Carti, filme si evenimente

Documentar: Baietii buni ajung primii

, 6 comentarii

Titlu original: Nice Guys Finish First

Titlu:  Baietii buni ajung primii

Producator: Richard Dawkins/BBC

Durata: 46.2 minute

Televizat: BBC Horizon

Vizionare gratuita:  site-ul lui Richard Dawkins

rd

Richard Dawkins (in imaginea de mai sus) este biolog si un cunoscut autor de stiinta popularizata, inversunat sustinator al teoriei evolutiei a lui Darwin si proeminent critic al creationismului (calificat in mass media ca rotweilerul lui Darwin pentru pozitia intransigenta in domeniul evolutionismului). Din acest punct de vedere, orice carte sau film a lui Dawkins trebuie intelese si judecate in functie de formarea sa ca om de stiinta si pozitia sa in continua batalie pentru raspunsul la intrebarea: „sintem creatia lui Dumnezeu sau produsul selectiei naturale”.

Chiar daca este extremist in modul in care isi etaleaza lucrurile in care crede, lui Dawkins nu i se poate imputa faptul ca plictiseste. Cartile sale sint bestseller-uri iar documentarele pe care le face, la posturi de televiziune de renume (mai ales BBC, cum este documentarul pe care vi-l propun) au o larga audienta.

Filmul de fata pleaca de la una din primele si cele mai de succes carti ale sale, The Selfish Genes (Genele egoiste). Aceasta carte a fost folosita de promotorii politicii de extrema dreapta si de avocatii teoriilor economiste ultraliberale pentru a justifica ideologia lor. Dawkins s-a simtit lezat  si a iesit la rampa pentru a demonstra aproape contrariul, si anume ca in arena vietii, indivizii dispusi sa colaboreze si sa-i ajute pe cei din jur ajung sa aiba cel mai mare succes. Pare un paradox, dar tocmai comportamentul egoist indus de materialul genetic pe care il purtam in interiorul nucleului fiecareia dintre celulele corpului nostru determina aparitia unui astfel de comportament altruist, exect opusul celui la care te-ai astepta. Culmea este ca un comportament „altruist” poate apare chiar si in cazul implicarii unor specii diferite (fenomen cunoscut sub denumirea de simbioza).

Pentru ca un individ sa supravietuiasca, el poate adopta doua modele de actiune:  competitia sau cooperarea. De multe ori, in cazul oamenilor, trecem de la un model comportamental la altul. Pentru aceasta trebuie sa facem o alegere.  S-a ajuns atit de departe incit s-a imaginat chiar o metoda de analiza matematica, denumita teoria jocului, pentru care s-a primit si premiul Nobel (poate va amintiti de filmul O minte sclipitoare cu Russel Crowe in rolul principal).

Care este cauza pentru care in natura, cei mai avantajati sint cei care se incadreaza in categoria „baieti buni” si de ce se intimpla acest lucru, va invit sa aflati urmarind acest interesant film care sint singur ca va sa schimba modul in care veti percepe avantajele sau dezavantajele unui comportament egoist.

Si ca sa va fac si mai curiosi, va voi spune ca acest comportament de cooperare il poti gasi unde te astepti mai putin, de exemplu in transeele mortii din Primul Razboi Mondial.  Sint episoade reale, pe care istoria nu le-a documentat pe larg, pentru ca nu se potriveau cu elanul patriotic pe care statul il asteapta de la soldatii sai. Trupe care sa coopereze cu inamicul? Asa ceva e de neinchipuit. Dar s-a intimplat. Ceea ce ne arata ca un comportament cooperant are avantaje reale si poate apare chiar in cele mai violente dintre activitatile umane: razboiul. Va invit sa vedeti un alt film extraordinar, de aceasta data film artistic facut dupa un caz real: Joyeux Noël (2005) in regia lui Christian Carion.

Multumesc lui titanium fla pentru propunerea acestui documentar.

Comentarii

comments

Standard

6 gânduri despre „Documentar: Baietii buni ajung primii

  1. Luca zice:

    😀

    e o discutie lunga si cu potential exploziv. Pavlina atenteaza la un subiect cu adevarat „periculos” pentru ce-l care-l lanseaza. despre asta te invit sa citesti ultimul articol pe care l-am scris pentru empower.ro

  2. titanium.fla zice:

    vizavi de razboiul mondial, liderii militari ai trupelor isi dadeau seama ca trupele beligerante ajungeau la un moment dat sa coopereze tragand doar aiurea cu pusca in loc sa tinteasca adversarul (cooperare clara intre trupe care nu se intelesesera inainte intr-un mod explicit la cooperare). Din acest motiv, liderii, ganditori militari care nu se implicau fizic pe front, dadeau ordine de schimbari de trupe si de personal la termene calendaristice fixe astfel incat sa rupa echilibrul la care s-ar fi ajuns oricum.

    analogia care o vad eu azi e intre puterile nucleare ale momentului. ele coopereaza tacit pentru ca stiu ca altfel s-ar distruge reciproc, deci nu exista nici un interes din partea lor sa se razboiasca cu ciuperci.

  3. Radu zice:

    Luca, cred ca ai depus prea mult efort ca sa nu lezezi convingerile persoanelor religioase 🙂 Acum, ca sa fiu sincer, nici mie nu imi palce atitudinea agresiva pe care o ia Dawkins impotriva religiilor.

    Si asta nu pentru ca sunt religios, din contra, dar pentru ca mi se pare o pierdere de timp. Religia dispare de la sine, pe masura ce necesitatzile psihologice pe care le-a satisfacut pana acum vor fi satisfacute in alte moduri.

    In acelasi timp, cred ca nu este corect sa tragi concluzii „morale” pentru a sustzine anumite doctrine, sau sa construiesti strategii de viatza, pe baza unor descoperiri stiintzifice. Mai ales ca, de regula, cei care trag astfel de concluzii nu intzeleg nimic din stiintza pe care isi bazeaza doctrina, si nici macar nu i-au citit in detaliu lucrarile inainte sa se pronuntze.

    Asa a ajuns saracul Dawkins sa faca filme in care sa explice ca, de fapt, lucrarea lui nu trebuie folosita ca suport pentru nici un fel de ideologie, nici pentru altruism, nici pentru egoism.

    Pentru cei care nu ati citit-o, am sa fac un scurt rezumat al ideilor prezentate:

    – evolutzia nu se face la nivel de specie, nu se face „spre binele speciei”, ci se face la nivel de unitate genetica

    – un sistem in care fiecare individ actzioneaza spre binele grupului dar _in detrimentul propriului interes_ este instabil si nu poate sa reziste in natura

    – comportamentul altruist este de 2 tipuri: altruism genetic (kin altruism), si altruism reciprocal, in ambele cazuri este vorba de o cooperare bazata pe interese comune (interese genetice mai exact)

    – unitatea asupra caruia se face procesul de selectzie (in cazul biologiei – gena) este prin definitzie egoista, dar asta duce la comportamente simbiotice (altruiste)

    – construieste un model care explica propagarea tiparelor de informatzie (ideilor, ideologiilor etc.) intre oameni, folosind modelul evolutzionist:

    – acele idei care _plac_ oamenilor se propaga mai eficient, se reproduc mai rapid in creierul mai multor oameni, decat cele care nu plac, si ajung sa devina dominante. In procesul de reproducere a ideilor au loc mutatzii. Prin urmare avem de-a face tot cu un proces evolutzionist 🙂 Aceste complexe de idei sunt numite „meme”. Religia este un prim exemplu.

    Subiectul este foarte complex si interesant, deci, inainte de a trage vreo’ concluzie, va recomand sa cititzi cartea.

  4. Marius Stan zice:

    Gena egoista e o carte foarte buna – aproape toate ideile sunt valabile. Cred insa ca si evolutionismul si creationismul (asa cum il vede religia) sunt explicatii partiale, amandoua valabile (chiar daca par a se bate cap in cap). Probabil ca ambele deriva dintr-o a treia…

    A citit cineva „The God Dellusion” ? Eram curios…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.