Acest articol a aparut ca si guest post in portalul dedicat dezvoltarii personale, empower.ro
Stateam la rand la casa la …. (completeaza tu numele unui supermarket) si am vazut, pe un ecran aflat deasupra caseriei, o stire subtitrata „Un pensionar din Satu Mare cere eutanasia pentru ca nu isi gaseste un loc de munca.” M-am intors spre sotia mea si i-am spus: „Uite o stire despre care pot scrie un articol!”
Primul lucru pe care l-am facut, cand am venit acasa, a fost sa caut sursa initiala a stirii. Mi s-a parut ca e vorba de un caz simplu, dar pe masura ce ma adanceam in cautare si in „poveste”, lucrurile au inceput sa se complice.
Iata pe scurt detaliile:
- persoana in cauza are 62 de ani
- este absolvent de institut superior (Institutul Tehnic Minier din Baia Mare)
- de doi ani este in somaj, dupa ce a fost disponibilizat, odata cu inchiderea firmei la care lucra, din cauza crizei
- se spune ca „Are 35 de ani de vechime în munca, dintre care trei în stagiul militar. Ani, pe care casa de pensii nu îi recunoaste. „
- spune ca a trimis peste 30 de CV-uri la firme, si nu il angajeaza nimeni
- un patron de spalatorie auto i-a spus ca „nu e bun nici la spalat masini”
- nici sotia lui nu lucreaza, deci nu au surse de venit
- si-a vandut masina pentru a achita restantele la credit
- vinde verigheta sotiei pentru ca nu mai au ce manca
- a cerut sa fie eutanasiat, intr-o audienta la prefectul judetului, pe motiv de „boala grava de sistem (social, statal, nu se dau detalii, dar nu e vorba de o boala a organismului sau)”
- spune ca „prin gestul sau nu vrea spectacol, ci doreste sa atraga atentia asupra situatiei dificile în care se gasesc persoanele care mai au putin pâna la pensie si nu se pot angaja”
Pe masura ce analizezi aceasta lista de informatii, ajungi la concluzii interesante.
- domnul in cauza „asteapta pensia”, dar e departe de varsta de pensionare. Cum vine asta?
- este om cu studii superioare. Ma indoiesc ca lui Badea Gheorghe, tractorist la CAP, timp de 30 de ani, i-ar fi venit ideea cu eutanasia… si cu mersul la prefectura… povestea asta suna a campanie media, care nu se invata la CAP
- a trimis peste 30 de CV-uri… ce sa spun, cunosc un prieten care lucreaza in IT si a trimis 120 de CV-uri cand isi cauta de lucru… 30 de incercari mi se pare o cifra minora, mai ales in ziua de azi
- cea mai ciudata stire este: „casa de pensii nu ii recunoaste vechimea”. In primul rand nu se specifica daca nu ii recunoaste toata vechimea, sau parte din vechime. Curios, pentru ca Domnul a lucrat ca Director la firma de la care a fost disponibilizat, ma indoiesc profund ca lucra la negru si nu i s-a trecut vechimea in cartea de munca… iar daca nu i s-a trecut, e partial si vina lui, pentru ca nu l-a interesat problema. Ca persoana cu studii superioare, trebuia sa verifice daca firma care il angajeaza i-a operat in cartea de munca, anii petrecuti in firma… iar daca nu a facut-o, poate sa dea in judecata persoanele vinovate (pentru ca firma oricum nu mai functioneaza)
- nici sotia nu lucreaza… de ce? nu ni se spune
- a vandut masina pentru a achita restantele la rate… credite vechi, poveste incurcata, nu comentez…
- s-a dus la Prefect pentru a face acest gest teatral, dar pretinde ca „nu vrea spectacol„, ci „sa atraga atentia”. doar atat?…
M-am uitat la fotografia Domnului Vasile Apati, care apare intr-un ziar, cu o hartie in mana. Este un domn bine facut, imbracat intr-o haina de piele, bine infofolit intr-un fular de matase. Nu e slab, nu e anemic, in plus are un zambet pe buze. Nu pare sa fie depresiv.
Ca atare, nu e genul care vrea sa moara. Lucrurile incep sa arata a show de stiri de la ora 5.
Cu permisiunea publicului cititor, ii voi sugera Domnului Apati cateva solutii care pot sa-l scoata din situatia financiara in care se afla:
- sa caute in continuare de lucru. La un search lejer (la data la care scriu acest articol) pe jobcrawler.ro am gasit 184 de locuri de munca in Satu Mare. Ii recomand D-lui Apati sa nu tinteasca job-uri „de top”, ci sa se orienteze spre cele pentru care este supracalificat, pentru ca are mari sanse de a primi de lucru
- sa-si vanda apartamentul in care sta. E renovat recent (pentru asta are creditul la banca), deci se va vinde
- din banii obtinuti sa stinga creditul la banca
- sa-si cumpere o garsoniera pentru el si sotia. Fata lui este in Franta, deci nu are nevoie de spatiu, nici macar pentru nepoti
- daca ii raman bani, sa-si cumpere o casa la tara si sa inchirieze garsoniera. Garsoniera va produce venit rezidual, la tara nu plateste intretinerea si isi poate cultiva cel putin parte din hrana de care are nevoie
- daca nu vrea la tara, sa caute, atat Dansul cat si sotia sa, de lucru in oras
Solutii sunt, atata timp cat vrei sa rezolvi o problema. Cred ca in situatia de fata sunt solutii, dar nu se doreste folosirea lor. Avem de-a face cu un Domn care are (inca) resurse financiare si posibilitati de angajare, dar probabil considera ca e sub demnitatea sa sa se mute la tara sau sa se angajeze pe o slujba pentru care este supracalificat.
Vreau sa fiu inteles clar: ce se intampla cu multi dintre cei care au varsta Domnului Apati si sunt in somaj este o tragedie. Este deosebit de greu sa te angajezi, este deosebit de greu sa gasesti surse de venit. Dar acest lucru nu inseamna ca nu exista solutii sau ca trebuie sa faci cascadorii in presa.
Poate fi rezolvata problema Domnului Apati, altfel decat atragand atentia asupra sa, printr-o campanie media condusa cu mijloace socante? Ramane sa decideti singuri…
Surse:
Nu mai poate sa traiasca asa. Un pensionar din Satu Mare a cerut sa fie eutanasiat
Satu Mare: Vasile Apati, fost director 11 ani, a amanetat verigheta sotiei ca sa achite întretinerea