In ultimele zile s-au declansat discutii legate de initiativa guvernului Ponta de a ajuta o anumita parte din populatie, care are probleme cu plata ratelor la banca. Subiectul este abordat in presa si pe blogurile de specialitate, dar s-a diminuat in intensitate, ca orice minune care tine trei zile.

Hai sa vedem, in cateva cuvinte, despre ce e vorba:

• masura permite ca persoanele care platesc rate la creditele luate la banci sa achite, timp de doi ani, jumatate din rata
• pentru a beneficia de aceasta masura, trebuie sa ai salariul brut sub 1610 lei (salariul mediu in economie)
• nu poti avea reduceri la rata mai mari de 500 de lei
• nu ai voie sa ai intarzieri mai mari de 90 de zile la plata ratelor
• dupa cei doi ani, platesti din nou rata intreaga, dar suplimentar trebuie sa achiti dobanda pe cei doi ani de reduceri
• pentru a plati dobanda pe cei doi ani de reduceri, statul iti reduce din taxele pe care le platesti pe venituri, in cuantumul dobanzii

Ce tip de masura este?

Pare, la prima vedere o masura sociala, socialista si/sau populista. Analizand masura in sine, vedem ca:

• socialista nu e (pentru ca nu se adreseaza tuturor claselor sociale defavorizate)
• sociala iarasi nu e, in adevaratul sens al cuvantului, pentru ca se aplica doar persoanelor care au credite la banci, nu si celor care au credite la societati care acorda credite non-bancare (de exemplu Provident, pentru a numi doar cea mai cunoscuta firma care activeaza in acest domeniu)
• ramane populismul, care este evident: prin aceasta masura se mituiesc aproximativ 900.000 de romani, care s-ar putea incadra in aceasta categorie de scutiri, romani care ar avea un motiv in plus sa voteze actuala conducere

Aceasta masura stimuleaza economia?

Guvernul se bate cu caramida in piept si spune ca aceasta masura va ajuta economia prin cresterea consumului. Cu alte cuvinte, platitorului de rate ii raman mai multi bani si se duce sa cumpere cu ei, iar statul va incasa TVA-ul.

Acest scenariu nu ia in considerare faptul ca:

• dintre cei ajutati de masura se incadreaza si persoanele care NU POT sa mai plateasca rata, pentru ca nu mai au bani suficienti (reduceri de salarii, persoane care au ajuns in somaj etc.) Ca atare, chiar daca se reduce rata, pentru acei oameni noua rata redusa la jumatate va fi  suficient de mica pentru a fi platita, dar nu le vor ramane bani in plus, care sa intre la consum
• nu toti banii cheltuiti vor intra la buget prin TVA, pentru simplu fapt ca exista o economie subterana. Banii care vor ramane in plus vor putea cumpara produse „la negru” sau plati pentru servicii oferite „la negru”, deci cel putin prima „runda” de impozitare din circulatia banilor va dispare (e adevarat, banii facuti „la negru” vor intra, in final, in circuitul economic impozitabil)
• sunt persoane care vor alege sa tezaurizeze banii care ii vor avea in plus, ii vor strange pentru zile negre, „la saltea” sau in banci, deci nu vor ajunge in economie prin consum

Aceasta masura nu afecteaza bugetul?

Absolut fals. Dupa cei doi ani de gratie, bancile vor prelua la rata diferenta de dobanda care nu a fost platita pentru cei doi ani de gratie. Acest lucru ar trebui sa fie platit de stat prin reducerea taxelor celor care au beneficiat de masura. Dar daca acestia nu mai lucreaza? Daca s-au pensionat? Daca au murit? De unde vor fi acoperiti acesti bani? Va spun eu, tot de la buget, adica din taxele si impozitele pe care le platim noi, ceilalti, care nu beneficiem de aceasta masura.

Masura e aprobata de FMI…

Aici e cheia intregului proces. FMI-ul da acordul. Am ajuns sa ne uitam la FMI ca si atunci cand suntem elev si ne uitam la profesor, pentru a-i cere acordul. Sigur ca FMI-ul si-a dat acordul, pentru ca aceasta masura ajuta, de fapt, bancile. La o rata mai mica, bancile vor putea colecta bani care altfel nu s-ar fi strans, pentru ca oamenii nu le-ar fi putut plati. Mai mult, dupa trecerea perioadei de gratie banca este „sigura” ca va primi banii, pentru ca statul va subventiona dobanda din reducerile fiscale acordate persoanelor care au beneficiat de  masura.

Aceasta este inca o masura luata in ultimul timp, care favorizeaza bancile, dupa cea a reducerii Rezervei Monetare Obligatorii.

Se va intampla asta?

Un alt element cheie este faptul ca bancile nu sunt obligate sa „intre in schema”, ele pot opta pentru a nu face parte din aceasta masura. Ca atare, propunerea guvernului va putea fi doar …o propunere, care nu s-a pus in actiune s-au s-a realizat partial.

Totusi, cine castiga?

• o parte din populatie, care este, pentru moment, amanata de la plata integrala a ratei (se pune problema hazardului moral: de ce nu toata populatia care are rate? e corecta aceasta decizie?)
• bancile…care isi vor face calcule si vor intra „in schema”, daca le convine
• guvernul, pentru ca aduce schema in an electoral; indiferent daca masura se aplica s-au nu, in ochii paturii sarace, care nu poate sa-si plateasca rata sau care are dificultati in plata ratei, guvernul e „salvatorul lor”

Daca ar fi sa concluzionez, as zice ca aceasta masura este una pur politica, avand acele caracteristici alunecoase, cu subtexte si efecte secundare ascunse, cu APARENTA de generozitate, cu castigatori care nu sunt evidenti la prima vedere, caracteristici tipice masurilor politice. Vede cine vrea, pricepe cine poate.

Resurse:

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-16543248-live-text-isarescu.htm
http://cristiandogaru.blogspot.com/2014/02/fondul-proprietatea-ocoleste-impozitul.html
http://reflectiieconomice.zilisteanu.ro/2014/02/hazardul-moral-incurajat-de-guvern-cu.html
http://logec.ro/bravo-bugetel-ii-scutesti-de-impozit-pe-datornici/

Comentarii

comments