Finante personale

Cc: Oamenii cinstiti vor fi intotdeauna saraci

, , , Un comentariu

Acest articol a aparut ca guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro

Conceptul de „meme” a fost lansat de cunoscutul biolog evolutionist Richard Dawkins si se refera la:

O unitate de informatie culturala mostenita, utilizata si transmisa de la individ la invidid.

Una dintre cele mai cunoscute meme din zona finantelor personale este cea amintita in titlu:

Oamenii cinstiti vor fi intotdeauna saraci.

Transmisa din tata in fiu, validata de gura vecinei la urechea nevestei, aceasta meme isi are originea intr-o observatie realizata si propagata, evident, de „oamenii cinstiti”.

Cine sunt oamenii cinstiti? Evident, angajatii. Ei, prin contractul de munca, isi vand abilitatile si timpul personal, la un pret mult mai mic decat valoarea lor intrinseca. Prin definitie, ei pierd. Cine castiga? Angajatorul!

Ce face angajatul? Munceste, cinstit.

Ce face angajatorul? Pai nu munceste. Nu conteaza ca a avut ideea, viziunea, a riscat financiar banii proprii sau imprumutati din banca, a facut management, marketing si desfacere. Toate astea nu suna a munca. E „altceva”

Daca angajatul „munceste cinstit”, printr-o antiteza fortata, angajatorul este cel care „nu munceste”, deci printr-o glisare ciudata, face un lucru „mai putin cinsitit”. Si in plus, se imbogateste (uneori, am zice noi).

Tragand linia si privind superficial:

  • angajatul „munceste cinstit” si „intotdeauna va fi sarac” (evident, ca angajat nu te poti imbogati, asta stie toata lumea)
  • angajatorul „face altceva” (in nici un caz nu munceste!) si „se imbogateste”. E de comentat daca o face cinstit sau nu (dilema morala).

Si uite asa s-a nascut o mema (sau „o meme”?).

Lasand la o parte posibila discutie semantica, de analiza sociologica si financiara, sa ne gandim la o situatie ipotetica:  acelasi  „consumator de meme”, fortat de evenimentele crizei economice (e disponibilizat), trece de la ipostaza de angajat la cea de liber profesionist. Sa zicem ca devine instalator.

Datorita faptului ca e harnic, muncitor, corect, ajunge sa aiba tot mai mult de lucru. La un moement dat, cererea pentru serviciile sale sunt asa de mari incat „momeste” un fost coleg, angajat, sa se lase „de patron” si sa vina partener cu el. Cei doi o duc de minune: comenzile curg si sunt nevoiti sa angajeze oameni. Dupa ceva timp, ei devin patronii unei mici afaceri.

Daca, in aceasta situatie, ii intrebi de validitatea continutului aceleiasi meme, iti vor raspunde:

„Ce nerusinat esti! Cum adica, nu muncesc, nu sunt cinstit? Da’ cine naiba se speteste de dimineata pana seara sa aduca comenzi, sa promoveze afacerea, sa verifice oamenii, sa le dea salariile la timp? Cine se lupta cu fiscul care vine in control, cine plateste darile la stat, la zi? Nervi peste nervi! Asta nu e munca?”

Si uite asa, acelasi om, care mai acum ceva timp declara ca „Oamenii cinstiti vor fi intotdeauna saraci” a trecut in tabara cealalata.

Deci, cine are dreptate?

Standard