Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

Pentru cei care nu cunosc limba engleza, iata ce inseamna cele doua cuvinte (in acceptiunea pe care o folosesc eu in cadrul articolului):

push = impingere, impuls; a impinge
pull = a trage

Push media. Poate ati auzit de acest concept. Este vorba de a „impinge” spre destinatar un continut, fie ca e vorba de informatii sau reclame.

Cel mai adesea, asemenea servicii se bazeaza pe o inscriere prealabila. De multe ori inscrierea e „agatata” de un serviciu gratuit, cum ar fi un cont de email. Esti nevoit sa primesti reclamele de la yahoo mail, fie ca iti place sau nu. E o optiune pe care nu poti s-o ai.

Tehnologia push a inregistrat o oarecare extindere in perioada anilor 1990, cind ea a fost integrata in cadrul celor mai populare browsere de internet, Internet Explorer si Mozilla (pe atunci Netscape Navigator). Era vorba de PoinCats Network. Prin acest serviciu se furnizau stiri si cotatii de bursa. El pierdut din popularitate pentru a fi inlocuit total in anii 2000 cu  RSS. Care este o tehnologie pull.

Acest lucru mi s-a parut deosebit de interesant deoarece astazi  nu  poti concepe informarea fara RSS. El te ajuta sa selectezi si sa citesti articolele si informatiile care te intereseaza, informatii prezente in locuri diferite pe internet. In primul rind selectezi RSS-urile pe care vrei sa le citesti, apoi din cadrul fiecarui RSS selectezi ce articole „suna bine”. Oamenii  si-au dat seama ca e mai bine sa oferi optiunea pull decit sa impingi (push) continutul spre utilizator.

Daca nu te-ai plictisic de aceasta palavrageala tehnica, o sa trec la subiect. E vorba de o problema care ma macina de cind am inceput proiectele mele de educatie, odata cu Milionarul Mioritic si apoi cu AVANTAJ LA START.

Sint constient de importanta educatiei financiare, pentru ca am observat schimbarile pozitive pe care le-a produs in viata mea. Dar cit de tare trebuie sa „imping” spre altii o concluzie la care am ajuns, in asa fel incit sa nu obtin un rezultat opus celui pe care il doresc: indiferenta?

Tot ce e obligatoriu sau care ti se ofera cu forta devine nesuferit. Cu mici exceptii, fiecare dintre noi dezvolta o anumita aversiune fata de sistemul de invatamint (asa cum este el organizat in momentul de fata). Acesta are tendinta de a turna informatii in creierul nostru si nu se preocupa prea mult sa ne formeze deprinderi. Fiecare elev invata materiile din curiculum „pentru ca trebuie”, mai ales ca necesitate pentru examenele pe care le va sustine in viitor. E nevoie, dar nu -mi place.

Desigur, exista  persoane care indragesc geografia, biologia, literatura, etc. dar nu sint foarte sigur ca ele iubesc materiile respective. Ar dori mai degraba sa citeasca alte carti, sa afle alte informatii decit cele care se gasesc in manuale. Tot ce e obligatoriu devine neinteresant.

Sa revin la problema mea. Ma intreb unde trebuie sa ma opresc in momentul in care promovez educatia financiara. Cit de tare trebuie sa promovez Milionarul Mioritic, cit de mult trebuie sa pisez la cap profesorii pentru a prezenta in clase DVD-urile proiectului AVANTAJ LA START?

Oare nu e mai bine sa las lucrurile sa se dezvolte de la sine? Persoanele interesate vor afla despre cele doua proiecte pentru ca le pasioneaza subiectul, nu cu ajutorul unui concurs in carepot  cistiga 100 RON daca raspund corect la 10 intrabari legate de informatiile din Milionarul Mioritic.

Intr-un timp ma batea gindul sa pornesc o miscare, sustinuta de o petitie, pentru introducerea educatiei financiare ca materie obligatorie in scoli. Mi-am dat seama ca ar fi o greseala foarte mare: elevii au acea reactie negativa de care am vorbit mai sus. Rezultatul ar fi fost dezastruos. Numele de Luca Dezmir ar fi fost asociat „pe veci” cu materia insipida care ingroasa o programa deja super aglomerata.

Cu toate acestea, educatia financiara e importanta…

Acum intelegeti? In mintea mea exista un ping-pong permanent intre aceste doua extreme: push sau pull. Cred ca cea mai buna solutie este sa alegi o cale de mijloc. Dar, ca de fiecare data, sa mergi pe sirma este foarte greu…