Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

In tarile cu traditie neintrerupta intr-ale capitalismului, investitiile sunt ceva obisnuit. Ele sunt determinate de legile in vigoare, care cer  investirea  banilor de pensii in actiuni ale firmelor (vezi planul de pensii 401(k) de la americani) sau pur si simplu de dorinta cetateanului de rand de a pune banii sai la lucru.

In Romania, spre deosebire de SUA, avem doua situatii diferite:

• un hiatus de 50 de ani in care comunismul ne-a modificat mentalitatea si modul in care privim investitiile
• o inclinatie „cu culoare locala”, de tip balcanic, spre a „da un tun” prin care sa faci o groaza de bani sau, poate, sa te imbogatesti

Definitii

Ca sa se inteleaga de catre toata lumea despre ce vorbesc, voi da cateva definitii:

Fondul de investitii este organism de plasament care are ca obiectiv mobilizare resurselor banesti a unui numar mare de investitori si plasarea lor in conditii avantajoase si profitabile.

Pentru investitorul de rand, cel mai popular este fondul de investitii deschis sau fondul mutual. El este definit a fi un fond de investitii constituit prin contract de societate civila, cuprinzand atat totalitatea contributiilor banesti ale investitorilor, printr-o oferta publica continua de titluri de participare, cat si activele achizitionate prin investirea unor astfel de resurse. Un fond mutual isi rascumpara titlurile de la membrii sai, la solicitarea acestora.

In traducere, cetateanul  obisnuit vine la brokerul sau, cumpara titlurile acestuia, de cati bani are, asteapta un timp cu speranta ca titlurile sa creasca in valoare, dupa care vinde titlurile de investitie catre fondul de investitii, pentru  a incasa suma investita plus profitul. Evident, plateste impozit pe profit.

Tzapa groasa romaneasca

In acest context (explicat prin cele doua conditii, prezente anterior in articol), imediat dupa Revolutie,  piata romaneasca a fondurilor de investitie a inregistrat doua prabusiri de fonduri de investitii: FMOA si FNI.

Fondul mutual al oamenilor de afaceri administrat de SAFI a fost constituit in 1993 si pana in 2006, valoarea unui certificat a crescut de 16 ori. Aceasta crestere nemaipomenita era doar una „pe hartie”, prin manevre artificiale de umflare a pretului. Ulterior, cand aceste manevre au fost interzise, pretul certificatelor s-a prabusit.

Fondul National de Investitii, administrat de  Sorin Ovidiu Vantu a fost cel mai de succes fond mutual de dupa 1989. In zilele de glorie, un certificat la acest fond valora de aproape o suta de ori mai mult in lei si de 12 ori mai mult in dolari (datorita faptului ca leul s-a devalorizat dcu 700% fata de dolar).

Aceste cresteri elucubrante au fost obtinute  prin  metode care tin tot de fraude fiscale. Pentru mai multe detalii puteti citi acest articol.

Cert este ca, in timp, „baietzii shmekeri” au tot retras bani din acest fond pana cand l-au falimentat, lasand cu buzele umflate 300.000 de investitori. Banii „s-au evaporat” iar Sorin Ovidiu Vantu a scapat prin diferite tertipuri avocatesti.

Astazi

Evident, ani buni dupa cadere FNI, fondurile de investitii au fost ocolite de romani. Dar in ultimii ani s-a inregistrat o crestere marcanta a numarului investitorilor, dupa cum vedeti dintr-un grafic realizat de Cristian Orgonas, pe http://businessday.ro

Cresterea a inceput in 2009, fulminant, s-a mentinut in 2010 si a continuat in acest an, dupa cum se vede, iar anul nu e decat in luna aprilie.

Ce a determinat aceasta crestere?

Cred ca vifrele sunt evidente: cresterea a inceput imediat dupa aparitia crizei economice. Acesti bani au venit de undeva, probabil din zona imobiliarelor, de la proprietarii care  si/au lichidat portofoliul. Evident, si din alte surse, intre care economisirea este o posibilitate.

Interesant de semnalat este faptul ca:

• fondurile monetare sunt cele preferate. Aceste fonduri investesc in certificate de depozit, titluri de trezorerie, depozite bancare, care sunt extrem de sigure. Ca atare, investitorii sunt foarte precauti cand investesc in asemenea fonduri. La fel, in zona fondurilor populare, sunt cele axate pe obligatiuni, care sunt de asemenea de risc scazut.
• suma medie investita este de 6500 de euro, ceea ce arata ca, probabil, sumele sunt relativ ridicate per investitor.

Ne asteapta o noua tzeapa?

Daca te uiti la topul celor mai performante fonduri de investitii din Romania in 2010, vei  vedea ca de departe, cele mai populare fonduri de investitii (care au zeci de mii de investitori)  sunt cele detinute de banci (sursa). Ca atare, este putin probabil ca sa existe un eveniment de genul prabusirii FNI, cel putin in viitorii ani.  Ca si comparatie, cel mai performant fond, care a inregistrat in 2010 o crestere de 18%, are in jur de 4000 de investitori, deci nu detine nici pe departe o cota de piata foarte mare.

Concluzie

Pe viitor, pe masura ce va trece timpul si criza economica va fi depasita, vor fi disponibile sume tot mai mare de bani de la investitori. Trendul de crestere a numarului de investitori in fonduri mutuale se va mentine. Sunt curios daca va apare un nou star, asemeni FNI si daca va fi sau nu o tzeapa. Doar timpul ne va spune

Resurse:

Istoria FNI sau cu au luat teapa 300.000 de Romania

Activele fondurilor deschise de investitie au ajuns la 1.5 miliarde de euro

Glosar de termeni economici

Topul celor mai performante fonduri de investitii in 2010