D-l Adrian mi-a aruncat mingea la fileu cu exemplul sau . De aceea o sa incerc sa fac o comparatie intre cele doua modele de abordare a vietii. Intre modelul lui Nicu si cel al lui Ion.

Premiza:

Situatia economica se inrautateste. Creste inflatia, din ce in ce mai multi oameni raman fara lucru. Cresc preturile, dobanzile.
Sa recapitulam de unde pornesc ei. Nicu este pensionar iar Ion proaspat somer. Nicu, bolnav de diabet, fost politist are o pensie de 30 de milioane, o fata la facultate si o casa la tara. A da, si un Hyundai Getz. Ion, bolnav de inima, are un apartament cu 2 camere la bloc, cumparat in anii ’90, un ajutor de somaj de 6 milioane de lei, o Dacie fabricata in ’85, 60 de milioane economii si o fata de 12 ani.

Pensionarul nostru agil incearca sa faca fata situatiei asa cum a facut si pana acum. Singur.
Ion in schimb, dupa ce a citit de modelul comunitatilor secuiesti s-a inteles cu rudele si cativa prieteni sa formeze o comunitate. O haita daca vreti.
Nicu, luna de luna trebuie sa trimite fiicei lui 10 milioane de lei. Ramane cu 20 de milioane. In trecut banii ii ajungeau. Acum s-au dublat preturile la gaz, la curent, benzina, alimente, medicamente. Cand trage linia la sfarsit de luna vede ca prima data de cand se stie numai poate pune deoparte nici un ban. (Gaz, curent utilitati 10 milioane, medicamente 7 milioane si cei 10 milioane trimise fiicei lui).
Ajuns pentru prima data in aceasta situatie, Nicu incearca sa se descurce ca pana acum. Singur. Prima data se gandeste sa fiarba tuica si sa o comecializeze. Nu are voie. Se duce la piata cu produsele din gradina lui. Abia s-a asezat la masa apar cei de la protectia consumatorilor si-l amendeaza cu 1000 de RON pentru ca nu a etichetat morcovii, nu i-a spalat si nu poate prezenta jurnalul fermierului. Luna care vine va avea bugetul de venituri si cheltuieli deja in minus.

Nicu se intelege cu rudele si prietenii (zece familii)  sa formeze impreuna un SRL. Parintii , socrii, cumata lui traiesc la tara. Un prieten si vecin este profesor de biologie restructurat, altul mecanic si un bun prieten sofer. Se sfatuiesc si ajung la concluzia ca in vremuri de criza ceea mai buna si sigura afacere este comercializarea de alimente de baza. Cumpara impreuna, punand mana de la mana, doua dozatoare de lapte. Laptele il furnizeaza membri comunitatii care traiesc la tara. Vand zilnic 400 de litri de lapte cu 3 lei litrul si au cheltuieli de 1,5 lei pe litru. In fiecare zi realizeaza un profit de 600 RON. Intr-o luna 18000 RON, adica 1800 RON de familie. O parte din profit reinvestesc in achizitionarea unui cazan de tuica, in obtinerea certificarii de producatori de bioalimente si pentru achizitionarea a doua noi dozatoare.

Suntem la un an de cand Nicu a ajuns somer si de cand Ion a incercat sa vanda produse in piata carand morcovi si cartofi in Getz-ul sau.
Ion nu-si mai vede capul de datorii. Getzul candva nou si mandria lui s-a distrus pe drumurile de tara. Singura solutie a lui Ion pentru a-si acoperii temporar gaurile aparute in buget este sa-si vanda masina la un pret de nimic.
Nicu, acum cu un venit de 4000 RON pe luna din care o parte, conform intelegerii intre membri comunitatii este reinvestit, se plimba in piata de masini. Il vede pe Ion, care ii este consatean si care de multe ori l-a amendat pe cand era politist pentru ca Dacia lui veche nu corespundea tehnic. I-ar putea cumpara masina, dar nu are nevoie de o epava si de ce ar ajuta un om rau. Nici nu este asa de prost sa-si cumpere o masina care nu poate fi folosita la altceva decat la plimbare in oras. Mai bine isi cumpara o dubita pe care o poate folosi atat in interesul firmei cat si pentru nevoile personale. Iesind din piata cu VW-ul Caddy-ul achizitonat, il mai vede pe Ion cum se tocmeste la 1500 de Euro pentru masina care era candva simbolul bunastarii lui. Cu acesti bani Nicu isi plateste datoriile si trimite ceva banuti fiicei lui. De o cinzeaca la botul calului inainte de a se sui in autobuz,  nu-i mai ramane.

A mai trecut un an. Ion acum isi vinde casa. Mare lucru nu-i va ramanea dupa ce o sa-si plateasca datoriile. Nici nu stie ce va face in continuare fiindca nu i-a mai ramas nimic de vandut. Fiica lui s-a lasat de facultate si lucreaza ca vanzatoare in magazinul de bioalimente al comunitatii lui Nicu.
Nicu a cumparat pamant. Membri comunitatii construiesc o casa in claca pentru fata lui. S-au inteles ca nu iau credit ci pun mana de la mana sa-si construiasca case copiilor. Tot impreuna au cumparat o casa de vacanta fiindca au considerat ca este o risipa sa posede fiecare o vila pe care o folosesc cateva saptamani pe an.

Ion este iar la bloc, dar acum in chirie.
Nicu se gandeste la o noua investitie.

Consideratii generale

Comunitatile secuiesti reproduceau sistemul de organizare al haitei. Unitatea de baza a comunitatii era zecimea condusa de un zecar ales de comun acord de catre cele zece familii. Stiinta, teoria retelelor demonstreaza ca acest numar este optim. Un grup mai mare se destrama usor, iar unul mai mic este neviabil.

Sistemul era meritocratic. Conducatorul grupului avea mai multe obligatii decat drepturi si era schimbat, retrogradat, chiar exclus din grup daca actiona impotriva intereselor comunitatii pe care o conducea. Regulile de functionare a comunitatii erau stabilite de comun acord. La fel si scopurile imediate si de perspectiva. Erau stabilite sanctiuni, mergand pana la excludere, pentru cei care nu se supuneau acestor reguli. Nu este functionala nici o comunitate fara reguli si atributii bine stabilite si fara sanctiuni severe pentru eventualele abateri de la aceste norme.

Astfel de comunitati sunt mult mai performante economic decat ar putea fi de eficace un individ singur. Din mai multe motive. Pot mobiliza resurse mult mai mari decat ar putea mobiliza o persoana. Sunt mult mai eficiente fiindca gestioneaza mai bine resursele. Am dat exemplul cu casa de vacanta , dar exemplele pot continua.
De exemplu este ineficient economic ca fiecare gospodarie sa aiba o masina de tuns iarba. Este mult mai fezabil si economic totodata ca aceasta sa fie cumparata de comunitatea si sa se stabileasca reguli de folosire. In principiu este neconomica fiecare investitie care nu este folosita la potentialul ei maxim. Este mai fezabil sa-si amenajeze comunitatea un atelier bine dotat, decat sa-si cumpere fiecare burghie, menghine, flexuri, etc fiindca acestea sunt folosite numai ocazional. La fel este mult mai economic sa-si amenajeze grupul o sala de forta decat sa-si cumpere fiecare membru ba o bicicleta medicinala, ba haltere. Punand mana de la mana poti avea o sala de forta bine amenajata la un pret mult mai mic fata de ce ai putea realiza singur. La fel de important este ca acest mod de abordare economiseste nu numai resurse financiare ci si resurse de mediu.

Ramanand la resurse, o comunitate ar trebui sa fie cat mai independenta fata de furnizorii de utilitati (curent,gaze,apa,canalizare). Exista tehnologia care sa asigure o independenta aproape totala fata de acesti furnizori. Este important nu numai din puct de vedere financiar ci si din punct de vedere ecologic.

Independenta fata de furnizorii de utilitati

Apa este viata.
Da, dar numai daca este curata. Luate ca un intreg, raurile reprezinta sistemul venos al pamantului. De aceea apa raurilor nu este buna de baut. Izvoarele reprezinta sistemul arterial de unde tasneste apa pura, filtrata natural. Din acest motiv apa dintr-o fantana forata la mare adancime este mult mai sanatoasa, mai pura, mai curata decat apa de la robinet. Daca se produce un accident, o infiltratie atunci se imbolnavesc numai cei care au baut din fantana respectiva, pe cand daca acest accident se produce la o statie de epurare imbolnavirile apar in masa.

Canalizarea nu face altceva decat sa mute rahatul din fata casei mele in fata casei tale ca intr-un final sa il deverseze in raul din care va fi extrasa apa de robinet. Chiar si WC-urile satesti sunt mai sanatoase, mai ecologice decat sistemul „modern” de canalizare, dar acum exista sisteme de fose ecologice, toalete ecologice care nu infecteaza totul cu dejectii, chimicale provenite de la detergenti, sapunuri, samponuri si Mr Proper etc.

Resursele de gaze naturale sunt limitate si de aceea pretul lor va creste din ce in ce mai mult. Incalzandu-te cu gaze devii sclavul furnizorului. Acum exista pompe geotermale, cazane pe lemne foarte performante.
Este la fel de adevarata afirmatia de mai sus si pentru energia electrica. Sunt comercializate generatoare de curent solare, eoliene sau microhidrocentrale.

In concluzie comunitatea ar trebui sa fie cat mai independenta fata de furnizorii de utilitati fiindca aceste cheltuieli reprezinta o parte semnificanta din bugetul personal, nu ai nici un control asupra preturilor impuse de companii.

Nu creditelor

Imprumuturile cu dobanda sunt nu numai imorale ci si neeconomice. Bancherii dau imprumut numai acelor persoane care nu ar avea nevoie de ele. Cand nu se tine cont de acest lucru si se relaxeaza conditiile de creditare se ajunge la criza financiara. Cum este si criza de acum. Daca nu iei credit pe masina pe o durata de zece ani si pui deoparte an de an, luna de luna banii pe care ar trebui sa-i platesti pentru rate, in aceeasi perioada poti sa cumperi doua masini. La fel, din dobanzile unui imprumut pentru casa cumperi inca o casa.

Tu alegi daca vrei sa fi Ion sau Nicu.