Imagine: hisks

Indiferent daca esti parinte sau adolescent, acest articol este PENTRU TINE.

Viitorul financiar al tinerilor

Un parinte incearca, asa cum stie el mai bine, sa ajute pornirea in viata a copilului sau. Acest principiu s-a mentinut de-a lungul istoriei, chiar daca metodele prin care s-a realizat au fost diferite (cel putin la prima vedere).

Acum o suta sau doua sute de ani, parintele ii oferea copilului posibilitatea de a lucra alaturi de el, in ferma sa sau in atelierul familiei sau il trimitea sa invete o meserie in alta parte, intr-un domeniu in care  considera ca va face bani mai multi. Astazi lucrurile stau aproape la fel, iar acest obicei, perpetuat din secolele trecute, s-a aratat tot mai deficitar, in conditiile realitatii pe care o traim. Daca privesti cu atentie la tinerii de azi, vei vedea foarte des oameni care:

• fac munci prost platite
• fac munci bine platite dar se simt mizerabil la serviciu, ceea ce, in final, poate duce la esec in cariera
• indiferent daca au venituri mari sau mici, nu se descurca cu banii

Reflexul multora dintre cititori ar fi sa dea vina pe criza actuala. Sigur, criza poate fi un motiv pentru punctul trei din lista, dar in niciun caz nu poate participa la primele doua esecuri.

Daca vei cauta cu atentie cauzele acestor esecuri, in profunzime, vei descoperi invariabil ca acestea se afla in educatia primita in familie si in modul in care parintii ghideaza viitorul copiilor lor.

Iata care sunt aceste cauze:

Nu se pune accentul pe invatatura

Indiferent daca ne place sau nu, educatia este singura modalitate in care putem sa invatam ceva. Valoarea noastra ca individ in societate este data de ceea ce stim sa facem si de nevoia acestor aptitudini pentru ceilalti membri ai societatii.

Cea mai simpla metoda de a invata este de a urma sistemul clasic de invatamant. Cu cat vei ajunge la un palier mai inalt de educatie, in cadrul acestui sistem (facultate, master, supra-specializare etc.) cu atat ai sanse mai mari de a gasi o slujba mai bine platita.

Ma refer aici la principiu general, fara a intra in detalii cum sunt valoarea unei diplome universitare in ziua azi. Pur si simplu, statistic, daca ai facut o facultate sau cursuri de specializare ai sanse mai mari de a putea sa te angajezi pe un salariu mai consistent. Punct.

Sigur, in principiu fiecare parinte doreste pentru copilul lui o educatie cat mai inalta, dar in multe cazuri de la dorinta la realizare este un pas prea mare. Cu totii, indiferent daca suntem parinti sau chiar daca nu suntem, stim cat de greu este sa motivezi un tanar sa invete. Acest lucru este determinat de esecul sistemului de invatamant actual, care are o forma neatractiva, cauzata de functia sa: aceea de a produce adulti educati in domenii necesare pentru societate, „pe banda rulanta”. Iarasi nu intru in detalii si polemica in privinta acestui subiect, desi este unul foarte generos.

Cum spuneam, este o „meserie” grea sa convingi copilul sa mearga la scoala si sa invete bine. Exceptiile sunt rare si intaresc regula. De aceea, multi parinti „obosesc” in aceasta indeletnicire si ajung sa nu le mai pese daca adolescentul lor va termina o forma de invatamant superior. De multe ori e vorba de parinti care la randul lor nu au terminat o facultate si/sau sunt prea ocupati cu slujba si cu grijile vietii pentru a duce la bun sfarsit munca de lamurire necesara pentru ca tanarul sa termine o facultate.

In final, adultii tineri care nu au o pregatire superioara sau o (auto)educatie performanta intr-un domeniu sau altul vor sfarsi ca angajati in slujbe prost platite.

Parintii nu ajuta tanarul sa-si descopere si sa-si dezvolte vocatia

Din instinct, parintii doresc ce este mai bun pentru copiii lor. Privind la realitatea societatii de azi, in care toate cele necesare traiului se obtin cu bani (cel putin pentru majoritatea covarsitoare a oamenilor), parintele considera ca e necesar sa-si indrume copilul spre facultatile care ii vor asigura o diploma intr-un domeniu in care, odata angajat, va avea posibilitatea de a castiga un salariu consistent. Fie ca e vorba de medicina, avocatura sau IT, copii sunt impinsi de parinti spre aceste domenii, ca o turma de dobitoace, fara a lua in considerare, nici macar pentru un minut, daca talentul nativ si vocatia copilului lor este in concordanta cu domeniul spre care este dirijat.

Drept urmare a crescut:

• numarul tinerilor care abandoneaza facultatea
• numarul tinerilor care nu profeseaza in domeniul in care au terminat facultatea
• numarul persoanelor care se angajeaza in domeniul in care au terminat o facultate dar se simt mizerabil la locul de munca si nu performeaza in niciun fel

Sunt sigur ca stii cel putin cateva asemenea exemple intre cunostintele si prietenii tai. Cred ca cel mai mare procent il are grupul al treilea. Probabil majoritatea se afla in grupul celor care au un loc de munca intr-un domeniu de care nu sunt atrasi si care, de cele mai multe ori, nici nu se plang de aceasta, fie pentru ca slujba respectiva le asigura supravietuirea deci nu pot renunta la ea, fie pentru ca nu isi dau seama de ce sunt nefericiti.

In toate aceste cazuri parintele este raspunzator, pentru ca a indrumat copilul pe un criteriu artificial (venitul in acel domeniu), de cele mai multe ori in totala distonanta cu calitatile native si cu preferintele copilului. Ca urmare apar ani pierduti, sentimente de neintegrare si esec, care fie se continua pana cand persoana respectiva se reorienteaza spre un domeniul care i se potriveste, fie se perpetueaza toata viata.

Parintele are datoria de a ajuta copilul sau sa-si descopere vocatia, acel domeniu pentru care tanarul „este facut”. Fiecare dintre noi avem cel putin un set de talente care se potrivesc cu o anumita meserie. De cele mai multe ori suntem atrasi ca un magnet de acel domeniu, fara sa stim de ce. Acest lucru este realizat de un ghid interior, de o busola care ne arata o directie, pentru ca subconstientul realizeaza ca talentele individuale se pot dezvolta cel mai bine in acea directie.

Ca parinti trebuie sa descoperim si sa ascultam de acea busola interioara care se afla in interiorul copilului nostru. Dupa ce descoperim directia, trebuie sa ajutam activ indrumarea copilului in dezvoltarea talentelor sale.

Mai mult, trebuie sa gasim modalitatile prin care talentul copilului sa fie monetizat la maxim, adica sa-l ajutam sa gaseasca cele mai bune solutii pentru a scoate bani din pasiunea lui. Acest lucru este, de departe, cel mai dificil, pentru ca educatia noastra, izvorata din sistemul traditional, nu ne invata cum sa gasim cele mai bune metode de monetizare. Cum spuneam, rolul sistemului de invatamant de stat este de a produce roboti care sa functioneze in domenii inguste (ingineri, doctori, avocati), nu sa ofere o educatie holistica, bazata pe dezvoltarea personala.

Nu se face educatie financiara in familie

Am scris o multime de articole pe acest subiect. Cum am amintit de nenumarate ori, parintii nu sunt in stare sa ofere educatie financiara in familie pentru ca, la randul lor, nu au fost educati financiar, iar ca rezultat isi conduc finantele personale reactiv, „dupa ureche”.

In lipsa unei educatii financiare, indiferent cat de multi castigi, poti sa fii intr-o stare perpetua de insuficienta financiara: nu iti ajung banii de la o zi la alta. Ca atare, acest mod de viata se transmite automat copiilor, care preiau prin copiere obieceiurile dezastruoase ale parintilor:

• cheltuielile fara un plan anterior, bazat pe venituri
• cheltuielile realizate din motive emotionale (pentru ca sunt suparata, pentru ca si vecinul si-a luat un… etc.)
• cumparaturile pe credit, luand credite la maxim
• lipsa unei urmariri a veniturilor si cheltuielilor
• lipsa unui plan financiar pe termen mediu si lung
• lipsa economisirii

Starea de haos financiar este transmisa copiilor, care vor face instinctiv ce au vazut ca fac parintii lor. Mai mult, parintii nu constientizeaza lipsa lor de educatie si ca urmare nu acorda copiilor sansa sa fie educati financiar de altcineva si nu ii indruma activ spre o auto-educatie financiara.

Trecand dincolo de finantele personale, parintii vor transmite instinctiv modul lor de a face bani catre copii. Daca acest lucru este bun in cazurile fericite (liber profesionisti, patroni sau investitori), cand e vorba de angajati, indrumarea copiilor pentru a fi angajati este, din start, o ingradire a metodelor de a face bani, prin limitarea la metoda cea mai dezavantajoasa, din punctul de vedere al eficientei si a normelor de impozitare. Copilului i se pun ochelari de cal, fiind obligat sa „aleaga” doar domeniul pe care il cunosc parintii lui. Aceasta este a doua mare greseala, alaturi de lipsa educatie financiare.

Chiar daca in final copilul va alege sa devina angajat, este important ca sa i se prezinte si celelalte modalitati de a face bani (ca liber profesionist, patron sau investitor) iar in cazul in care copilul/adolescentul arata inclinatii sau talente care sunt vitale in celelalte modalitati de a face bani, sa fie indrumat spre acele domenii.

Copiii primesc prea multi bani

Aceasta greseala produce un efect foarte interesant: auto-suficienta, senzatia ca sunt important si merit sa primesc tot ce am nevoie sau tot ce-mi doresc. In acest fel personalitatea copilului si apoi a adultului este condusa spre o stare de confort care nu are nimic de-a face cu realitatea inconjuratoare, realitate in care va fi confruntat cu LUPTA pentru existenta.

In final, la momentul patrunderii in viata de adult, tanarul va fi un handicapat emotional si financiar. Lovindu-se de socul realitatii, in care trebuie sa te zbati pentru a castiga bani, in care exista concurenta care, de multe ori, vrea sa te „dezfiinteze” din punct de vedere profesional si sa-ti ia „piata”, tanarul va suferi un soc profund,  deoarece modelul realitatii pe care o cunoaste el, in care primeste tot ce are nevoie de la parinti, este in totala contradictie cu modelul realitatii inconjuratoare.  El va avea doua posibilitati: ori isi ajusteaza modelul interior in concordanta cu modelul lumii in care traieste (cu pretul unor eforturi mari si a unei perioade lungi de adaptare), ori va deveni un parazit al parintilor sai si  un ratat financiar.

Nu se stimuleaza adolescentul sa-si castige proprii bani

Parintii evita sa vorbeasca cu tanarul adolescent despre subiectul „cum se fac bani in adolescenta”. Mai mult, sunt unii parinti care resping aceasta posibilitate, ca adolescentul sa-si castige banii cu propriile eforturi, agitand ca un steag o zicala care pare sa protejeze tanarul: „Las’ ca ai toata viata sa faci bani!”. De obicei este vorba de aceiasi parinti care nu sunt in stare sa ofere o educatie financiara copilului lor.

Prin faptul ca ii protejeaza de lumea banilor, pe care o considera dificila si frustranta (trebuie sa mergi la serviciu 8 ore pe zi, doar ca sa supravietuiesti!), parintii cred ca le fac un serviciu copiilor lor, pentru ca le prelungesc copilaria. In fapt, ei nu fac decat sa perpetueze o stare a copilariei la o varsta la care adolescentul isi doreste o independenta mai mare fata de parinti si realizeaza ca poate obtine aceasta independenta cu ajutorul banilor. Aici sta motivatia, probabil, a cel putin o parte din gestul parintelui care respinge ideea ca adolescentul sau sa faca banii proprii: prin faptul ca adolescentul depinde financiar de el, parintele isi creeaza iluzia ca poate prelungi acea stare a relatiei parinte-copil, care ii da senzatia de „lucru cunoscut si rezolvat”. Parintele va amana momentul in care tanarul va trebui sa-si castige existenta si ca atare, va fi necesar ca parintele sa-si asume un  rol nou  in viata copilului sau.

In loc sa respinga, parintii ar trebui sa incurajeze tendinta copilului de a castiga bani in adolesenta si sa il sprijine.  Sprijinul poate incepe de la gasirea si cultivarea vocatiei (vezi mai sus) pana la asigurarea unui suport activ pentru ca tanarul sa desfasoare activitatile de castig financiar in conditii de siguranta, fizica si legala.

Pentru multi tineri si parintii lor acest domeniu este absolut necunoscut. De aceea am scris cartea „Cum sa faci bani in adolescenta” in care am dat detalii extensive despre modul in care tinerii pot sa castige bani, in acord cu posibilitatile rezervate de varsta si de abilitatile lor. Cartea va apare la inceputul lunii Decembrie 2012, in format electronic.

Lupta tanarului- piedici percepute

Am amintit de cele cinci feluri in care parintii saboteaza viitorul financiar al copiilor lor. Dincolo de ele sunt cel putin 7 piedici care il opresc pe tanarul adolescent sa faca bani in adolescenta. Voi vorbi detaliat despre aceste piedici intr-un webinar gratuit, care va avea loc la inceputul lunii decembrie.

Acest webinar este dedicat atat adolescentilor care doresc sa faca bani cat si parintilor care vor sa sprijine copilul lor si sa-i mareasca sansa de a avea succes financiar in viata.

Daca vrei sa participi la acest webinar, completeaza formularul de mai jos si iti voi trimite detaliile cu privire la webinar (ziua, ora si linkul de acces la webinar).

La final, te rog sa lasi un comentariu la acest articol, spunandu-mi:

-ce te opreste sa faci bani, ca adolescent

-cum vrei sa sprijini copilul tau pentru a-i mari sansele de a avea o viata financiara de succes

Te invit sa folosesti butoanele de la inceputul si sfarsitul articolului, pentru a-l promova cu ajutorul unui Tweet sau printr-un Share pe Facebook. Iti multumesc.