simt cresterea economica trambitata de presa.

Pe de alta parte, la nivel de abordare teoretica, bazata de date si fapte clare, se observa un numar tot mai mare de specialisti care vorbesc de lipsa de sustenabilitate a sistemului financiar global, de limitele pe care le avem in domeniul resurselor (vezi Peak Oil si alte varfuri de exploatarea de resurse finite), de faptul ca economia nu poate creste la nesfarsit si ne asteapta, inevitabil, o prabusire a prosperitatii lumii dezvoltate si a economiilor emergente, prosperitate pe care am trait-o in ultimii zeci de ani. Cred ca deja simtim acest lucru, prin criza actuala si prin alte semne care se acumuleaza, daca stii sa le vezi.

Ce va dori romanul in viitor? Acest lucru va fi modelat de modul in care va evolua economia si de optica fata de modul de viata pe care il ducem. Chiar si asa, pot pune pariu ca majoritatea romanilor nu vor dori sa fie bogati, ci vor dori sa aiba o viata linistita, chiar daca acest concept se discerne cu greu in mintea incetosata pe care o avem, ca popor.

Finante personale

Datele statistice vorbesc de o crestere economica. Tu o simti?

Cand e vorba de date economice din zona Romaniei, in ultimii doi ani ma bazez pe blogului lui Cristian Orgonas, businessday.ro Cristian este unul dintre analistii economici care aloca timp si energie pentru a prelucra datele oferite de Institutul National de Statistica si de a le oferi intr-o forma digerabila, laolalta cu consideratii personale pe marginea lor.

In ultimle luni, citind blogul sau, am observat o avalansa de date pozitive referitoare la starea economiei romanesti:

o stabilizare a preturilor apartamentelor si a chiriilor, care variaza in anumite paliere (sursa)
o crestere a volumului lucrarilor in constructii (sursa)
o crestere a veniturilor populatiei (sursa)
o crestere a gradului de economisire a populatie (sursa)
a crescut numarul salariatilor (sursa)

Daca privesti din exterior, ai crede ca lucrurile infloresc in Romania, ca a trecut criza, ca asistam la o crestere pe paliere multiple.

Reflectarea datelor la nivelul nostru

Intrebarea mea pentru tine: tu simti asta? Viata ta a devenit mai buna? Castigurile tale au crescut la un nivel la care sa te simti in siguranta?

Inainte de a-mi raspunde, iti voi spune ca privind din punct de vedere al incasarilor la cabinetul de stomatologie personal, unde mai lucrez cu jumatate de norma, inregistrez o stagnare sau poate chiar o mica scadere. Desigur, exista variatii sezoniere si variatii lunare, dar privind per ansamblu, nu pot sa spun ca in domeniul acesta se concretizeaza cresterea vazuta in statisticile listate mai sus.

Care ar fi cauza?

O posibila cauza ar fi faptul ca segmentul de populatie in care se gasesc pacientii mei nu se incadreaza in categoriile care au primit mariri de salarii. O alta cauza ar putea fi faptul ca oamenii continua sa fie stresati de perspectiva crizei, iar din aceasta cauza au marit ritmul in care economisesc „bani albi pentru zile negre”.

Oricum ar fi, nici eu, nici pacientii mei nu simtim aceasta crestere. Atunci, cine o simte? Sectorul de afaceri? Patronii din domeniile care au crestere economica?

Ar fi interesant de stiut..

Ce urmeaza?

Cred ca vor urma luni sau poate chiar ani pana cand vei simti cu adevarat ca „lucrurile merg mai bine”. E nevoie, in primul rand, de o crestere sustenabila, pe parcursul a cel putin 6-12 luni, pentru ca oamenii sa simta ca lucrurile se indreapta spre o situatie mai stabila. Odata cu cresterea economica (deoarece sunt stresati de spectrul crizei), mai trebuie sa treaca timp pana cand oamenii vor trece de la convertirea surplusului in economii, la alocarea surplusului pentru cheltuieli. Cu alte cuvinte, intreg procesul de comutare de la „psihologia caderii economice si a crizei” la „psihologia cresterii si a consumului” este o evolutie graduala. Asa cum lumea nu a constientizat existenta crizei decat dupa ce a pierdut din castiguri si situatia s-a perpetual luni si luni sau chiar s-a agravat, la fel omul de rand nu va „simti” revenirea economic decat dupa o perioada de crestere mai indelungata. Cum spune romanul, „odata ars cu cioba, sufli si in smantana”.

Date statistice? Crestere economica?

Personal, eu nu cred ca asistam la inceputul revenirii economice. Spre deosebire de omul de rand care nu crede decat in ceea ce simte in buzunar, eu nu cred 100% in datele prezente din statistici.

Ce nu vad eu este schimbarea elementelor care au stat la baza crizei, nu vad rezolvarea problemelor datoriilor suverane (a tarilor), care au fost doar cosmetizate din condeiul contabililor „la nivel inalt”, prin acordarea de credite de la bancile centrale si de la organisme internationale, nu vad modificari de politica fiscala si economica la nivel local, romanesc, unde se vorbeste de cresterea impozitelor in loc de scaderea acestora.

Nu neg stabilizarea. Ea pare sa se faca simtita. In schimb, scenariul stabilizarii dinainte de cadere este inca valabil si are gradul sau de probabilitate. Cred, mai degraba, intr-o transferare a situatiei economice in zona baltirii. Daca nu vom face schimbari la nivel de structura, de fiscalitate, bazandu-ne doar pe o ipotetica revenire economica europeana sau la nivel mondial, vom asista la o situatie stagnanta, in zona economico-financiara din Romania. Asa cum apa care stagneaza in balti ajunge sa miroase pestilential, vom simti si noi mirosul economiei de balta, indusa de structurile anchilozate, la nivel national si reginal european.

Exista solutii?

Lasand la o parte o (eventuala) falsa modestie, trebuie sa recunosc ca sursele mele de venit, active si mai ales pasive, altele decat cele provenite din activitatea mea din domeniul stomatologiei, au inregistrat in ultimii ani o crestere continua. Acest lucru nu s-a realizat peste noapte. Rezultatele de azi sunt fructele muncii intense pe care o duc, cu pasiune, incepand din 2007, de cand am lansat milionarulmioritic.com

Daca acelasi lucru s-a intamplat cu tine, este foarte bine. Daca, din contra, castigurile tale ca salariat au fost tot mai mici, exoista o explicatie. Atata timp cat esti legat de o slujba si astepti decizia patronului (fie ca e vorba de un „privat” sau de stat) de a-ti mari salariul si in acest fel standardul de viata, vei fi asemeni unei trestii care se indoaie la cea mai mica adiere.

Singura solutie pentur a avea o crestere a veniturilor este sa-ti iei, cu se spune” viata in maini”, si cand spun asta ma gandesc la viata ta financiara. Eliminarea dependentei de un patron este primul pas. Pentru aceasta, trebuie sa activezi, la inceput, pe doua planuri: slujba ta si deschiderea de noi surse de venit. Ulterior, cand sursele de venit (altele de cat cele provenite dintr-un salariu la patron) vor creste suficient, vei putea sa renunti la slujba.

Numai in acest fel poti sa devii suficient de adaptabil pentru a rezista crizei economice si financiare, actuale sau a uneia viitoare, numai asa vei putea sa beneficiezi la maximum de oportunitatile care apar peste tot, chiar si in timp de criza.

Aceasta a fost solutia mea: surse multiple de venit, pe care incerc sa le transform in surse de venit pasiv. Daca a functionat in cazul meu, ar trebui sa functioneze pentur oricine care este dispus sa faca efortul necesar, de imaginatie si de munca.

In loc de final

Daca inca nu simti „revenirea economica”, probabil va mai trece timp pana o vei simti. Daca depinzi de un salariu, probabil va mai trece timp pana cand vei fi multumit de marimea venitului tau. In ambele cazuri, prosperitatea ta (sau mai bine zis lipsa de prosperitate) este rezultatul direct al modului in care faci banii si al efortului pe care esti dispus sa-l faci, pentru a te adapta la schimbarea continua care are loc in mediul economic si financiar.

Aboneaza-te

- vei primi informatii exclusive si carti gratuite care te ajuta sa faci bani