Carti, filme si evenimente

„The Wolf of Wall Street”: distanta dintre film si realitate

, , , , 2 comentarii
Lupul de pe Wall Street

Titlu original: „The Wolf of Wall Street” (Lupul de pe Wall Street)
Productie: SUA, 2013
Regia: Martin Scorsese
Scenariu: Terence Winter, dupa o carte de Jordan Belford
Distributie: Leonardo diCaprio, Jonah Hill, Margot Robbie…
IMBD: http://www.imdb.com/title/tt0993846/

Filmul „The Wolf of Wall Street” pare a fi cel mai profitabil din cariera lui Martin Scorseze. S-a lansat in decembrie 2013 iar in 11 februarie 2014 filmul adusese incasari de 108 milioane de dolari, cu 8 milioane peste punctul de „break even” (cand incasarile acopera costurile de productie). Se pare ca la data la care scriu articolul, incasarile au depasit 300 de milioane de dolari.

Am vazut filmul ieri, impreuna cu sotia. Sunt un mare fan a lui Scorsese, i-am vazut aproape toate filmele, insa acesta nu mi se pare cel mai reusit din cariera sa, cum ai putea crede dupa prefigurarea faptului ca va fi cel mai bine vandut film al sau, de pana acum. Mai mult, nici nota de 8.5 de pe IMDB nu e justificata, dupa parerea mea. E clar ca nu sunt in asentimentul publicului.

Asta nu inseamna ca nu e un film bun! Sotia, la finalul filmului, mi-a spus: „Nu  stiu ce varianta am vazut noi, ca nu are trei ore.” Am verificat contorul filmului: avea trei ore in cap, nici n-am simtit cum a trecut timpul. E unul din putinele filme de trei ore pe care le-am vazut, in care nu ai senzatia ca se prelungeste peste masura. diCaprio face un rol bun, la nivelul lui, povestea te tine „in priza”…si cam atat.

Probabil pentru spectatorul care nu cunoaste lumea bursei si a brokerilor, filmul poate fi fascinant. Pentru mine, care investesc de mai bine de 10 ani , multe din explicatii mi s-au parut in plus, de altfel necesare filmului, pentru spectatorul neavizat. Tocmai din acest punct de vedere pot spune ca acest film, care sigur va intra in constiinta publicului, produce o imagine ingusta, distorsionata, asupra lumii investitiilor bursiere, la fel cum o face si filmul „Wall-Street”.

Care e realitatea

Filmul spune povestea unui broker de succes, care a deschis propria firma si a ridicat-o „in stratosfera”, calcand toate regulile posibile intr-o piata reglementata. Acest lucru s-a facut pentru un singur scop: a castiga cat mai multi bani. Exista asemenea brokeri, din pacate. Ii vezi mai nou in domeniul Forex, chiar si in Romania. Cu toate acestea, brokerii de acest gen nu reprezinta majoritatea, cum ar putea crede marele public.

Majoritatea brokerilor de azi ofera clientilor acces la platforme electronice, accesate prin internet, prin intermediul carora clientii pot lansa direct ordinele in piata. Aceste platforme devin tot mai sofisticate, pana acolo incat pot sa foloseasca programe automatizate de trading (agenti experti, cunoscuti sub numele de roboti de trading). Aditional, brokerii au angajati experti, analisti de piata, care ofera de obicei gratuit recomandari de tranzactionare.

Acestea sunt, in mare, caracteristicile unui cont obisnuit de broker. Exista multiple variatiuni, inclusiv conturi de investitii complet manageriate de broker, in care brokerul are libertatea sa lanseze ordine in numele clientului.

Acest tablou este complet diferit de ce vezi in film, unde clientii sunt presati de catre broker sa intre in anumite investitii, discutand telefonic cu clientul. Acest lucru este posibil si astazi (contactul telefonic), dar este un lucru mult mai putin intalnit decat inainte.

Inselatorii si „tzepe”

Lucrurile s-au schimbat profund in ultimii ani, Arsenalul brokerilor tzepari s-a modificat si s-a diversificat, au aparut tipuri noi de fraude de care nici nu auzi in film. Actualmente se folosesc pe scara larga metodele vechi, de tipul „pump and dump” (umfla si vinde), folosind internetul pentru a produce umflarea artificiala a actiunile minore (penny stocks, de care se vorbeste in film).

Cu alte cuvinte, filmul nareaza o lume trecuta a brokerilor, din care chiar daca mai sunt folosite tehnici de manipulare a clientilor sau a pietei, acestea sunt profund modificate si amplificate de uneltele electronice de astazi (roboti de trading, investitii de frecventa mare, campanii de marketing prin email sau pe social media, pentru influentarea cotatiilor, etc.)

In ultimii ani, grosul inselatoriilor are loc in domeniul tranzactionarii la Forex (piata valutelor) si in noile instrumente extrem de volatile si periculoase (de genul optiunilor binare).

Sex, drugs & rock’n’roll

Daca ar fi sa te iei dupa film, lumea brokerilor este intrinsec legata de consumul cronic de droguri, de petreceri cu prostituate si de opulenta crasa. Evident ca exista si asemenea exemple, dar ca multe din aspectele filmului, acesta este unul mai putin intalnit. Banii veniti rapid pe fondul unui stres extrem al tranzactionarii pot duce la excese de acest gen, lucru similar intalnit in lumea show-biz-ului, dar a crede ca toti brokerii fac la fel este o exagerare crasa.

Tocmai in aceasta tusa puternica, aproape caricaturala, a exceselor de tot felul sta atractia irezistibila a filmului la publicul larg. Daca ar fi sa numaram de cate ori diCaprio „trage pe nas” cocaina sau se drogheaza cu alte stimulente ori relaxante chimice, sunt sigur ca filmul lui Scorsese ar putea intra in Guiness Book of Records. La fel pot spune despre numarul prostituatelor prezente in film, despre numarul de acte sexuale simulate sau de pozitiile sexuale cu care „te poti delecta” pe parcursul celor trei ore de „spectacol”.

Concluzie

Filmul pare sa marseze pe succesul facil al socantului si sexualului. Dincolo de poveste, care este una simpla, a maririi si decaderii, stau cateva schimburi de replici care apar pe la inceputul filmului, singurele care ar fi putut sa dea substanta filmului. Din pacate, secventa cu pricina este prea scurta in comparatie cu restul filmului.

” Mark Hanna: OK, first rule of Wall Street – Nobody – and I don’t care if you’re Warren Buffet or Jimmy Buffet – nobody knows if a stock is going up, down or f-ing sideways, least of all stockbrokers. But we have to pretend we know.”

„We don’t create shit, we don’t build anything.
Jordan Belfort: No.
Mark Hanna: So if you got a client who brought stock at eight, and it now sits at sixteen, and he’s all fucking happy, he wants to cash it and liquidate and take his fucking money and run home. You don’t let him do that.
Jordan Belfort: Okay.
Mark Hanna: Cause that would make it real.
Jordan Belfort: Right.
Mark Hanna: No, what do you do? You get another brilliant idea, a special idea. Another situation, another stock to reinvest his earnings and then some. And he will, every single time.
Jordan Belfort: Mm-hmm.
Mark Hanna: Cause they’re fucking addicted. And then you just keep doing this, again, and again, and again. Meanwhile, he thinks he’s getting shit rich, which he is, on paper. But you and me, the brokers?
Jordan Belfort: Right.
Mark Hanna: We’re taking home cold hard cash via commission, motherfucker.”

 

Comentarii

comments

Standard

2 gânduri despre „„The Wolf of Wall Street”: distanta dintre film si realitate

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.