Finante personale

Invitatie la barter

, , Lasa un comentariu

In acest articol va prezint o invitatie la un eveniment mai putin obisnuit: o intalnire a grupului Barter-Timisoara, care promoveaza barterul ca alternativa a sistemului financiar actual.

Grupul se va intalni Vineri, 2 decembrie, ora 17.00 in piata Unirii din Timisoara. Detalii despre eveniment aici.

Grupul de barter din Timisoara face parte dintr-un grup mai mare, Barter-Romania (click aici). Intr-un articol viitor o sa abordez subiectul barterului in vreme de criza economica.

Standard
Finante personale

Dincolo de sistemul monetar: trocul si barterul

, , , , 8 comentarii

Cuprinsul seriei Alternative la bani

  1. Alternative la bani- Introducere

Barterul este, fara indoiala, cea mai veche forma de activitate care poate fi incadrata sub termenul generic de „economie”. Desigur, in zorii istoriei, nu puteai vorbi de barter, ci mai mult de troc: schimbul de produse sau „servicii” intre membrii unei comunitati sau intre comunitati.

De aceea e bine sa definim termenii.

Definitii

TROC, trocuri, s.n. Schimb în natura, constituind forma cea mai simpla a comertului. – Din fr. troc.
(sursa)

bárter s.n. Acord, în practica comerciala, prin care partile convin sa schimbe între ele marfuri de valori egale. (< engl. barter).

(sursa)

Iar in sistemul comercial international:

BARTER(com.) – este o forma de compensare a valorilor prin marfurile exportate si importate de un grup restrans de parteneri din doua tari diferite, cu scopul de a evita plata lor in valuta. In aceste cazuri, schimbul de marfuri are loc simultan sau la intervale mici de timp, in baza unui singur contract ce contine clauze referitoare si la exportul si la importul marfurilor. Acestea nu se factureaza in devize convertibile, si deci, nu are loc un transfer valutar. Spre deosebire de cliring, care se incheie prin acorduri guvernamentale, operatiunile de barter au la baza conventii incheiate cu firme comerciale participante.

(sursa)

Indiferent daca se realizeaza intre  doua sau mai multe persoane (troc) sau firme (barter), acest proces de schimb reciproc de produse sau servicii se face in lipsa banilor.

Trocul si barterul in istorie si cultura

Schimbul de bunuri si servicii a aparut foarte devreme in istorie.

In interiorul comunitatilor primitive, aproape ca nu se poate vorbi de troc. Comunitatile asigurau, prin munca in comun, impartirea resurselor la toti membri. In schimb, existau schimburi intre membri, care se pot asimila la nivelul schimbului de daruri. Eu iti dau o masura de mere iar tu imi dai mie o ulcica de lapte de capra.

Acest sistem de schimb se bazeaza pe tendinta naturala  a omului, de a reintoarce un dar. Tendinta a fost  subliniata si prin practici culturale, reguli scrise sau necrise in comunitate, fie ca ele erau de ordin religios sau moral. Aproape fiecare civilizatie primitiva are asemenea reguli, ele perpetuindu-se pana in zilele noastre in anumite comunitati religioase (de exemplu obiceiul construirii unui hambar,  in comunitatile Amish sau Menonite din America de Nord).

Plecand de la acest tip de obicei, intracomunitar, s-a dezvoltat un obicei similar, intercomunitar. Se vorbeste chiar de economia darului, care studiaza acest gen de comportament economic.

Trecand peste aceste aspecte, intervine urmatoarea faza a schimbului, trocul. Odata cu distrugerea comunitatilor primitive, in istorie a aparut trocul, mai ales intre indivizi. Acest mod de schimb s-a realizat preponderent inainte de aparitia banilor, dar a supravietuit odata cu introducerea monedei.

Chiar si in timpurile moderne, atat in interiorul statelor cat mai ales la nivel international, exista schimburi in barter, in care bunurile isi schimba „stapanul” fara prezenta banilor. Conform statisticilor International Reciprocal Trade Association, in 2008 peste 400.000 de firme au tranzactionat in barte bunuri de peste 10 miliarde de dolari (sursa)

De ce troc?

Lasand la o parte activitatile de barter intre firme, observam ca trocul se mentine si in zilele noastre. Cauza este foarte simpla: existenta a doua elemente…

  • abundenta unei resurse (bun sau serviciu)
  • necesitatea (unui bun sau a unui serviciu)

In plus, cum spuneam anterior, se bazeaza pe un reflex psihologic uman: daca primim ceva in dar, ne simtim „obligati” sa dam inapoi ceva persoanei de la care am primit darul. Aceasta tendinta este atat de puternica incat ea este folosita ca tehnica de marketing (vezi obiceiul „mostrelor gratuite”)

In plus, in timpuri de criza economica, din cauza lipsei banilor, trocul si barterul realizeaza intensificari marcante, devenind o buna metoda de a-ti procura cele necesare traiului.

Trocul si darul in zile noastre

Chiar si in epoca moderna, trocul este mult mai intalnit decat ai crede. Pentru ca se manifesta sub forma unor comportamente acceptabile social, nici nu te-ai gandi ca e vorba de troc.

De exemplu, daca ai un prieten bine „conectat” la sistemul administrativ local, pentru ca lucreaza „la primarie”, vei avea tendinta de a-i face daruri sau mici servicii, in eventualitatea ca vei avea nevoie de un ajutor. Din punct de vedere cultural si social nu e acceptabil sa-i dai bani pentru asemenea favoruri, dar va accepta cu placere orice atentie din partea ta. Acest gen de comportament se poate incadra in categoria „economiei darurilor”.

In timpul in care economia functioneaza si lumea are resurse financiare, trocul este putin intalnit. In schimb, mai ales in zilele noastre, de cand cu criza economica, devine foarte prezent. Termenul de „blocaj financiar” este la moda, fiind o realitate. Ca atare, mai ales intre detinatorii de mici afaceri sau intre micii meseriasi, se dezvolta in mod natural un gen de troc. Nu se poate numi barter, pentru ca nu este implicata afacerea lor per se, ci doar abilitatea afacerii de a produce ceva. De exemplu, un medic poate face un consult de specialitate, iar mecanicul auto, la schimb,  ii poate face o revizie la masina. Acest gen de schimb este mult mai intalnit decat ai crede.

Trocul „ecologic”

Mai nou, odata cu aparitia curentului ecologic, tot mai multi oameni, mai ales din patura tanara, imbratiseaza trocul din ratiuni ecologice. Orice obiect care ajunge la groapa de gunoi constituie un poluant. In economia consumista de  azi, fiecare dintre noi avem o multime de lucruri de care „ne-am plictisit” sau care pur si simplu nu sunt atat de folosite pe cat am crezut ca vor fi. Aceste bunuri, perfect functionale, decat sa fie stocate in casa sau aruncate la gunoi, pot fi schimbate prin activitati de troc.

Comunitati virtuale de troc

Odata cu aparitia internetului, ca mediu de comunicare, s-au cristalizat comunitati virtuale destinate exclusiv schimbului sub forma de troc. Am vorbit detaliat despre acest subiect in acest articol.

Avantajele financiare ale trocului

La nivel interpersonal, trocul  poate avea avantaje deosebite:

  • nu necesita existenta banilor, pentru a procura produse sau servicii de care ai nevoie (foarte important mai ales in timpuri de criza economica)
  • poti fructifica produse in exces sau de care nu mai ai nevoie
  • poti sa-ti valorifici talente pe care le ai, prestand servicii in domeniile in care ai cunostinte si aptitudini
  • spre deosebire de procesul de vanzare-cumparare, trocul devolta mult mai usor relatiile interpersonale
  • trocul nu presupune plata taxelor, care apare in orice schimb in care sunt folositi banii

Dezavantaje

  • persoanele pe care le cunosti sau retelele de troc din care faci parte ar putea sa nu posede bunul sau serviciul de care ai nevoie, in acel moment, si va trebui sa astepti pana acesta apare
  • s-ar putea sa existem mai multe persoane care ofera un produs sau un serviciu similar cu tine, in acelasi timp
  • dificultate in aproximarea valorii produselor sau serviciilor

Trocul si barterul, insasi prin faptul ca supravietuiesc in zilele noastre, arata ca pot functiona eficient in afara sistemului monetar, iar in cazul unei crize financiare, pot completa nevoile personale chiar si in lipsa banilor. Este bine sa iei in seama aceste calitati si sa folosesti trocul de cate ori avantajele acestuia surclaseaza dezavantajele.

Standard
Finante personale

Alternative la bani- Introducere

, , , , 4 comentarii

Cuprinsul seriei Alternative la bani

  1. Alternative la bani- Introducere

Sistemul monetar actual patrunde in realitatea noastra de indata ce deschidem ochii spre lume. Luam banii ca un dat, ca un rau necesar, fara de care nu ne putem cumpara supravietuirea. De fapt, realitatea pe care o percepem este una falsa, pentru ca supravietuirea noastra depinde doar de noi si de deciziile pe care le luam.

Daca vrem sa traim sub „constelatia banilor”, va trebui sa platim un tribut. Pentru unii nu conteaza, pentru altii pare prea mult, pentru o minoritate care prinde forta constituie un atentat la propria independenta. Ca urmare, aceasta minoritate cauta solutii. Ele se afla in jurul nostru, au existat in istorie si continua sa apara in zilele noastre, ca o reactie fireasca la un sistem departe de a fi perfect si, uneori, ca reactie la un sistem ce este perceput a fi  injust.

Alternativele la bani nu sunt putine si, cum arata experienta altora, viabile si functionale, in functie de determinarea pe care o are initiatorul sistemului.  Ele sunt:

Moneda alternativa locala

Este o moneda emisa de o autoritate locala sau pur si simplu de un grup de initiativa. Ea este in circulatie pe o zona geografica limitata, fiind folosita doar de locuitorii zonei. De obicei e convertibila fata de moneda tarii. De cele mai multe ori devine mai populara ca „banii oficiali”

Moneda alternativa complementara

Este o moneda care functioneaza in paralel cu moneda nationala, de multe ori nefiind restrictionata la o anumita regiune. Exista variante de moneda alternativa complementara cu circulatie internationala.

Moneda bazata pe timp

Este o moneda alternativa care are ca unitate de masura ora de munca.

Barterul

Prin barter se intelege liberul schimb al marfurilor sau serviciilor. Poate avea o forma libera, neorganizata sau o forma structurata, care se bazeaza pe existenta unei comunitati liber consimtite.

LETS

Local Exchange Trading System este un gen de bursa locala unde se realizeaza schimbul de marfuri si servicii. Este un sistem organizat de barter, unde o autoritate centralizata tine evidenta valorii serviciilor si produselor si a schimburilor intre membrii organizatiei.

Vouchere

Sunt hartii doveditoare prin care purtatorul poate beneficia de bunuri sau servicii cu o anumita valoare monetara. Cel mai simplu si cunoscut exemplu sunt bonurile de masa.

In articolele viitoare voi examina mai de-aproape fiecare din aceste sisteme.

Standard