Foto: locutusest
Pera a pus pe site-ul lui ultima parte a discutiei noastre, care a durat mai mult de doua ore. In acest segment vorbesc despre „supravietuirea la bloc” in caz de colaps economic (sper ca ai sesizat ghilimelele”) si cum sa-ti rezolvi problemele legate de alimentatie si sanatate.
Prima parte a discutiei o poti asculta aici.
A doua parte a discutiei o poti asculta aici.
Mai jos ai a treia parte. Daca nu se incarca, click aici.
Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro
Inevitabil stirile despre criza circula.
Discutam chiar ieri cu o doamna care are un mic magazin de produse naturiste, despre criza si perceptia acesteia. Dinsa sustinea ca nu stie ce sa zica despre criza, pentru ca nu prea o simte, deci e inclinata sa creada ca e vorba doar de propaganda de la televizor. Atunci i-am relatat despre unchiul meu, care a emigrat in California acum 30 de ani, si care mi-a spus ca nu a vazut atita saracie de cind e acolo (traieste intr-o suburbie bine cotata din San Diego).
Desi nu stiu sa aiba studii in domeniul economiei sa s-o preocupe asa ceva, Doamna mi-a spus:
Se pare ca lucrurile pentru care ne acuza vestul, ca sintem inapoiati din punct de vedere economic si bancar, reprezinta tocmai cauza pentru care nu simtim criza. In plus, noi sintem obisnuiti, fata de occidentali. Pe vremea lui Ceausescu stateam la coada cu noaptea in cap ca sa cumparam un pachet cu <<fratii Petreus>> (pui de Avicola, deosebit de mici, vinduti pe vremea comunismului). Aia era criza. Am vazut un documentar la CNN cum ca se fac cursuri pentru doamnele americane, care au inceput sa creasca in gradina legume dar nu stiu cum sa le gateasca. Culmea, sa stai in mina cu un cartof si sa mori de foame!
Nu am nici o indoiala: romanii ca natie sint deosebit de capabili sa se adapteze la crize, tocmai pentru ca, din punct de vedere istoric, am locuit intr-o zona geo-politica deosebit de tensionata, ne-au frecat si periat ba otomanii, ba austro-ungarii, ba rusii, au trecut razboaie mondiale peste teritoriul nostru, ne-au luat la zdrobit rusii care au adus comunismul, care a distrus intelectualitatea iar mai nou sub Impuscatul am stat in frig si am alergat prin alimentarele goale, dupa ulei si zahar pe cartela.
Tinerii din ziua de azi nu stiu de chestiile astea pentru ca n-au trait atunci. Nici nu le trece prin gind sa-si intrebe parintii cum s-a supravietuit atunci, intr-o criza indusa de regim, la nivel national, ce shmekerii facea populatia ca sa supravietuiasca fizic. De exemplu, in apartamentul nostru de bloc, am adus de la bunici o soba pe motorina ca sa ne incalzim si ne-am adunat citiva vecini ca sa facem un horn de tabla pe exteriorul blocului.
Din acest punct de vedere criza e buna. Trezeste in noi acel spirit de supravietuire nativ, incrustat in cromozomi, ne zgindara si ne obliga sa gindim. Acesta este un moment extrem de bun pentru a cauta solutii, pentru a gasi metode de a face bani. Trebuie sa incercam, cit mai multe, pina o vom gasi pe cea care functioneaza in aceste conditii economice „interesante” . In momentul in care am dat de „chestia” care produce bani azi, putem fi sigur ca miine, cind criza va trece (indiferent cind va fi acel miine), o vom duce foarte bine, pentru ca o metoda de a face bani care functioneaza in criza ar trebui sa te faca bogat in vremuri normale.
Deci, la lucru. Nu ratati ocazia, ginditi, incercati, cautati in voi instinctul de supravietuitor care va va scoate la liman. Ne vedem „miine”, pe plaja la Copacabana!
Pentru a putea stabili o poteca a supravietuirii, prima data trebuie sa ne dam seama unde ne aflam acum. In ce situatie ne aflam noi, majoritatea populatiei.
Haideti sa vedem. Un om simplu, slujbas la stat, angajat la o companie este neajutorat. Aproapa ca nu controleaza nici un aspect al propriei vieti.
Credeti ca exageram?
Sa vedem ce poate decide, influenta un om obisnuit si ce nu. Il exemplificam prin Ion Slujbasu care poate fi profesor, functionar sau sudor. Aproape ca nu conteaza.
Putem concluziona ca Ion Slujbasu nu controleaza aproape nici un aspect al propriei vietii propri.
De ce?
Motive sunt multe:
Nu este in interesul sistemului actual sa asigure bunastare pentru fiecare membru. Este un sistem inuman cu unicul scop de a il forta pe Ion Slujbasu sa produca cat mai mult profit. Daca Ion Slujbasu ar avea toate cele necesare traiului, atunci ar avea demnitate. Atunci nu ar putea fi fortat sa lucreze in conditii inumane pentru o suma care abia ii ajunge pentru supravietuire.
Nu avem puterea sa schimbam sistemul, dar putem iesi din ea. Cum? Articolele urmatoare vor prezenta avantajele sistemului de organizare in comunitatile legilor satesti.
In prima parte am impartasit gandurile noastre despre cum se poate minimaliza la nivel individual efectele crizei economice, dar individul singur este lipsit de orice aparare.
Aceasta este cea mai mare lipsa a asa numitei industrii a supravietuirii din occident. Exista in occident magazine de supravietuire, se construiesc buncare, se vand ratii de hrana. Totusi singur esti neajutorat. Sansele de supravietuire sunt minime. Ganditi-va ce sanse are un om in fata unei bande? Nici una. De ce?
Fiindca banda actioneaza in comun, avand scopuri comune. In acest exemplu scopul este de a va deposeda de ceea ce ati acumulat pentru a va asigura supravietuirea. Un alt exemplu luat din realitatile romanesti este furtul recoltei care este frecvent in multe parti. Daca ar exista o comunitate locala cu regulile sale ar fi mult mai greu ca hotii sa dijmuiasca recolta. Acest fenomen va lua amploare odata cu evolutia crizei economice. La fel si infractionalitea in orase.
In orice criza aveti o mult mai buna sansa de supravieture ca membru al unei comunitati. Si asa am ajuns la eco comunitatile existente. Ele nu au succes fiindca sunt haotice, lipsite de rigurozitate, disciplina. Lipsite de orice ar putea aduce bunastarea si siguranta membrilor comunitatii. Critica ar putea continua dar nu acesta este scopul prezentului articol ci prezentarea unei forme de organizare adaptabila atat la oras cat si la tara care va mareste sansa de supravietuire in timpul crize si chiar are in ea simburele din care poate creste bunastarea comunitatii.
Nu stiu cati dintre cititori stiu ca baza comunitatilor legilor satelor secuiesti erau zecimile conduse de zecar. Probabil si mai putini cunosc ca acest sistem a fost adaptat cu succes la Cluj in anii 1940, conditiilor urbane.
Esenta lui este ca 10 familii formeaza o zecime care isi stabileste scopuri comune si zecimile se ajuta reciproc cand este nevoie de o colaborare mai larga in atingerea unui scop. Este un sistem riguros care implica disciplina.
Din punct de vedere organizatoric este ecologic fiindca elimina risipa si este economic fiindca se valorifica la un nivel superior resursele.
Ganditi-va cate lucruri posedati, pe care le folositi rar, dar ati dat o gramada de bani pe ele? Nu este mai economic sa cumparati, cele zece familii, o vila la tara unde sa va destindeti in ordinea stabilita de comun acord dacat sa faceti eforturi finaciare serioase ca sa folositi imobilul maxim o luna pe an? Cate scule sunt intr-o gospodarie care sunt foarte rar folosite? Chiar si un banal aparat de tuns iarba se foloseste rar si este mult mai fezabil ca sa fie folosit de o comunitate ca investitie si proprietate comuna. Ce sume s-ar elibera in bugetul familiei, care ar putea fi folosite in alte scopuri? Dar daca l-ati cumparat pe credit? De cata dobanda ati scapa daca bunul ar fi cumparat in comun? Ramanand la zecime, chiar si fara sa fi luat credit pentru a-l achizitiona, v-ar costa o zecime in acest sistem de conposesorat. Banii astfel economisiti s-ar putea folosi in alte scopuri.
De exemplu sa investi banii astfel economisiti intr-o afacere care sa aduca un venit in plus sau chiar sa asigure bunastarea zecimii. Sau sa construiti case pentru copii zecimii pe masura ce cresc, punand bani mana de la mana in loc sa apelati la banca si sa platiti, daca puteti, toate viata rate.
De asemenea daca sunteti membru al unei comunitati puteti fi siguri ca are cine sa va apere, sa va ajute in caz ca dati de necaz.
Asa au functionat comunitatile secuiesti multe secole. La noi nu erau cersatori, batrani abandonati sau orfani. Nu erau fiindca ne-am definit ca si comunitate si nu ca individ. Fiindca membri comunitatii erau obligati sa-l ajute pe cel care avea nevoie de sprijin. Si important! Il excludeau pe cel care refuza sa acorde acest sprijin. Deci raul, egoismul, era totdeauna scoase in afara comunitatii. Alt specific era faptul ca cei care aveau vreo functie in comunitate erau alesi dintre cei care demonstrau ca pun intersele comunitatii pe care o conduc inaintea intereselor personale si il destituiau imediat ce dadea primele semne ca i s-a urcat puterea la cap. In vremurile de demult chiar pierdea totul, inclusiv casa lui se darama. Sau stiti de unde provine expresia pielea pe bat? Noi secuii il jupuiam pe judele care judeca stramb si ii puneam pielea pe bat. Iar cuvantul dulau pastreaza amintirea politistilor nostri comunitari care vegheau la siguranta comunitatii. Ei se numeau in secuiasca dulo. Ca un dulau care pazeste gospodaria.
Nici o comunitate nu functioneaza in folosul oamenilor daca conducatorii ei nu sunt tinuti din scurt, daca nu se face o selectie riguroasa a lor, daca nu sunt impuse un set de criterii fata de cel ales sa conduca destinele oamenilor. De asemenea este putin cunoscut ca la noi titlurile „nobiliare” nu se mosteneau (Ghilimele sunt findca la noi toti secuii erau nobili. De aceea ne defineam ca Nobila Natiune Secuiasca.) Ca o curiozitate acest sistem a aparut ca raspuns la sistemul feudal introdus de regele maghiar Stefan pentru a pastra scutirea de la plata taxelor si impozitelor a tuturor secuilor fiindca nobilii erau exceptati). Titlurile erau acordate pe baza de merit celor care demonstrau calitati de conducator, spirit comunitar si care absolveau scoala de lofo (universitatea acelor vremuri cu o durata de 3 ani) unde invatau pe langa arta de a conduce, de a slujii comunitatea, obligatoriu o limba straina, economie, religie, medicina, etc. Tot ce era necesar pentru a putea conduce destinele comunitatii care l-a considerat apt pentru aceasta pozitie. Este un fapt cunoscut si mentionat in cronici ca alesii nostri vorbeau in romaneste in curtea lui Stefan cel Mare, in poloneza in curtea regala poloneza si in greaca in Bizant. Chiar se recomanda petrecera a cel putin un an in strainatate pentru a cunoaste mai bine limba si obiceiurile poporului respectiv.
Alt specific al comunitatilor secuiesti este ceea ce este definita ca legea satelor secuiesti. Fiecare comunitate avea legile proprii fiindca ei stiau cel mai bine care sunt necesitatile si conditiile locale. Exista un set de legi comune tuturor comunitatilor cum era obligativitatea de intrajutorare sau tragerea la raspundere a conducatorilor, dar regulile vietii de zi cu zi ale comunitatii erau stabilite pe plan local de comun acord. Iar este un lucru foarte putin cunoscut ca am avut inclusiv jude al fantinilor care era un fel de politist ecologic care impunea de exemplu distanta latrinei fata de fantana, veghea la puritatea apelor, stabilea locul unde se putea depozita balegarul, etc. Si te amenda daca nu respectai aceste reguli. Asta cand la Paris continutul olitelor era aruncat pur si simplu in strada.
Revenind la organizarea economica, membri comunitatii posedau parte din intreg. Acest sistem s-a pastrat pana in zilele noastre in cazul padurilor sau al pasunii. Se numeste conposesorat.
Are mai multe avantaje. Astfel, in acest sistem fiecare membru este interesat in marirea avutului comun. Nu se poate instraina nimic din conposesorat decat cu acordul comunitatii si asfel se evitau situatii cum am trait recent cand fabrici erau vandute pe nimic. Se realizau mult mai usor unele proiecte comunitare mari cum ar fi construirea pe vremuri a cetatilor satesti. Mai ales ca se folosea in permanenta claca. Se construia casa noii perechi in claca, se ridica scoala in claca, etc.
Sistemul propus de noi este foarte eficient, dezvoltat si cizelat timp de multe secole. Ca o alta curiozitate: stiti de exemplu, care era diferenta intre a te insura sau a te casatori?
La noi la secui daca o familie avea numai fete atunci fata cea mica ramanea la casa parinteasca si mirele se stabilea acolo. Inclusiv prelua numele socrului ca sa nu dispara acea linie a gintei. In acest caz barbatul se casatorea fiindca se alegea cu o casa. In celalte cazuri comunitatea construia si utila casa noii perechi.
Totdeauna, cel mai tanar copil raminea la casa parinteasca si avea obligatia ca in schimbul casei sa-si intretina parintii. De ce? Fiindca atunci cand cel mai tanar copil ajungea la maturitate parintii de obicei erau mai batrani si puteau contribui cu mai putin la inzestrarea copilului, pentru ca cel mai tanar copil era mai in putere, cu mai putine griji si era mai probabil ca el sa poata asigura linistea si siguranta parintilor la batrinete.
In urmatoarea parte vom trata mai in amanuntime aspectele expuse mai sus. Cei doritori se pot inscrie in eco scoala noastra pentru a adancii aceste cunostinte, a dezbate aceste idei.
Retineti! Aceste masuri sunt cele pe care noi dorim sa le luam, sau le-am luat deja. Ele sint prezentate doar cu titlu informativ, educativ. Ele nu sint creeate ca un raspuns general aplicabil si nu implica nici o raspundere de nici un fel din partea noastra. Este la latitudinea fiecarui cititor cat si cum foloseste din ea pe proprie raspundere.
Nagy Molnar Jozsef
Eco comunitatea Transilvania Departamentul social.
Eco scoala Scoala vietii
Cumparati cadouri magice
Cumparati cu GobeGold Banii care cresc cu adevarat
Imi face placere sa va prezint primul colaborator al Milionarului Mioritic pe sectiunea de finante personale si economie, Domnul Nagy Molnar Jozseph.
Am fost contactat de dinsul in legatura cu initiativa pe care o conduce, Eco Community Transylvania. Cind mi-a prezentat varianta sa de articol pe tema supravietuirii in criza economica, nu am ezitat si i-am propus sa accepte publicarea sa in Milionar. Am primit acceptul si astfel puteti citi acest interesant articol, care va fi urmat de o continuare.
Emblema Eco Community Transylvania
Profit de aceasta situatie pentru a sublinia ca Milionarul Mioritic este deschis celor care doresc sa scrie articole pe temele blogului (finante personale, investitii la bursa si imobiliare). In continuare va invit sa cititi articolul D-lui Nagy.
Intr-o serie de articole va vom prezenta ideiile noastre despre posibilitatea supravietuirii in timpul crizei economice.
Parerea noastra este ca indiferent ce spun economistii, politicienii, ne indreptam catre o criza economica similara , daca nu mai grava decit cea din timpul marii depresiuni. Este foarte probabil ca fenomenul globalizarii va amplifica si grabi exponential criza economica.
Printre efectele care ne vor afecta pe majoritatea dintre noi, fara a avea pretentia de a include pe toate, amintim:
Cei mai expusi sunt cei care locuiesc la bloc fiindca nu au nici un control asupra pretului utilitatilor. Foarte probabil va creste considerabil numarul celor care vor fi incapabili sa-si platesca cheltuielile de intretinere si implicit va creste numarul apartamentelor vandute in contul datoriilor acumulate.
In concluzie vin vremuri grele. Pentru multi chiar si supravietuirea va fi o problema.
Evolutia crizei, intensitatea ei depinde de comportarea pietei derivatelor, a carei valoare este o suma astronomica. Derivatele in fapt sunt pariuri. Pariuri la evolutia dobanzii, a cursului valutar, etc. Ce a cazut pina acuma, imprumuturile subprime, unele banci si institutii de asigurari sunt numai varful aisbergului.
Baza ei sunt derivatele. Daca cade si acest dominou atunci vom avea parte de mama tuturor crizelor, pe langa care criza din 1929 va parea doar o criza minora. De aceea consideram util sa inchegam un ghid de supravietuire. Este mult mai sanatos sa te temi de ceva decat sa te sperii.
Am impartit aceste sfaturi in supravietuire individuala si in supravietuirea in comunitate.
La nivel individual supravietuirea depinde de mai multi factori, intre acestia amintim: profesia, abilitatile, cunostintele individuale care pot fi folosite, domiciliul.
La tara, unde ai o gradina, la fel si la o casa particulara cu gradina la oras este mai usor sa supravietuiesti crizei economice deoarece poti sa iti produci macar o parte din necesarul de alimente. Cei mai expusi, daca raman someri, sunt cei care au calificari ce sunt foarte greu de monetizat in situatii de criza cum ar fi: brokerii, economistii, functionarii, agentii imobiliari, comisi voiajorii, etc. Expertiza lor nu se poate valorifica intr-o depresie economica.
Dintre profesiile care prezinta un avantaj amintim depanatorii deoarece multi vor alege sa-si repare aparatura casnica, sa-si peticeasca pantofii. Abilitati utile sunt cunosterea plantelor, ciupercilor, a surselor de alimentatie si a plantelor cu uz medicinal care se gasesc in natura.
Pentru a supravietui trebuie sa ne bazam pe reducerea cheltuielilor. Eliminarea tuturor cheltuielilor care nu sunt strict necesare. Noi recomandam:
Dintre aceste investitii posibil aducatoare de profit amintim:
Depinde de suma disponibila, cunostintele in domeniu, strategia personala.
Pentru a incheia prima parte intr-o nota mai optimista trebuie sa amintim ca noi suntem intr-o situatie incomparabil mai favorabila decat populatia din tarile asa-zis dezvoltate. O buna parte a populatiei poseda technicile de supravietuire dezvoltate in timpul crizelor epocii Ceausescu. O buna parte din populatie, datorita „ramanerii nostre in urma” deplinsa de mai toti economistii si finantistii, traiesc la tara si poseda cunostintele necesare pentru a-si putea asigura o buna parte din necesarul de hrana. Aceste tehnici si cunostinte s-au pierdut in occident, unde populatia este masata in orase, nu au cunostinte despre cultivarea plantelor folosite in alimentatie. Eventual cei foarte batrani isi mai amintesc de criza ce a urmat celui de al doilea raboi mondial.
In articolul urmator vom vorbi despre supravietuirea in comunitate.
Retineti! Aceste masuri sunt cele pe care noi dorim sa le luam, sau le-am luat deja. Ele sunt prezentate doar cu titlu informativ, educativ. Ele nu sint creeate ca un raspuns general aplicabil si nu implica nici o raspundere de nici un fel din partea noastra. Este la latitudinea fiecarui cititor cat si cum foloseste din aceste informatii, pe proprie raspundere.
Nagy Molnar Jozsef
Eco Comunitatea Transilvania
Departamentele de analiza economica si sociala.