• Titlu: Prada gigantilor
• Titlu original: Grunch of Giants
• Autor: R. Buckminster Fuller
• Limba: engleza
• Disponibila gratuit: Buckminster Fuller Institute

• Gen: finante, filosofie, istorie…
• Se adreseaza: publicului larg

Recomandare

Detalii despre sistemul de notare al cartilor aici.

La sugestia Liei, am pornit sa citesc de pe internet Grunch of Giants, una din sursele care l-au inspirat pe Robert Kiyosaki sa scrie ultima sa carte, Conspiratia bogatilor. Lia mi-a spus intr-un mod ciudat: „abia astept s-o recenzezi!”.

Stiam destul de multe despre R. Buckminster Fuller, o personalitate cu aspect renascentist, care a trait mare parte din viata in secolul XX. Este cunoscut ca un om de stiinta si filosof cu realizari notabile in domeniul arhitecturii (domul geodezic) , ca inventator, futurolog, vizionar, scriitor.

Nu citisem nimic de el desi auzisem de Critical Path (Calea critica), considerata lucrarea care l-am propulsat in atentia publicului. Aveam sa fiu lovit in plin de prima mea lectura din Bucky (diminutivul sub care era cunoscut in lumea academica).

Desi Fuller dorea sa fie un popularizator care scrie pentru mase, lectura sa nu este nici pe departe usoara. De fapt, stilul sau baleiaza prin foarte multe registre, de la abordarea stiintifica ultra-specializata, la discursul filosofic, la lectura din perspectiva istorica, la economie… si inapoi. E nevoie sa-ti adaptezi modul de receptare intre stilurile autoriale.

Mai mult, autorul trece cu rapiditate de la filofosie la economie si futurologie, cu usurinta culturii  academice (pe care fara indoiala o avea) si obsesia omului care doreste sa le spuna pe toate, deodata.  Ai parte in carte de analize istorice, socio-economice si politice dar si de abordari legate de futurologie si viitorul omenirii pe aceasta planeta. Ca atare iti este foarte greu sa cataloghezi lucrarea in sine si, cu atat mai mult demersul autorului. Ceva ma face sa cred ca acesta este un stil aparte, ‘stilul Bucky’, pe care esti nevoit sa-l digeri indiferent daca iti place sau nu.

Desigur, din acest amalgam poti extrage, daca esti interesat, aspectul strict economic. Vei recunoaste punctele de reper la care s-a referit Kiyosaki in cartea sa (renuntarea la standardul aurului in timpul lui Nixon, de exemplu) si vei descoperi altele (cum ar fi referirile frecvente la perioada crizei economice din anii ’30, tinind cont de faptul ca aceasta carte a fost scrisa in plin avint al inflatiei in SUA, la inceputul anilor ’80).

Fuller identifica gigantii din cartea sa cu sistemul corporatist american, bazat in mare parte, in acei ani de sfirsit ai razboiului rece, pe industria producatoare de armament, zona din care veneau majoritatea profiturilor financiare, construite pe bugetul american (platit din impozitarea cetateanul de rind).  Se aminteste si de sistemul financiar-bancar, desi nu se insista atit cit ar merita (este citate inclusiv FED, care este denumit the private-enterprise-controlled and deceivingly misnamed „Federal” Reserve Bank–  in traducere ” ‘Federal’ Reserve Bank, denumita inselator a fi „federala’, deoarece este o intreprindere sub control privat”) .

Din punct de vedere strict informativ, pe segmentul financiar sau cel legat de corporatii, cartea poate fi completata cu alte surse . Tinind cont de aceasta ocazie voi recenza un documentar foarte bun, The Corporation (2003) intr-un articol viitor.

La final pot spune ca lectura a fost una de introducere in opera lui Fuller. Chiar daca nu e usoara, este o lectura obligatorie. Voi continua cu  Operating Manual for Spaceship Earth (Manualul de operare al planetei Pamant) si apoi cu Critical Path.