Carti, filme si evenimente

Recenzie: Ajutor iluzoriu

, , 16 comentarii

In acest articol va prezint o recenzie scrisa de Lia Stelea, o colaboratoare apropiata de la proiectul AVANTAJ LA START.

Ideea m-a atras suficient de mult pentru a o ruga pe Lia, care mi-a spus ca citeste aceasta carte, sa-mi trimita o recenzie. O puteti citi mai jos:


sham
Recenzie: Ajutor Iluzoriu
Titlu original: Sham – Self-Help and Actualization Movement
Subtitlu:
How the Gurus of the Self-Help Movement Make Us Helpless
Autor: Steve Salerno
ISBN-13: 978-1-85788-381-7; ISBN-10: 1-85788-381-0
Gen: Critica
Cui se adreseaza: accesbila publicului larg, recomandata cunoscatorilor.
Recomandare:

De vanzare: pe Amazon
Prezentare generala:
Autorul foloseste acronimul SHAM pentru a defini miscarea de autoajutorare in cuprinsul cartii. In engleza, SHAM inseamna fals, iluzoriu. De aici si modul in care am tradus titlul in romaneste: Ajutor iluzoriu.
Dar ce este aceasta miscare? Autorul nu da o definitie, ci compileaza mai degraba o serie de simptome ale unei ‘psihologii populare’, bazata pe dorinta oamenilor de a-si rezolva problemele personale si profesionale si de a se simti bine, intr-un mod cat mai simplu posibil. O lipsa a cartii este ca autorul nu defineste ce inseamna si mai ales, ce nu inseamna self-help si actualization, insa o privire asupra temelor emergente ne lamureste: teme care au de-a face cu psihicul uman.
Domeniul, asa cum este descris de Salerno, este plin de abordari contradictorii, insa toate avand la baza cateva principii: suprasimplificarea, recurgerea la credinta in detrimentul gandirii critice si a insista pe emotii…
Salerno imparte miscarea in doua tabere: „victimization”(victimizare) si empowerment”(imputernicire) . Cele doua miscari au viziuni si agende diferite. Victimizarea, care incepe cam din anii ’60 este bazata pe abordarea alcoolicilor Anonimi: cei 12 pasi de urmat pentru a renunta la un viciu. Dar cartea lui Dr. Thomas A. Harris „I’m OK – You’re OK”a scos mai multi demoni la suprafata, nu numai alcoolismul. Brusc, aproape toti trebuie „sa ne recuperam”din ceva rau cu originile in copilarie.
Empowerment are alt mesaj, acela ca posibilitatile noastre sunt nelimitate, noi suntem artizanii sortii noastre si putem si trebuie sa inlaturam toate obstacolele din viata noastra. Multe din ideile din Empowerment, asa cum e vazut de Salerno, sunt redate in filmul „Secretul”, aparut dupa prima lansare a cartii.
Cateva idei extrem de interesante reies din lectura. Una ar fi sublinierea nerealismului practicat din cei din tabara „Empowerment” – bunul simt ne spune clar ca nu putem face chiar orice, oricand.
Alta idee ce merita luata in considerare este atitudinea fata de structura si organizare.”Prin natura sa, miscarea de autoajutorare reprezinta neincrederea fata de structura si vederile ortodoxe”.  De aici mai multe observatii. Multi asa-zisi experti sau „guru” nu au nici un fel de pregatire formala pentru ceea ce fac. Apoi, ca solutiile livrate, mai ales in medicina alternativa, dar si coaching, nu au fost testate, s-au dovedit ineficace sau chiar daunatoare.
Miscarea „implica in mod puternic ca oamenii au fost patronati si abuzati de mentalitatea de turma – asta, cu toate ca miscarea potentialului uman are propriile sale ortodoxii care sunt la fel de rigide ca orice altele din viata obisnuita”.
Mai mult, autorul face o paralela cu religia. Cateva idei in acest sens: promisiunea unor miracole garantate de credinta, increderea oarba in receptele unor ‘experti’, fara a le pune la indoiala validitatea sau eficacitatea, promovarea stereotipurilor, idei simpliste, promisiunea fericirii.
Inca o idee ce merita – dependenta de guru. Dupa Salerno, cei mai ‘de succes’ guru nu sunt cei care ajuta oamenii, ci aceia care ii fac pe oameni dependenti de ei, astfel incat sa le plateasca constant si sa aiba iluzia ca sunt pe drumul cel bun.
O idee foarte interesanta este legata de mediul scolar. Insistenta pe suprimarea agresivitatii si cunoasterea emotiilor si sentimentelor, nu pe disciplina si invatatura a fost cultivata in scoli (nu cunosc scolile americane, dar cele britanice sunt foarte „blande”), avand ca efecte general scaderea performantelor scolare si demotivarea baietilor.
Relatiile amoroase si casatoriile au avut de suferit, in opinia autorului, din acelasi curent de gandire. Insistenta pe obtinerea propriei fericiri, evitarea co-dependentei si stereotipurile gen „Marte si Venus” au dus la relatii superficiale, unde partenerii nu mai ajung sa se cunoasca unul pe celalalt cu adevarat, ci sa actioneze conform retetelor, adeseori evitand sa iubeasca din cauza ca relatia s-ar putea sa nu fie favorabila carierei…
Zona alba: sintetica, problemele tratate la nuanta, critica buna, observatii de
cele mai multe ori pertinente.
Zona neagra: desi citeaza numeroase surse, nu are o bibliografie. Unele afirmatii sunt neargumentate. Adesea ataca persoana, nu problema. Uneori prea caustic. Nu sugereaza alternative sau modalitati de rezolvare.

Standard